53 matches
-
un mediator șui generis între două tipuri de decodare a lumii: cea executată de creator și cea executată de receptor. Unirea lor în substanță scriiturii reiterează, în opinia mea, finalul apoteotic al marelui poem Jerusalem, în care toate formele ontologice conceptibile sunt reunite în trupul lui Christos, care devine, simultan, reificarea viziunii divine și personificarea imaginației umane. Devenind una în substanță scriiturii, autorul își salvează etern cititorii și, simultan, se salvează etern și pe șine. Această îmi amintește de ideea lui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
percepe eternitatea per se" (1981, pp. 5-6). În lumea imaginara blakeană, ca entități privilegiate, cele două categorii se traduc, la nivel textual, în conceptele de "Eternitate" și de "Golgonooza"141. "Eternitatea" definește o manifestare atotcuprinzătoare, care determină structura tuturor formelor conceptibile, putând fi echivalata cu un prezent absolut 142. Pe de altă parte, "Golgonooza" reprezintă Orașul Artei și al Manufacturii al lui Los143, o reprezentare simbolică a operei de artă. Funcția să este aceea de "a da formă tuturor lucrurilor necreate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și devine limpede că aceste puncte sunt unul și același; de fapt, punctul minim este superlativ întocmai celui maxim" (1979, p. 13). Rezultă din tot acest balet retoric fundamentat antinomic că Dumnezeu, ca Maximum ontologic, îmbrățișează toate formele și ființele conceptibile, anulând, prin această, însăși ideea de opoziție: argumentele lui Nicolaus Cusanus "ne arata Punctul Maxim că Ființă, în opoziție cu care nu se plasează nimic, fiindcă toate fiintele, în orice formă s-ar afla, sunt în El, iar El, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu trupul lui Mesia" (1996, p. 106). 191 Pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, p. 143 și E: 948-967. 192 Hagstrum observa că Blake utilizează imaginea hermafroditului de mai multe ori, "de fiecare dată în cel mai peiorativ sens conceptibil" (1985, p. 141). 193 "Bătrână Mama" este, îmi pare evident, Eno, un personaj a cărei plângere este plasată în debutul poemului The Book of Los. Wilkie și Johnson remarcă: "ea este, aproape sigur, un soi de stare de conștiință primară
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sensibilă, statuie sau pictură, privită cu ochii de carne. Arta devine posibilă abia odată cu ideea contrară și sacrilegă că poate fi mai mult în copie decât în original. Punct de inversare a valorilor din amonte și din aval, care face conceptibilă estetica prin despărțirea de teologie. Înainte de acest punct, există artizani. După, artiști. Ideea de creație artistică s-a construit împotriva celei de creație ontologică, însă modelânsu-se formal după aceasta. Arta este o ontologie inversată prin primatul reprezentării asupra prezenței (Proust
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe care Descartes o are în vedere atunci cînd se referă la universul fizic. Vorbind despre substanța corporală, Descartes înțelege o materie simplă și singulară, avînd numai un atribut, întinderea: ) Mai mult, materia ocupă în viziunea lui Descartes, tot spațiul conceptibil iar obiectele individuale pe care omul le vede în lume, nu sunt decât părți ale substanței corporale unice. .) Așadar infinita varietate a formelor existente în lume este rezultatul modificărilor «materiei întinse» - res extensa. O situație complet diferită întâlnim în cazul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adevărat. Acestui raționament, logicianul A.. Arnauld îi aduce o obiecție importantă, în Al IV-lea set de Obiecții publicat împreună cu Meditațiile în 1641. Ea constă în esență în următoarea întrebare: conceptibilitatea sau posibilitatea logică aduce în mod automat evidența respectivului conceptibil? Prin aceasta se vrea a se atrage atenția asupra complexității și dificultății pe care cercetarea naturii unui lucru, mai ales a unuia cum este spiritul, le presupun. O asemenea problemă nu poate fi rezolvată doar prin afirmația că dacă mă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de domeniul în care se aplică, reflexia înfățișează gîndirea pură, cogito-ul . Felul în care Descartes analizează gîndirea care percepe, sau mai bine spus gîndirea din actul perceptiv, îl plasează aproape de accepțiunea modernă a termenului de conștiință: punctul în care toate conceptibilele, reale sau nu, precum și toate actele implicate, converg devenind astfel indubitabile.) În exemplul bucății de ceară Descartes vrea să dezvăluie structura inteligibilă a obiectului perceput. Demersul lui însă a fost devansat cu mult de gînditorii din secolul XII și XIII
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
care descoperă necesitatea ființei ca obiect natural al adevăratei științe. VI.4. Dumnezeul esență și critica tomistă Această necesitate este analogică. Iar dacă, așa cum afirmă Gilson, ontologia platoniciană “se constituie deci în întregime în planul gîndirii pure, unde singurul indiciu conceptibil al realității unei ființe este capacitatea sa de a deveni un obiect de definitie”, este important să știm în ce măsură evidența ideii de Dumnezeu în noi, este obiect de definiție și prin urmare de demonstrație. Dovezile prin inspectarea esențelor ce se
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
funcțională (“dispoziția organelor sale” ). Nu este această distincție netă de planuri, sau cele două semnificații distincte ale unității, cele care-i permit lui Descartes, la sfârșitul acestei Scrisori către Mesland, să atenueze caracterul misterios al transsubstanțierii și să prezinte oarecum conceptibilă ideea unui corp fără membre sau organe, a unui corp a cărui unitate nu este cu nimic afectată de pierderea unui organ, pentru că nu există nici o dimensiune comună între acest organ redus la natura lui de organ și sufletul care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
materialiste" ale RI (pozitiviste în contextul prezentei discuții) iau statele și sistemul internațional ca pe ceva dat și fix, fără a chestiona conținutul sau procesul formării lor. Dar statele nu preexistă sistemului internațional, cum susțin "materialiștii", nici sistemul nu este conceptibil ca independent în raport cu ele. Actorii și structura internațională se constituie reciproc prin interacțiuni permanente. Deci, "regulile regulative" ale "materialiștilor" sunt insuficiente pentru a ne oferi o perspectivă profundă asupra mediului internațional și a lumii sociale globale, în general. Numai "regulile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
legitim, tuturor lumilor. De aceea, afirmăm că Dănilă se folosește de arme intelectuale, directe, sintetice, succinte, pur calitative, în lumina și temperatura cărora Satana se topește ca ceara pe plită. În povestea Stan Pățitul procesul de elucidare merge până la limita lui conceptibilă: dracul servind pe Stan, fără angajament bilateral, fără pact, fără să fie solicitat, numai pentru că el, dracul, a încălcat o lege cosmică! Nu este complementarism între Dănilă și Stan, pe de o parte, și drac, pe de altă parte, ceea ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o partiție analitică ce enumeră patru posibilități logice de ieșire din impas, argumentând că trei dintre ele sunt false alternative, în timp ce ultima dintre ele constituie calea de urmat. Iată posibilitățile, despre care Nixon presupune, în baza neexprimării mai multor alternative conceptibile, că epuizează, realmente, câmpul logic al posibilităților de acțiune în momentul declamării adresei sale. Desigur, această presupunere rămâne o premisă de chestionat, însă ea îl ajută eficient pe președinte să își expună raționamentul. În primul rând, Nixon menționează alternativa ieșirii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o partiție analitică ce enumeră patru posibilități logice de ieșire din impas, argumentând că trei dintre ele sunt false alternative, în timp ce ultima dintre ele constituie calea de urmat. Iată posibilitățile, despre care Nixon presupune, în baza neexprimării mai multor alternative conceptibile, că epuizează, realmente, câmpul logic al posibilităților de acțiune în momentul declamării adresei sale. Desigur, această presupunere rămâne o premisă de chestionat, însă ea îl ajută eficient pe președinte să își expună raționamentul. În primul rând, Nixon menționează alternativa ieșirii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
procesului logic infinit sunt concepte de genul: "spațiu infinit", "timp infinit", "număr infinit". În aceste cazuri, intelectul se crede îndreptățit să repete un act de punere a unei unități cantitative în același fel, fără nici o limită. Ideea de infinit e conceptibilă logic, dar aici e aplicată unui ce concret. Astfel, intelectul întâlnește o dificultate, anume imposibilitatea de a traduce pe un plan concret ceva ce este expresia unui proces de natură pur logică. Construcția logică depășește posibilitățile de realizare în concret
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rândul său, unificat printr-o stare T2, situată la un nivel de Realitate NR2, imediat vecin cu nivelul NR1, unde se află tripletul (A1, non-A1, T1). Acest proces va continua la infinit, până la epuizarea tuturor nivelurilor de Realitate cunoscute sau conceptibile, fără a se putea vreodată ajunge la o noncontradicție absolută..."641. În această interpretare, pe care Basarab Nicolescu o dă ideii lui Ștefan Lupașcu, axioma terțului inclus nu înseamnă abolirea axiomei clasice a non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și de felul în care este concepută noțiunea de valoare. Cea mai importantă provocare teoretică este aceea în care argumentăm că putem acorda naturii valoare intrinsecă indiferent de modul în care este concepută relația dintre om și natură 55. Sunt conceptibile trei situații, în fiecare dintre ele fiind evitat antropocentrismul: • În cazul în care presupunem că procesele naturale sunt independente de om, atunci înseamnă că putem accepta că natura are valoare intrinsecă, omul nefiind în situația de a oferi valoare unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avem capacitatea de a concepe toate riscurile posibile tocmai pentru că suntem ignoranți, ceea ce înseamnă că nu știm ce posibilități de riscuri antrenăm prin acțiunile noastre. De aceea, cred că o analiză de risc rezonabilă trebuie să ia în considerare riscurile conceptibile în baza unor scenarii posibile care pornesc de la starea de fapt. Firește, efectele negative puțin probabile nu vor fi considerate condiții suficiente pentru a împiedica luarea deciziei de a acționa. Altă cale de a lucra cu argumentul ignoranței ar fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asemenea întreprinderi teoretice. Utilizarea și distribuirea echitabilă a resurselor umane este tipul de problemă care poate fi abordată normativ într-o teorie a dreptății. Voi reveni pe larg asupra unor asemenea construcții ale eticii mediului. Mai mult decât atât, este conceptibil și un antropocentrism biologist. O asemenea versiune a unui antropocentrism care ia în considerare interesele biologice ale omului și selecția naturală a fost elaborată de Murdy și întărită de Rolston 117. Formularea se dorește corectă și imparțială 118. Argumentul lui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu poate cuprinde tot ceea ce ține de natură ca întreg, dar se pune întrebarea dacă este cu putință să concepem altfel etica, fără a porni de la interesele omenești, fără a ne centra pe om ca scop. Pe scurt, este oare conceptibilă o etică neantropocentrică? Mai mult decât atât, o etică ignorantă în raport cu interesele omului și centrată exclusiv pe natură ar fi irelevantă în raport cu acțiunea umană practică, ar fi opacă față de procesul luării deciziilor și s-ar autoexclude din dezbaterile politice 124
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celui omenesc. Rămân în discuție păsările, peștii și reptilele, dar și problema relației dintre durere și dorințe, eventual absența dorințelor în cazul prezenței durerii. Totuși, analogia trebuie dusă mai departe cu precauție și cu acceptarea faptului că anumite situații, deși conceptibile, nu pot fi cunoscute în mod subiectiv 156. Dar și faptul de a avea un interes poate fi conceput ca distinct în raport cu alte stări care presupun raportarea la interese. Bunăoară, Regan 157 deosebește între a avea un interes și a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură, de la natură ca obiect al contemplației estetice la natură ca furnizor de plăceri, ceea ce duce la dezvoltarea altor versiuni ale argumentului antropologic, de la accentul hedonist bazat pe plăcere la accentul estetic bazat pe frumusețea naturii. Astfel, cred că este conceptibilă o etică hedonistă a mediului în care natura, pusă în relație cu posibilitatea fericirii ființei umane, să fie înțeleasă drept o sursă a plăcerilor, chiar și în forma practicării anumitor jocuri și sporturi, caz în care devine necesară reconsiderarea unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
invoca este doar presupusa asemănare dintre generațiile viitoare și generația actuală. Dar oricât de mare ar fi această distanță și chiar dacă distanțarea capătă și un conținut moral, tranzitivitatea inter-generațională a iubirii devine vectorul care garantează luarea unor decizii care sunt conceptibile în principiu drept cele mai bune. Cred că, în cele din urmă, anonimatul generațiilor viitoare reprezintă o limitare care nu poate fi depășită, însă putem identifica diverse temeiuri metafizice care să susțină "lanțul iubirii". De exemplu, Visser't Horft Hendrik
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
generice, independente de subiect. Doctrina platonică afirmă existența formelor idei, independent de subiectul uman. Formele universale platonice sunt niște prototipuri modale perfecte și absolute, neschimbătoare, la care participă formele corespondente din lumea umană. Spre exemplu pentru fiecare forma perceptibilă sau conceptibilă, există o formă idee, o formă universală, perfectă și stabilă, care dă atributul formei sau calității din lumea umană, dar cu care nu se confundă. Astfel avem universaliile calificante modal precum binele, frumusețea sau dreptatea universală, din care se împărtășesc
Nominalism () [Corola-website/Science/308678_a_310007]
-
1-Libertatea numai mentala-conceptuală, libertatea de a gândi ce vrei, libertate îngrădita de constrângeri. Poți gândi ce vrei, dar niciodată nu poți gândi tot ce poate fi gândit. Dacă ar fi posibil ca fiecare om să gândească totalitatea realităților și acțiunilor conceptibil modale, ea ar nega libertatea unicat a gândirii personale-creative, libertate distinctă a fiecărui om de a își construi mental liber lumea să, diferită de lumile celorlalți. Creativitatea umană de orice fel se bazează pe diferența între libertățile conceptibile-creative, transpozabile prin
Liber arbitru () [Corola-website/Science/307996_a_309325]