213 matches
-
din fiecare program. Mă refer la concertele care au avut în alcătuirea lor Simfoniile I, în Re major, a II-a, ”Reînvierea” și a 3-a, în re minor de Gustav Mahler. Prima simfonie mahleriană a fost precedată de Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră de George Enescu, în concertul Filarmonicii din München, din 17 Septembrie - dirijor de Semyon Bychkov, solist Gautier Capuçon. Tempo-ul greoi și frazările nu tocmai coerente și șlefuite, l-au îndepărtat pe violoncelist
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Concertul pentru flaut și orchestră Cleopatra DAVID În zilele de 23 și 24 mai 2013, în seria „Lucrări concertante românești”, Filarmonica „George Enescu” a programat Concertul pentru flaut și orchestră de cameră Op. 71 al compozitoarei Carmen Petra Basacopol, un preambul la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (SIMN) ce se desfășoară în perioada 25 - 31 mai în mai multe
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
muzicale, p. 20, poziția 12; V.T<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 494. Anul terminării lucrării este eronat: 1950. footnote>; M.P.<footnote Mihai Popescu, Repertoriul general al creației muzicale românești. Vol. I Muzica Simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, București, 1979, p. 56. (dă eronat anul terminării: 1951). footnote>; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: fl. picc., 1 fl., 1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Spectatorii au fost impresionați de calitatea de excepție a prestației artistice, în egală măsură sensibilă, echilibrată, armonioasă și inteligent condusă. În partea a doua a concertului, cei doi violoniști s-au aflat împreună pe scenă, unde au prezentat Grand Duo Concertant nr. 3 de Charles de Beriot și Serenada nr. 2 opus 92 pentru două viori și pian de Christian Sinding. Spre încântarea spectatorilor foarte numeroși, aflați în sală și pe scenă (precum și în fața aparatelor de radio), cei doi artiști
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
Enescu din București. Trei opusuri reprezentative pentru oricare violonist, anume: Sonata nr. 3 în re minor, opus 108, de Johannes Brahms, Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară de Eugène Ysaÿe și Fantezia “Carmen” semnată de Franz Waxman, lucrare concertantă inspirată din opera cu aceelași nume de Bizet, au stârnit aplauzele publicului. Aron Cavassi are bucuria de a cânta, este carismatic, conexiunea dintre el și cei din sală se face imediat. Este bine pregătit tehnic, are deprinderi corecte și este
În Salonul de muzică al Muzeului Național ”George Enescu” by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
cunoscuți compozitori contemporani, care îndreaptă cultura publicului spre un alt fel de a scrie muzică, unul care atrage și creează, asemenea muzicii baroce, o dispoziție sufletească. Lucrarea se înscrie ca un strălucit exemplu al tehnicii minimaliste americane transpusă în genul concertant. Pentru a se reînscrie pe palierul violonistice deja clasice, Anna Țifu a interpretat și celebra piesă Tzigane de Ravel , cu mult temperament și siguranță tehnică. Anna Țifu este deja o violonistă formată, cu un potențial artistic extraordinar și o prezență
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
ziua de 13 septembrie - care cădea într-o vineri seara - pe la 22.30 Atheneul era arhiplin în așteptarea primului concert cu program integral Mozart susținut de Orchestra de Cameră din Lausanne și Christian Zaccharias . Programul s-a deschis cu Simfonia concertantă pentru vioară și violă KV 364 , un opus pe cât de apreciat pe atât de dificil din mai multe puncte de vedere, fiind un model încă nedepășit al genului datorită tonalității, dimensiunii și încărcăturii emoționale. Excelentul violonist François Sochard , laureat al
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică în spațiul sideral, departe de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei de 17 septembrie având în program Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră op. 8 de Enescu și Simfonia I-a de Mahler . Cu ceva timp în urmă, mai precis în 2011 îl ascultam pe Gauthier Capuçon într-un recital la Atheneul Român, eveniment organizat de Institutul Francez de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
întruchipare barocă a spiritului de inventivitate și virtuozitate, de artificialitate și sinteză, în care, ca și în arhitectură, se produce o metamorfozare a genurilor artistice, rupându-se limitele dintre sculptură, pictură, arhitectură, teatru și muzică. Pe de altă parte, stilul concertant al muzicii instrumentale se plămădește tot în aceeași perioadă și în aceeași arie culturală mediteraneană. Însăși terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
adresarea textului de față este compozitorul Sorin Lerescu, ajuns în 14 noiembrie 2013 la fix patru decenii înainte de propriul centenar. Deja a lăsat o mulțime de urme asupra cărora se cuvine măcar răgazul unei minime enumerări, cum, bunăoară, compozițiile simfonice, concertante și vocal-simfonice, zecile de lucrări camerale, dar și faptele de cetățean al breslei, amintind aici inițierea și organizarea mai multor ani la rând a unui festival de muzică contemporană la Brăila (1997-2003), apoi la București, unde, ca președinte al Secțiunii
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-V; cantată I-II; solo (peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră “Urmuzica”, op.44, 1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin experimentare, la unul comparabil, dar îmbogățit, se produce astfel : Concertul devine Simfonie concertantă • Staticul se transformă în Dinamic • Forma de sonată capătă, prin contopirea cu Allegro-ul de concert în concepția culiniană, un aspect aparte. Sonata reflectă evoluția Ideii care experimentează universul substanțial al sunetului. Episodul central al Allegro-ului de concert înlocuiește
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
planul dramatic general al simfoniei (gândită în 4 părți) cu lupta și unitatea contrariilor. Acțiunea (partea I) și reacțiunea (partea a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
clasicismul muzical a figurat Sonata KV 310 de W.A. Mozart (într-un aranjament pentru două viori), în versiunea plină de farmec și culoare realizată de studentele Andra Andrei și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
două viori), în versiunea plină de farmec și culoare realizată de studentele Andra Andrei și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-am admirat pe studenții Iulia Dorobont- Benke și Lăură Șandru, acompaniați la pian pe lect
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
fost expuse afișe, fotografii, apoi a avut loc un recital susținut de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație a maestrului comemorat. Recitalul a fost de calitate, plin de emoție și a fost prețuit de cei mulți din sală. A aprins o candelă în amintirea lui Lajta Laszlo! Sper ca
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
eleganța și grația cu care a fost redat Tempo di Minuetto (unde pianistul a marcat cu umor accentele din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și verva fără egal din finalul Allegro vivace. În Impromptu concertant în sol bemol major de George Enescu, protagoniștii au desfășurat un dialog particular, care a evidențiat frumusețea discursului muzical și sensul expresiv al lucrării. Gabriel Croitoru și Horia Mihail au încântat publicul prin prestația emoționantă, armonioasă, remarcabilă prin firescul exprimării
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a fi tipărite de către Editura Muzicală. Partiturile se află acum la dispoziția interpreților, muzicologilor, a tinerilor studioși și a tuturor celor interesați de evoluțiile actuale din domeniul muzicii simfonice și concertante. Câteva exemple vor fi concludente în acest sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc, cu lucrarea maestrului Remus Georgescu (n. 1932), decanul de vârstă și reprezentantul strălucit al vieții muzicale a Banatului. Reputat dirijor, discipol al marelui artist Constantin
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
Dan Dediu - Conversații concertante Grigore CONSTANTINESCU În recentul program al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
Răzvan Suma, nu-și uită tradiția romantică a Violoncelului său, ilustrând plastic stările sentimentale ce-l animă în idee și trăire. Mâna “vrăjitorului”, altfel spus dirijorul Tiberiu Soare, distribuie intrările, prezențele, relațiile și ieșirile din scenă ale actorilor acestei conversații concertante, cu siguranța fantezistă a istoriei genului, venind de la clasici, pe un traseu al memoriei ce ajunge la contemporani. Este Triplul concert o surpriză binevenită pentru public? Cred că răspunsul, după măsura aplauzelor finale, poate fi considerat favorabil. O muzică de
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
Anglia, din Spania și până la Sankt Petersburg; și chiar în Principatul Transilvaniei. S-a răspândit principiul monodiei acompaniate, da-tele tehnice ale acesteia. Perfecționată în atelierele luteriei italiene, vioara devine regina muzicii europene. Corelli și Vivaldi duc la perfecțiune principiile ge-nu-lui concertant. înainte de a fi naturalizat în Anglia, Haendel concertează în marile centre muzicale europene; în Italia îl întâlnește pe Domenico Scarlatti, uimitor virtuoz al clavecinului. Regina Christina a Suediei își mută curtea în Italia și susține mari reuniuni deschise artiștilor timpului
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
fost constituită, astfel, orchestra Camerata "George Enescu". E puțin lucru, e mult? Cred că este semnificativ. Iar aceasta dacă avem în vedere faptul că alături de creația enesciană, prezentă cum era firesc în toate programele concertelor, au figurat pagini din repertoriul concertant românesc actual, momente revelate unui public a cărui curiozitate poate fi surclasată doar de propria sete de cultură, de muzică. Surpriza primului concert a reprezentat-o însuși șeful de orchestră. Pentru acel moment Luminița Petre a lasat arcușul în favoarea baghetei
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]