49,962 matches
-
Provocările nu se rezumă numai la conflictele militare dintre state, ci sunt de natură mult mai complexă. Una din cauzele schimbării paradigmei riscurilor este dată de apariția, alături de actorii statali, a actorilor nonstatali. Pe fondul acestor schimbări, observăm apariția unui concept nou în literatura de specialitate și în diversele strategii de securitate - riscul asimetric. Anomia riscurilor are implicatii directe în domeniul securității naționale. Aceasta face ca identificarea obiectivă a riscurilor specifice unui anumit moment să fie dificilă și tributara atât subiectivismului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este prezentat că un factor catalizator și multiplicator al riscurilor 15. Amenințările asimetrice nu sunt definite în documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru a face referire la celelalte tipuri de riscuri și amenințări, în afară conflictului armat (Conceptul Strategic, 2004; Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General italian, 2005). Un alt document relevant în analiza noastră îl reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un factor catalizator și multiplicator al riscurilor 15. Amenințările asimetrice nu sunt definite în documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru a face referire la celelalte tipuri de riscuri și amenințări, în afară conflictului armat (Conceptul Strategic, 2004; Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General italian, 2005). Un alt document relevant în analiza noastră îl reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
națională curentă a Poloniei a fost adoptată în 2007 și reprezintă continuarea aspirațiilor poloneze în domeniul securității, deziderate prezente în strategiile adoptate anterior - în anul 1992, 2000, respectiv 2003. Strategia de securitate națională a Poloniei este în directă corelare cu conceptele strategice ale NATO și cu Strategia de securitate a Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung de transformare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atrage atenția asupra apariției unor categorii de riscuri la care nu se poate asigura un raspuns eficient decât printr-o abordare unitară a statului, flexibilitate și cooperare internațională. Documentul formulează principiile securității și apărării naționale formulate clar în acord cu Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu Strategia de Securitate Europeană din 2003. Scopul acestuia este de a identifica măsurile și mijloacele necesare pentru garantarea intereselor naționale luând în considerație valori și principii, analiza mediului de securitate și identificarea riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parlamentare 36. Un punct distinct, inovator al Strategiei Naționale de Securitate a Bulgariei în vigoare, în comparațiile cu proiectele anterioare, este reprezentat de referirea în premieră la securitatea individuală a cetățenilor. Încă din preambul, documentul programatic de securitate accentuează integrarea conceptului de securitate națională în efortul Uniunii Europene și al NATO de extindere a zonei de stabilitate, cooperare și prosperitate prin eliminarea amenințărilor și implicare activă în soluționarea problemelor globale 37. În analiza contextului securității naționale se apreciază că linia de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
whitepapers. html, (accesat la 29.11.2012). 11 Ibidem, p. 10. 12 Ibidem, p. 13. 13 Ibidem, p. 18. 14 Federica di Camillio, Lucia Marta, Cazul Italiei, working paper nr 39, Real Instituto Elcano, 2009, p. 1. 15 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 6. 16 Ibidem, p. 15. 17 Report on Intelligence Policy for Security, Information and Security Department, Romă, 2007, p. 12. 18 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 17. 19 Strategia de securitate națională a Poloniei (traducere certificata
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
working paper nr 39, Real Instituto Elcano, 2009, p. 1. 15 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 6. 16 Ibidem, p. 15. 17 Report on Intelligence Policy for Security, Information and Security Department, Romă, 2007, p. 12. 18 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 17. 19 Strategia de securitate națională a Poloniei (traducere certificata), Varșovia, 2007, p. 3 în http:// merln.ndu.edu/ whitepapers.html, (accesat la 17.10.2012). 20 Ibidem, p. 4. 21 Ibidem, p. 7. 22 Ibidem, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
9. 42 Ibidem, p. 7. 43 Ibidem, p. 8. Bibliografie Di CAMILLIO, Federica; MARTA, Lucia, Cazul Italiei, working paper 39, Real Instituto Elcano, 2009. Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței, Odille Jacob, La documentation Francaise, Paris, 2008. Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General Italian, 2005. Rezoluția Nr. 2073/2004 III.31 a parlamentului Ungariei. Strategia Națională de Apărare a Slovaciei, Bratislava, 2005. Strategia Națională de Securitate a Bulgariei, Sofia, 2011. Strategia Națională de Securitate Britanică, Guvernul Majestății
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se lansează în campania electorală fără de publicitate politică. În campaniile electorale, publicitatea este aidoma indicatorilor rutieri într-un sector aglomerat, având sarcina de a ajuta alegătorii să se orienteze în multitudinea de mesaje lansate de actorii politici. Rosser Reeves, inițiatorul conceptului de marketing "propunere unică de vânzare", afirmă că dacă spoturile comerciale pot vinde produse, pot vinde și politicieni 3. Robins K., Wester F. sugerează că aplicarea tehnicilor de publicitate la procesul politic este un simbol al modului în care politică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunismului au transformat clivajul Est-Vest într-o tema predilecta. Pentru actorii politici, pentru cetățeni, pentru exil. Din postura specialiștilor în științe politice, acest clivaj definește diferența dintre două lumi, dintre două tipuri de civilizație, dintre două paradigme discursive, simboluri și concepte ale puterii și, în majoritatea cazurilor, sintetizează pentru cazul regional un dialog despre legitimitate ori legalitate. Incidența limbajului despre clivajul Est-Vest are conotații vaste, atât de cuprinzătoare, încât nuanțele s-au transformat uneori în adevărate teme, iar alteori însăși tema
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
avem capabilitățile necesare pentru a participa la apărarea colectivă. Pornind de la schimbările de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existența și de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare aduce câteva noutăți. Ea operează cu un concept de "securitate națională extinsă", în acord cu principiile europene. Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. În afara elementelor care țin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale contextuale. Se poate adapta un concept apărut după așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și pentru alegătorii acestora. Tinerii educați în străinătate par dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort intelectual dublat de imaginație estetică și morală, aceștia își vor mobiliza resursele cognitive spre a înțelege și importă o serie de concepte destul de abstracte, relativ îndepărtate de realitățile locale: "republică", "democrație", "monarhie constituțională", "constituție", "parlament/adunare legiuitoare", "libertate", "egalitate", "opinie publică" etc. De pildă, libertatea nu are, nici pe departe, o formulă extremist-revoluționară, ci una negociată, consacrată de scrierile lui John Stuart
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
much more complex and trustworthy than Kant does. This essay follows Hegel's acception of intellect and reason and the process of their becoming aș two opposed, but not independent sides of the fulfillment of human spirit. Keywords: intellect, reason, concept, dialectics, spirit. Intelect și rațiune: o distincție kantiana Filozofia modernă, și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume. Postularea omului ca scop al său însuși și a devenirii umanității pe coordonatele libertății
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
W. F. Hegel, care consideră sistemul său drept una dintre cele mai înalte trepte pe care cunoașterea umană, ca spirit încă înstrăinat de sine, deoarece totalitatea substanței spinoziste era luată drept imanenta, neproducându-și astfel propria contradicție din care să rezulte conceptul care să îi ofere ulterior identitatea la sine și cu sine1 - ajunsese în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - intelectul era asimilat vonței 2. În termeni kantieni, așa cum vom constata, aceasta însemna o impardonabila confuzie între intelect și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre în cutare sau cutare raport de timp"8, constiinta se află într-un raport de interdependenta cu intelectul. Pentru a sistematiza materia cu care intră în contact, intelectul operează cu așa-zisele "concepte pure" sau categorii: cauza și efect, activ-pasiv, unitate, multiplicitate, totalitate, posibil-imposibil, existent-non-existent, necesar-contingent, realitate, limită, negație etc9. Astfel, "categoriile sunt condiții ale posibilității experienței, si sunt deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că, deși
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în fanatism 45 - intelectul se ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ridică la nivelul conștiinței, ajungând să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să perceapă conexiunile complexe dintre obiectele experienței. Mai departe, în calitate de conștiință de sine, intelectul s-a depășit și în același timp s-a păstrat în determinațiile sale esențiale, trecând în concept. Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Între intelect și rațiune: conceptul Acționând în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine". Intelecția pură înseamnă deci negarea gândirii individuale de către ea înseși, trecerea ei în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în calitate de sediu al conceptului 46, de potențialitate și adevăr suprem al acestuia 47, intelectul se transpune pe sine în ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine". Intelecția pură înseamnă deci negarea gândirii individuale de către ea înseși, trecerea ei în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceea ce Hegel a numit "intelecție pură", care urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine". Intelecția pură înseamnă deci negarea gândirii individuale de către ea înseși, trecerea ei în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
urmărește "să transforme tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine". Intelecția pură înseamnă deci negarea gândirii individuale de către ea înseși, trecerea ei în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tot ceea ce este real în concept și în unul și același concept în orice conștiință-de-sine". Intelecția pură înseamnă deci negarea gândirii individuale de către ea înseși, trecerea ei în propriul său concept și identificarea mijloacelor de transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]