564 matches
-
treacă, cu jertfa de sânge cunoscută și cu experiența de viață atât de asemănătoare cu a generației părinților noștri, din care am ieșit, sufletește, întăriți și imuni la multe din greutățile ulterioare. A trebuit să se insinueze, prin amenințare tăvălugul concentraționar al unor rânduieli străine nouă, spre a “imobiliza” pentru o jumătate de veac de-atunci încolo, gândul și fapta istorică a nației, și chiar cea personală a fiecăruia. Amprentă de haos și anarhie morală, de înstrăinare a omului de esența
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
cartea, un fel de automotivare tematică, răsfoind-o pe sărite și selectând pasaje la întâmplare. Am recunoscut îndată tema romanului, contextul istoric în care se derulau faptele, spațiul geografic, de o întindere extracontinentală, și nucleul acestuia, limitat la un spațiu concentraționar, familiar - ca eșafod al execuției lente - cititorului de literatură scrisă după căderea comunismului. Încet-încet, începusem să simt o ușoară dereglare de ritm respirator, ceea ce era reflexul condiționat pe care îl așteptam pentru a trece la lecturarea firească, disciplinată. Am citit
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
convingere problema conștiinței naționale, din perspectiva unui istoric modern, preocupat de procesul devenirii în istorie a statului national român și a dimensiunii noastre spirituale. Volumul filtrează prin grila adevărului istoria unui moment dramatic din istoria poporului roman și anume momentul concentraționar iar argumentele autorului sunt tulburătoare. Așa cum subliniază subtitlul , unghiul de vedere este orientat spre modul cum unul dintre piloanele principale ale spiritului românesc, și anume credința ortodoxă a constituit nucleul de rezistență a neamului de-a lungul încercărilor dramatice ale
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
o asemenea experiență, care va avea proporții teribile pentru întreaga umanitate, vom înțelege că singura sursă de energie vitală este libertatea și că trăirea ei plenară este incomparabilă. Până atunci, ne vom condamna copiii, crimă absolută, la îngustul nostru spațiu concentraționar. Și e cu atât mai mare păcat, cu cât, neștiuți, copiii din noi vor continua să coboare pe Târnavă, plutind pe o cameră de tractor de la Gat până la Unghiul lui Coman și să se contemple, simultan, în plutirea aceasta de
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
NOSTRU Istoria regimului apus de mai bine de un sfert de veac revine, obsesiv, în scrierile lui Constantin T. Ciubotaru, în varii aspecte, cu evenimente și personaje din toate mediile sociale, mai cu seamă cu unele care au cunoscut universul concentraționar, imaginate ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
care au cunoscut universul concentraționar, imaginate ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema romanului STATUI DECAPITATE, publicat la Editura ROTIPO din Iași, roman conceput pe două planuri epice, ambele realizate dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări, evenimente petrecute de-a lungul ... Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
SUFLETUL NOSTRUIstoria regimului apus de mai bine de un sfert de veac revine, obsesiv, în scrierile lui Constantin T. Ciubotaru, în varii aspecte, cu evenimente și personaje din toate mediile sociale, mai cu seamă cu unele care au cunoscut universul concentraționar, imaginate ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
care au cunoscut universul concentraționar, imaginate ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema romanului STATUI DECAPITATE, publicat la Editura ROTIPO din Iași, roman conceput pe două planuri epice, ambele realizate dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări, evenimente petrecute de-a lungul ... XII
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
de concentrare, cum fusese colhozul acela, ce te întâmpina încă de la intrare cu o afecțiune tovărășească: BINE AȚI VENIT! COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE 7 NOIEMBRIE, aș comite o gravă minciună dacă aș spune că la anii aceia simțeam teroarea regimului concentraționar. Dimpotrivă! Copil inocent, ce făcea parte din generația puritană a lui Stalin, paradisul copilăriei mele își trăgea seva din gulagul celor câteva zeci de milioane de victime pe care aceasta era clădită. Cu toate că s-a scurs aproape o jumătate de
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
cotidiană, arunc o privire înapoi, spre fort. Adierea lină a vântului face ca rețelele de sârmă ghimpată să se atingă. Deși lugubru, acest sunet metalic mă anunță că părăsesc temutul Fort 13 Jilava. Acum știu de ce este considerat emblema lumii concentraționare din România... Mihăiță ENACHE
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
curaj, credință, dăruire și dragoste a odrăslit un torent mistic al Poeziei creștine. Din celulele încremenite a picurat sensul cel mai profund al trăirii lirice, care s-a împletit cu destinul creștin sub forma lui cea mai ortodoxă. În universul concentraționar, Suferința creștină a strâns la sânul ei toate valențele comuniunii dumnezeiești, prin darurile divine, care s-au răsfrânt în binecuvântări: răbdarea ca rugăciune, foamea ca asceză, dureri ca încercări, îndurarea ca ispășire pentru neam, împăcări profunde, arderi spirituale, dăruiri frumoase
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
prima filă, așezată sub semnul cifrei 4, în prima zi a lui 2011: 1.1.11, la 44 de ani, autoarea „Jurnalului nefericirii” își dezvăluie tristețea, dureroasă ca o boală, prea mare preț al unei iluzorii fericiri ... Din propriul univers concentraționar, al iubirii-templu, al iubirii „la cota zero”, fără ecou, dar și fără putință de evadare, Elena - corespondent ideatic al meșterului Manole - se înalță către ideal îngropându-și strigătul și trupul sfâșiat în lacrima veșnică a zidirii: „Eu scriu scrisori și
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/_jurnalul_nefericirii_de_elena_m_cam_al_florin_tene_1336566861.html [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
organele” și cu „băieții cu ochi albaștri”, iar profesorul are grijă să le completeze informațiile despre acestea relatându-le despre mijloacele și metodele folosite de „brațul înarmat al partidului comunist”, despre delatori și turnătoriile lor ordinare la Securitate, despre mediul concentraționar și tratamentul bestial cu care se „pricopseau” cei declarați dușmani ai poporului, mai ales la faimosul de tristă amintire lagăr de muncă de la Canal unde erau internați, fără alegere, țăranii care se împotriviseră colectivizării sau cei proveniți din elita politică
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1493051990.html [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
acuzăm că unii au o miză personală, pentru că sunt în pericol. Se apără cu armele pe care le au în dotare. Numai că miza noastră ca televiziune, ca oameni invitați, ca discuție, este o miză legată de destructurarea unui sistem concentraționar, în care alții au preluat o armă letală, pentru că asta s-a întâmplat. Cineva folosea arma letală numită 'dosarul de la SIPA' împotriva judecătorilor, procurorilor. Și alții, în loc să izoleze această armă letală nepotrivită într-o democrație, au preluat-o, probabil prin
Cozmin Gușă: Cineva folosea arma letală numită 'dosarul de la SIPA' by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/104396_a_105688]
-
a afectat un intreg cartier, transformând și Seminarul în ruină. Astfel, la 24.05.2014 am gasit postat pe site-ul Memorialului de la Sighet un eseu al D-lui Romulus Rusan intitulat “Romulus Rusan, Cronologia și geografia represiunii. Recensământul populației concentraționare din România (1945-1989)” - linkul de mai jos. http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com content&view=article&id=831%3Aromulus-rusan-cronologia-i-geografia-represiunii-recensmantul-populaiei-concentraionare-din-romania-1945-1989-&catid=59%3Ao-carte-pe-zi&Itemid=167&lang=ro La capitolul “Morții din detenție”, în paragraful care începe cu cuvintele „În anii
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
dintre prizonierii politici încă nu este clarificată și fără îndoială că mai sunt numeroase studii de făcut în această privință. Este binecunoscut faptul că între deținuții politici s-au aflat și legionari, dar ei nu reprezintă majoritatea. Cunoașterea istoriei sistemului concentraționar comunist în România îi include, însă și pe aceștia. Atunci când m-am referit la unii dintre ei nu m-am raliat în niciun fel opiniilor lor politice, ideologiei antisemite și nici nu am cauționat utilizarea violenței în politică sau a
Oana Stănciulescu, răspuns pentru "Elie Wiesel": Nu pot ignora () [Corola-website/Journalistic/101280_a_102572]
-
se rostească discursuri la catafalcul său și să nu i se pună flori pe mormânt. O ultimă dovadă de adâncă smerenie...” (Horia Brad - Revista Rost). “Părintele Dimitrie Bejan este departe de a fi consacrat cum se cuvine în ierarhia literaturii concentraționare românești, eclipsat fiind de nume mult mai sonore, precum Paul Goma, Nicolae Steinhardt, Elisabeta Rizea sau Ion Ioanid. Ceea ce este întrucâtva nedrept, având în vedere nemaimpomenitul traseu biografic pe care l-a parcurs autorul volumului “Oranki. Amintiri din captivitate” (și
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
erau tocmai pe placul autorităților comuniste, chiar dacă era vorba despre Securitatea “cea rea”, “nepatriotică” din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nu cred că «Vinovatul» și «Iertarea» au fost egalate vreodată valoric de nici o altă piesă de teatru post-revoluționară preocupată de universul concentraționar românesc și de fărădelegile poliției politice comuniste.” (Mircea Morariu, http://adevarul.ro/blogs/mircea.morariu) Propunerea de difuzare aniversează nu doar premiul obținut la Gala UNITER, ci și 25 de ani de existență ai acestei organizații care reprezintă și susține
LUNI, la TVR 2 si TVR HD „Vinovatul”, după Ion Băieșu – Premiul UNITER pentru Teatru TV by http://revistaderecenzii.ro/luni-la-tvr-2-si-tvr-hd-vinovatul-dupa-ion-baiesu-premiul-uniter-pentru-teatru-tv/ [Corola-blog/BlogPost/339417_a_340746]
-
care numai Isus Cristos ți le pot oferi și nu așa cum le oferă lumea? Deși este o carte de memorialistică, având personaje și însemnări reale, ea poate fi considerată din toate punctele de vedere o capodoperă a genului, a literaturii concentraționare, o mărturie zguduitoare despre abuzurile care s-au făcut în regimul trecut, despre suferința umană împinsă până deasupra limitelor suportabile, dar, în același timp, despre solidaritatea care s-a creat între oameni de caracter, oameni de o tărie morală și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
la ordin scris pe toate câmpurile morții, singură credința în divinitate, dar și intens hulita azi dragoste de țară întruchipau singurele motive (și simboluri sfinte, totdeodată) ale rezistenței lor psihosomatice în zonele aprig geruite ale munților cehoslovaci ori ale Siberiei concentraționare ruse - ultima fiind definită ca un spațiu cu grad maxim de severitate în ceea ce privește supraviețuirea umană, unde „alternativa «viață sau moarte»” (I. Micu) din incinta lagărelor-spital situate în vastul platou dintre Munții Ural și Oceanul Pacific abia dacă mai era în stare
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
de bune intenții și al minciunii). În acest nou lagăr terestru cu gust amar de perfidie postmodernă, trebuie spus că se moare, la fel ca și în anii '40, de foame fizică și, mai nou, de însingurare. Numele noului spațiu concentraționar contemporan simbolizează, de fapt, un areal geografic limitat, dar cu o denumire exactă, un perimetru aplatizat de-a lungul propriei sale istorii și supus din ce în ce mai mult azi caznelor sufocării de sine, atâta vreme cât puterea Celuilalt, a dominatului, de a mai glăsui
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă unui regim exterminant. Pe lângă munca
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
demnității, fie ca traseu inițiatic în desăvârșirea spirituală, refăcând la scară redusă experiența hristică a suferinței, experiența carcerală capătă din perspectivă spirituală o valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
și abjecției extreme, Piteștiul demonstrează viabilitatea și totodată unicitatea soluției creștine în împrejurări limită. „Am rezistat pentru că am crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, Arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Mircea Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit o datorie grea, el mărturisea despre modul în care înțelesese el să privească
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]