300 matches
-
luni, din aprilie până la începutul lui iunie 1950, cei trecuți prin sistemul de la Pitești au fost răspândiți în trei închisori pentru a aplica și acolo acțiunea prin care au trecut ei înșiși, așa încât se poate vorbi de o planificare și concertare a acestor mișcări la nivelul Direcției Generale a Penitenciarelor. Transferul la Gherla al lotului care îi cuprindea pe Popa „Țanu”, Vasile Pușcașu și alți lideri importanți ai acțiunii de la Pitești, în iunie 1950, în condițiile în care Țurcanu și, probabil
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
specific domeniului; crearea de forumuri, liste de discuții pe internet și pagini personale ale participanților implicați în dezvoltarea domeniului; acreditarea de programe educaționale (inclusiv virtuale) de dezvoltare a competențelor de management al cunoașterii; inițierea de parteneriate și proiecte internaționale pentru concertarea acțiunilor diferitelor centre din lume, cu preocupări în domeniul managementului cunoașterii, inovării și învățării organizaționale; de exemplu, proiectul european MACIS își propune studierea impactului societății informaționale asupra organizațiilor și reproiectarea adecvată a conținutului disciplinelor din învățământul superior de management. La
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară națională, a eforturilor de susținere a avansului țării către societatea cunoașterii. Scenariul dezvoltării strategice este unul bazat pe proiecte care vizează întemeierea pe cunoaștere prin facilitarea transformărilor adecvate în organizații existente și prin crearea unora noi. Ceea ce rezultă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
profesionale prin adaptarea calificărilor profesionale la exigențele modernizării întreprinderilor și activării celor defavorizați. Delegația Generală pentru Ocupare și Formare Profesională, plasată sub autoritatea ministrului Ocupării, propune orientările politicii în domeniul ocupării și formării profesionale continue. Este un cadru juridic de concertare cu alte departamente ministeriale și partenerii sociali. Cei mai importanți actori instituționali care contribuie la realizarea politicii de ocupare și formare profesională sunt Agenția Națională pentru Ocupare, Asociația Națională pentru Formarea Profesională a Adulților și Centrul pentru Dezvoltarea Informării asupra
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
venituri, instituții etc.) conform unor deziderate publice (economice, financiare, sociale, ecologice) adecvate cerințelor dezvoltării sustenabile și stabile a sistemului economic național. Politica structurală se circumscrie unor dimensiuni ale dezvoltării sustenabile și stabile a economiei, evoluției acesteia, precum: armonizare, compatibilizare, complementaritate, concertare, sinergie, coeziune etc. În principiu, politicile structurale vizează ajustarea, reconfigurarea, realizarea unor structuri stabile și adaptative, dinamice și flexibile ale economiei reale, asigurarea unor legături eficiente și oportune între sectoare, ramuri și regiuni, apte să valorifice plenar funcționalismele piețelor, potențialele
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
simultan? Nu putem așadar judeca orașul doar în termeni tehnici și administrativi, cu acest adaos de sigle obscure și rebarbative. Parisul este un ansamblu de raporturi complexe și ierarhizate care fac din el unul dintre locurile privilegiate ale confruntării și concertării. Repere bibliografice Cărțile despre Paris se numără cu miile. Nu am menționat aici decît volumele pe care le-am utilizat cel mai mult și cîteva referințe care ni se par indispensabile. Lucrările al căror subiect nu se referă în mod
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
generală a ONU la 21 decembrie 1965. Se constituia astfel "grupul celor 9" (căruia ulterior i se alătura Olanda) care, timp de 4 ani, avea să desfășoare o serie de acțiuni comune: întâlniri ale miniștrilor de externe ai țărilor menționate, concertări ale reprezentanților acelorași țări la ONU și în diferite alte organizații internaționale, inițierea de rezoluții comune, vizite reciproce pe plan bilateral etc. Grupul celor 9, cum apreciază ambasadorul Valentin Lipatti într-o admirabilă lucrare dedicată procesului CSCE, realiza "o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
colectiv al crizelor este cea de coordonare între actori, atât la nivel macro (cu O.N.U.), cât și micro (cu O.N.G.-urile). Slăbiciunea acestei coordonări este dată de lipsa voinței actorilor statali și de motivațiile lor personale. Ori concertarea între actori necesită paratajarea unei viziuni comune. În domeniul politic, este necesar ca toți actorii statali să înțeleagă prioritățile în materie de securitate și apărare. Din punct de vedere tehnic, statul membru U.E. face obiectul operației de management al crizei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
să identifice comportamentul sau atitudinea decidentului față de risc, prin relevarea preferinței la risc a decidentului pus în fața unor alegeri riscante, numite loterii, și a echivalenților cerți ai acestora. În fine, studiul modalităților concrete, formalizate sau neformalizate, prin care are loc concertarea opțiunilor individuale ale factorilor de decizie într-o regulă decizională acceptată la nivelul grupului de decidenți constituie o modalitate practică de finalizare a studiului de analiză și diagnoză a sistemului. Toate etapele investigației presupun utilizarea unor metode și tehnici moderne
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
din mediul acestuia. Procedura avută în vedere este prin excelență una bazată pe raționamente și pe principiile logicii decizionale: principiul identității decizionale, principiul exclusivității variantelor sau al noncontradicției, principiul cauzalității decizionale sau al rațiunii suficiente, principiul maximizării utilității și principiul concertării deciziilor individuale în decizia de grup. Să mai notăm că procedura descrisă nu conduce la o soluție unică decât dacă se aplică principiile mai sus menționate în ansamblul lor, iar acest lucru cade în atribuția decidentului. Studiul de ADS are
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o formă de cooperare programată, structurată, ce presupune concertarea interacțiunilor (procesul de negociere simbolică a semnificațiilor comune) dintre indivizi În vederea atingerii unui scop. Organizarea presupune alegerea sau design-ul unei anumite configurații instituționale (structuri de reguli, de autoritate sau de statusuri și roluri) care să guverneze acțiunile actorilor sociali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un actor să aibă un anumit comportament. V. Mihăilescu (2004) consideră rețelele sociale ca fiind nivelul distinct de organizare a așteptărilor În care rolurile sunt negociate pe măsura desfășurării interacțiunilor și nu „legal” prescrise. Procesul de organizare se referă la concertarea interacțiunilor și rezultă din alegerea unei configurații instituționale care prescrie status-uri și roluri și care diminuează potențialul conflictual, respectiv costurile tranzacționale. Cooperarea se poate realiza Însă și prin statornicirea anumitor relații sociale, proces pasibil de a avea consecințe funcționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
frecvență a sectorului public cum ar fi cea a obiceiului de a executa directive sau cea a unui comportament general de așteptare. În toate aceste cazuri, reflexul de a recurge la asistența ierarhică pare a fi puternic ancorat. • Tendințe spre concertare A devenit o realitate faptul că sectorul public nu încetează să organizeze reuniuni de concertare, să creeze comisii de studiu, să lanseze seminarii de reflexie. Concertarea a devenit deci un risc permanent care conduce la amestecul și dezbaterea ideilor fără
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cea a unui comportament general de așteptare. În toate aceste cazuri, reflexul de a recurge la asistența ierarhică pare a fi puternic ancorat. • Tendințe spre concertare A devenit o realitate faptul că sectorul public nu încetează să organizeze reuniuni de concertare, să creeze comisii de studiu, să lanseze seminarii de reflexie. Concertarea a devenit deci un risc permanent care conduce la amestecul și dezbaterea ideilor fără însă a le concretiza și care poate duce la eșecul chiar al celor mai frumoase
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
reflexul de a recurge la asistența ierarhică pare a fi puternic ancorat. • Tendințe spre concertare A devenit o realitate faptul că sectorul public nu încetează să organizeze reuniuni de concertare, să creeze comisii de studiu, să lanseze seminarii de reflexie. Concertarea a devenit deci un risc permanent care conduce la amestecul și dezbaterea ideilor fără însă a le concretiza și care poate duce la eșecul chiar al celor mai frumoase proiecte. La nivel național (Guvernul și înalții funcționari de stat), ca
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
alinierii la hegemon să indice pur și simplu faptul că trăsăturile cel mai puțin stabile ale sistemului internațional după Războiul Rece au fost tocmai elementele sprijinite excesiv de unipolaritate, iar trăsăturile cele mai stabile au fost cele implicate de sistemul de concertare a marilor puteri. Manifestarea diplomației americane internaționale de pe o poziție superioară de putere militară, indiferent cât de bune ar fi intențiile SUA, nu a avut niciodată șanse să fie o platformă eficientă de lungă durată pentru dezvoltarea unei mari strategii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ele se repede să-l ridice. Își prezintă asociația, dând exemplul activității dintr-o școală secundară din regiune, la care vom participa a doua zi. În acest stabiliment școlar se reunesc "mediatori elevi" și "mediatori adulți" pentru o muncă de concertare. Avem în față doi elevi de vreo 16 ani, trei profesori din școală și animatoarea specializată a asociației. Începe atunci o ședință, despre care am notat în carnetele mele de călătorie. Cum nu vorbesc spaniola, sunt într-o situație ideală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
putea mai târziu să-mi dea explicații despre conținutul discuțiilor. Darea de seamă e rapidă: într-o oră de ședință, elevii vor lua cuvântul de cinci ori, cu fraze de câteva cuvinte, ca să aprobe propunerile adulților. E o mascaradă de concertare. Am putea crede că avem de-a face cu o greșeală sau cu o lipsă în proiectul sau formarea mediatorilor adulți. E adevărat, fără îndoială, dar lucrurile se complică o dată ce aflăm că școala aceasta liniștită și favorizată nu are deloc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
multe probleme. Fiecare din aceste zone dispune de argumente pentru a-și impune criteriile asupra organizării comerțului mondial : Asia cu dinamismul său, SUA cu puterea sa militară, Europa cu locul său predominant în cadrul schimburilor. Este mai mult decît necesară o concertare reală între cei trei poli. Apoi, rămîn dificultățile de integrare a Africii și a Orientului Mijlociu în economia mondială, dificultăți care vor fi cu atît mai mari cu cît formarea în curs de uniuni regionale ar servi drept bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Analizînd evoluțiile monetare, putem fi siguri că criza actuală va impune schimbări structurale majore. Schimbări ce nu vor fi posibile fără o acțiune concertată, interguvernamentală. Datorită privilegiilor aduse de preeminența dolarului, Statele Unite s-au opus pînă acum unei astfel de concertări; acum ea a devenit însă o necesitate absolută. Altfel nu vom putea avea ceea ce dorim de la sistemul monetar internațional, adică o structură ordonată și relativ stabilă a ratelor de schimb și asigurarea de lichidități la nivelul cererii de mijloace inter-naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de la sistemul monetar internațional, adică o structură ordonată și relativ stabilă a ratelor de schimb și asigurarea de lichidități la nivelul cererii de mijloace inter-naționale de plată. Din păcate, însă, nu se văd deloc eforturi către o astfel de necesară concertare sau armonizare a politicilor economice ale celor mari. Dimpotrivă, de la declanșarea crizei, băncile centrale nu fac decît să poarte un "război al valutelor", contraproductiv pentru toată lumea. În aceste condiții, criza se poate adînci, zgîlțîind bine sistemul capitalist mondial și poate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Alexa Visarion prin decuparea unei intrigii dintr-un text prolix, scris în anii '70 (piesa a apărut în 1971 la Paris, în contextul dezamăgirii pentru eșecul tot mai evident al ideologiei marxiste, agravată de dovezi din ce în ce mai răspicate și comprimițătoare ale concertării de la Moscova a acestei tendințe în Europa Occidentală), pune în discuție destinul general al revoluțiilor ratate și, în primul rând, ceea ce am considerat noi revoluția română din 1989. Desfășurată pe scena deschisă vast în toate direcțiile, într-o plastică monumentală
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
presupune o viață organizațională intensă. De fapt, congresele IS se vor ține din ce în ce mai rar, avînd loc o dată la doi și apoi la trei ani: se pare totuși că Congresul nu este instanța cea mai potrivită de a răspunde nevoii de concertare a socialiștilor europeni. Acesta va juca tot mai mult un rol de reprezentare a mișcării, decît unul de elaborare și decizie a marilor sale orientări politice. El este menit mai mult publicului, la care ziariștii încearcă să pătrundă. În timpul congreselor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Socialistă permite fiecărui partid să acționeze în felul său. Capacitățile de constrîngere fiind mult mai limitate, omogenitatea sa politică se resimte puternic. În aceste condiții, se va ajunge la o organizație slabă, care va juca mai mult un rol de concertare, decît unul de organism de decizie politică. Aici deosebirea de Komintern este totală, a cărui existență va fi dintre cele mai scurte. Aceste dispoziții statutare, precum și consecințele politice pe care le antrenează convin Laburiștilor, care nu acceptă reconstituirea Internaționalei decît
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiștii germani, austrieci și greci. 25 L. Thanassecos, Chronologie des relations internationales, 1914-1971, Paris / La Haye, Mouton, 1972, 690 p. 26 Documentul Conferinței COMISCO, Londra, iulie 1949. 27 G. Devin, op. cit., în special pp. 555-632 consacrate studiului unei "structuri de concertare". 28 Cf. pp. 89-164. 29 Cf. pp. 183-210. 30 Precizări furnizate de D. Hanley in op. cit., p. 66. 31 G. Devin, op. cit. 32 Citat in J. Droz, op. cit., p. 318. 33 Cf. F. Visine, op. cit. 34 Declarația Biroului Internaționalei Socialiste
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]