254 matches
-
invita pe podium. Dar tu știi adevărul. Un rol mic, dar esențial și absolut necesar pe această scenă lumeasca unde toți dau buzna pentru rolurile principale. La sfarsit însă, cortina cade la fel peste toți. 8 decembrie 2012 Solemnitatea Inaculatei Concepțiuni CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: UNDE EU NU MĂ AFLU...tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul ÎI, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351540_a_352869]
-
și poeți, peste faptul înstrăinării de om și de carte, în goana nebună după bani, glorie și putere, care ne transformă treptat în orice altceva, decât în ființe umane, si mai ales, creștine. CEZARINĂ ADAMESCU 8 decembrie 2013 Sărbătoarea Imaculatei Concepțiuni Referință Bibliografica: MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINĂ ADAMESCU) / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1073, Anul III, 08 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
de bani. A. D. Xenopol afirma: „Oamenii ce nu se pot înțelege printr-o vorbire comună, sunt împiedicați de a lucra împreună. Acei ce vorbesc altă limbă sunt pentru noi străini. Deosebirea graiului atrage după sine deosebire în felul gândirii, în concepțiunile estetice, filosofice (...) pe de altă parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc aceeași limbă, unifică moravurile și obiceiurile, restrânge interesele materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai mult pe conaționali decât pe străini”. Nepăsarea vremelnicilor conducători
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
eu: Un Dumnezeu care nu poate să fie perfect nici înaintea creațiunilor sale nu mai este un Dumnezeu, Dumnezeu suferă: sufer[ de cea mai mare boal[ a omenirii, sufer[ de egoism! Deci el nu mai este pentru noi acea vagă concepțiune, mare ca șiu nemărginirea; eternă ca și universal, sublimă prin însăși depărtarea sa de noi; acel calculator divin care a aruncat stelele în spațiu tocmai în marginea sferei atracțiunii și gravitațiunii universale, ca să poată sta atârnate ca lampe de bolta
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
de credință, își permite prin autoritatea conciliilor și a vocii autorizate a păstorului suprem al Bisericii Papa de la Roma, să decanteze și alte adevăruri de credință cuprinse în tradiție, ca de exemplu: infailibilitatea papală (CVI, 1870), dogma Neprihănitei Zămisliri (Imaculata Concepțiune) - 1854 - Papa Pius IX); dogma Înălțării Mariei cu trupul și cu sufletul la cer - Assumtion - 1950 - (Papa Pius XII). Am îndrăznit să aleg ca subiect al acestei lucrări, în locul unui punct de divergență care mă intrigase tot timpul: Filioque, (Purcederea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
Vatican II, precum și opera a doi Papi contemporani: papa Paul al VI-lea și papa Ioan Paul al II-lea. Pătrunzând cu sfială în acest mister, putem contempla cu bucurie și surprindere dezvoltarea acestui destin cu totul excepțional: de la Imaculata Concepțiune la Ridicarea la Cer și Parusie. Astfel, Maria transcende istoria, timpul, veacurile, răsărind pururi în inima noastră, ca o stea de dimineață. Crugul acestei stele de dimineață pornește de la prima gratuitate a harului originar, la plinătatea de merite pe care
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
de au rezervat examinarea măsurilor de execuțiune, ele ar fi vinovate dacă n-ar fi făcut această cercetare mai dinainte, fiecare pentru sine și din punctul de vedere al intereselor sale particulare. Aci stă defectul, trebuie s-o spunem, al concepțiunii guvernului englez, la care celelalte puteri s-au alipit cu graba datorită unor escelente intențiuni. În încrederea cu care lordul Granville a făcut apel la concertul european este o parte de iluziuni; sau poate Foreignoficiul și-a închipuit că odată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecând dintr-o durere [vie] într-una din ce în ce mai înmărmurită. [MIRON-ȘTEFAN] Aș fi topit marmură... (invocă pe Satan) [UN GLAS] Ce cauți în pămînt? [MIRON-ȘTEFAN] Caut în pământ o idee pentru durerea mea neagră. 2258 Să scormolesc din pământ, cu unghiile, concepțiunea durerei mele, ideea disperărei mele.. 2254 ÎN ACTUL [V], SC[E]NA]I [MIRON-ȘTEFAN] De-ar fi marmură, aș fi topit-o cu lacrimele mele, aș fi făcut-o abur cu sufletul meu cel amar... dar a fost pământ și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-a dat fructifere intuițiuni de naturi dotate cu abondanță, dintre cari nu mă simt nimărui îndatorit mai mult decât lui L. Tieck, poetului și {EminescuOpXIV 218} dramaturgului german. Li se simte îndegetărilor lui că toate-s crescute pe pământul concepțiunei (Anschauung) poetice și a celor mai curate esperiențe artistice; de unde sensul lor e în regulă cu mult deasupra (vorbei) literei scrise. Lessing, preocupat de lupta cea mare contra tiraniei poeziei și-a criticei franceze, preocupat pentru autonomia spiritului german, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevărată cunoaștem prin citire" (Singur acesta e înțelesul adevărat a locului din urmă; ce nu-l putem aicea interpreta filologice mai întins. ) Și capitolul 19 din Poetică rezultă din modul acesta de-a privi. Și Eduard Muller împărtășește acea[stă] concepțiune în a sa Istorie a teoriei artei la cei antici, II, pag. 14., Și după Aristotele tragodia (se referă) presupune, ca una ce este reprezintare prin persoane active, reprezintare scenică (Auffuhrung) Poet., cap. 6: "Fiindcă persoane active efectuă imitarea în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
materia imitandi, vocea însă e instrumentum imitationis, nu materia. Aristotel însă (concepe) își cugetă tocmai vocea ca material al actorului, precum tot în acel sens pricepe colorile de material al pictorului. Și Stahr s-a declarat cu drept cuvânt contra concepțiunei lui Ritter în dejudicarea nouăi edițiuni. (... ). Compară încă ed. Muller în opul citat, II, pag. 346. {EminescuOpXIV 226} {EminescuOpXIV 227} cum unul care e dotat cu organul filozofic trebuie format pentru o filozofare adevărată. Cele zise conțin dezlegarea a două
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale. {EminescuOpXIV 228} {EminescuOpXIV 229} {EminescuOpXIV 230} sa, două, cumcă un public privește la astă metamorfoză, astă prefăcătură a întregei sale individ[ualități], cumcă el așadar se abandonă în toată aparițiunea sa esterioară unei mulțimi ce-l privește. Adeverirea acestei concepțiuni ce se ține numa de (aparițiune) înfățișare (Erscheinung) e notificată deja în cele de mai sus. Noi n-avem decât a o marca. Fără îndoială că actorul face din personalitatea sa un instrument [pen]tru o altă personalitate și (se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de om ce (seduce) amăgește poporul prin arți încelătoare. Comp. narațiunea lui Plutarch în Solon, cap. 30. Cu drept cuvânt vede Welcker (în Suplement la Trilogia lui Aeschylos, p. 256) în această narațiune despre apalia lui Solon cătră artea dramatică concepțiunea unui timp mai târziu, care i s-a atribuit lui, ca unui contrar a lui Pisistrat amăgitorului (Tauschen) prin manevre de actor. Același punt de privire pedagogic l-a esprimat și Gothe în Anii de călătorie (Wanderjahre); numai că acesta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT[ARE] (DARSTELLUNG) DRAMATICĂ Noțiunea artei dramatice ne-a condus la delăturarea prejudițiului care se ține de asta, că omul își fățărește și-și espune în ea individualitatea sa. Din concepțiunea corectă a acestui fenomen am conchis totodată că neci o altă arte nu are o trebuință mai adâncă și mai urgentă d-a întemeia o adevărată artizanie (Kuenstlertum) prin o arhitectonică. Avem acuma a ne-ndrepta spre următoarele principii izvorâte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la el legea cea dentîi, frumusețea, cea subordinată". Întru atâta e de privit ca fondatorul adevărat a unei arte dramatice germane întru cât a încercat cu succes mare de-a reprezinta oameni întregi și s-au ținut liber de toate concepțiunile numai abstracte, de generalitatea goală a speciei. De-acolo și maniera sa nenorocită când juca eroi francezi. Asupra puntului din urmă, comp. Engel, I, pag. 75. Pericolul în această direcțiune a artei dramatice constă într-aceea că, prin un talent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a doua. {EminescuOpXIV 254} În artea dramatică omul face, cum am văzut, din propria sa individualitate un mediu pentru realizarea ideei; individualitatea este materia trebuincioasă prin care el manifestă ideea. Cum esereitează un pictor mâna și ochiul său întru esecuțiunea concepțiunilor sale și cum nu poate ajunge artist, cu toată productivitatea fantaziei sale, fără o cultivare a mînei și ochiului sănătoasă și proprie activităței sale, cum nu poate să capete unul ce se consacră muzicei decât succese foarte mediocre când nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate cele pătrunse de reflexiune nu trec la esecutarea lor așa de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de viață universal al caracterelor, prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea liberă a unui om individual. Dispozițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cel vârtos care n-a putut fi înmuiat și făcut fluid de cătră viața organică. Cât de varie e espresiunea manierei, și în faptă e nemărginită, totuși ființa ei rămâne felul de reprezintare individual, care nu s-a topit în concepțiunea și reprezintarea caracterului, prin urmare n-a fost cucerit de ea. În manieră așadar totdeuna personalitatea se face observabilă pe contul caracterului ce e a se reprezintă și ne prezintă întotdeuna contradicțiunea amîndor părților. Cine concepe și esecută un caracter
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
silabele singuratice și dă într-o mișcare tremurătoare. Portamentul adevărat împreună totdeuna deodată elementele vorbirei care se cuvin la un loc și e totdeuna în consonanță cu cerințele simțireișiale adevărului natural. Declamațiunea trăgănată, târâită, lungită care derivă totdeuna dintr-o concepțiune falsă și neartistică poate să devină adeseori și o manieră nesuferită și să stăpânească până și pe niște artiști talentați și cuminți, cărora apoi le răpește orce efect. O măsură anumită pentru purtarea și trăgănarea tonului firește că nu vom
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părții întîie, ce tratează despre arta vorbirei în genere. Fiindcă vorbirea e pentru artist mijlocul necesar pentru realizarea caracterelor, de-aceea firește că întrebuințarea ei cea liberă și mai multilaterală e în declamațiunea dramatică. Această declamațiune presupune, se-nțelege, atât concepțiunea caracterelor cât și cunoașterea afectelor și a modului de-a le manifesta, de-aceea ea anticipează oarecum partea a treia a reprezentărei caracterelor, pentru că ea nu e posibilă decât prin mijlocul cunoștinței secretelor acelei reprezentări a caracterelor. Cu toate astea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de sine el le și poate separa bine una de alta; însă această conștiință să nu ni se cate a o stinge prin vânarea în sine prea fără urmări, după o totală distingere a tonului la diferitele caractere. Din această concepțiune cu [to]tul pe dos se poate esplica ciudata aberațiune în care se lăsase sedus un lector cunoscut, de a renega în role femeiești cu totul vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și intuitivitate vădită - asta e-un lucru ce se-nțelege de sine; apoi se mai înțelege de sine și cerința care rezultă din cea precedentă, ca adică: să nu ni dea numai trăsuri, lumini singuratece ale tabloului, ci, printr-o concepțiune unitară, pricepută și vie a tuturor momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale vom cerca, prin esemple, a uni de câteva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însuflețit al actorului, declamațiunea va face ca acea impresiune adâncă făcută asupra sufletului sultanului să fie, ca curat umană, îndreptățită pe deplin și să răsune ca atare și în pieptul auditorului. REPREZENTAREA CARACTERELOR (DIE CHARAKTERDARSTELLUNG) (CARACTERIZAREA. GRIMA. MASCA. COSTUMUL) NATURA CONCEPȚIUNII IDEALE A CARACTERULUI Orce reprezentare a unui caracter are scopul de-a pune înainte-ne un om întreg care poartă în el principiul vieței sale. Materialul pentru aceasta i-l dă actorului poetul în elementul fantaziei sale pe care apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu-atîta mai precis i se vor prezinta și diferitele caractere ca purtătoare a ideei și cu-atîta mai bine le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bine le va cunoaște în absoluta lor însămnătate pe care-o au ele în de ele. Numai pe temeiul acesta poate să crească concepțiunea ideală a unui caracter, care rămâne legea principală pentru un actor. În ce consistă însă o concepțiune ideală?. Și ea nu trebuie să consiste într-o înnobilare a caracterului în înțelesul ca în genere elementele imorale a caracterului să se șteargă or să se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]