51 matches
-
reliefate, dintre cei doi muzicieni: tendințele individualismului vivaldian, evidente în aproape toate cele 12 concerte din L’estro armonico, op. 3, sunt mult mai accentuate decât ale lui Torelli și ajung uneori până la dramatism. În op. 3, în care grupul concertino este format din două viori și un bas, muzicianul venețian, spre deosebire de predecesorul său, acordă uneia din viori un rol predominant. Modul cum sunt repartizate rolurile fiecărui solist reprezintă una din trăsăturile de fond ale sufletului venețian; compozitorul era dominat de
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
preferat în mod special de clasici și romantici. Datorită faptului că instrumentele își perfecționau tot mai mult tehnica, compozitorii erau tentați să ofere unui singur interpret partida solistă, dându-i posibilitatea să-și demonstreze calitățile. Dacă în concerto grosso grupul concertino - format din câțiva dintre cei mai talentați interpreți din orchestră - rămânea oarecum anonim în ansamblu, în acest tip de concert, solistul se remarcă printr-un statut profesional și social nou. El este plasat în fața orchestrei pentru a fi auzit, dar
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
importanță, în timp ce partida destinată solistului este caracterizată prin virtuozitate. Compozitori importanți - începând de la Vivaldi la Dallapiccola - au scris concerte aproape pentru toate instrumentele. Concerto grosso este constituit în funcție de planul sonatei baroce, îmbogățind instrumentația; astfel se produce alternanța dintre ripieno și concertino. Concertele pentru două instrumente solo, chiar dacă erau aceleași instrumente sau erau instrumente diferite, sunt, în termeni structurali, identice cu cele pentru un instrument solo. Problema care se pune este cum pot cânta împreună doi soliști în partea solo. S-au
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
2006); Simfonia a VIII-a (mai, 2006); Jocuri din Bihor I, pentru orchestră (iunie, 2006); Coruri bărbătești ÎI (iunie, 2006); Jocuri din Bihor ÎI (iunie, 2006); Simfonia a IX-a (21 iulie, 2006); Simfonia a X-a (29 octombrie, 2006); Concertino pentru vioară și orchestră (noiembrie, 2006); Cântece populare pentru voce și orchestră (noiembrie, 2006); Jocuri din Bihor III, pentru orchestră (noiembrie, 2006); Concert pentru flaut și orchestră (decembrie, 2006); Lieduri pe versuri de Monica Pillat (decembrie, 2006); Concert pt. fagot
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
Paris până în 1939. În perioada 1949 - 1959 a fost profesor de compoziție la conservatorul din București. A trăit mai apoi în Freiburg im Breisgau, după 1962 în Israel. A compus două poeme simfonice, o uvertură festivă, un concerto grosso, un concertino pentru pian la patru mâini, o partită pentru pian și orchestră, muzică de cameră, piese pentru pian. A compus muzica pentru filmele: „Bijuterii de familie” (1958) regia Marius Teodorescu și „Citadela sfărâmată” (1957) regia Marc Maurette.
Leon Klepper () [Corola-website/Science/313784_a_315113]
-
cooperativei au pus în scenă o „operă” ebraică „Carmela”, Mordechai, cunoscut încă sub numele de Mitia Pieptene sau "Mitia Masrek" ("masrek" însemnând în ebraică "pieptene" ca și numele său rusesc de familie "Greben") a dirijat o „orchestră” constituită dintr-o concertină și mai multe muzicuțe. După câteva luni membri comunei s-au mutat la Afula și au montat acolo un alt spectacol intitulat „Cămașa albastră” în care a figurat cel dintâi șlagăr compus de - „Cămașa albastră” care s-a bucurat apoi
Mordechai Zeira () [Corola-website/Science/318497_a_319826]
-
modest și exigent cu sine însuși - „Dinu Lipatti dă impresia că se jenează cu propriul său geniu" (pianista Clara Haskil). Compozițiile sale, printre care "Fantezie pentru pian, vioară și violoncel" Op. 1 (1933), "Șătrarii, suită pentru orchestră" Op. 2 (1934), "Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră" Op. 3 (1936), "Simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde" Op. 5 (1938), "Sonatină pentru mâna stângă" (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite. Casa memorială Dinu
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr. 1, grupul concertino se contopește aproape integral cu "ripieni", iar în Concertul nr. 3 dispare cu totul masa orchestrală, fiind alcătuită din trei grupuri: viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr. 1, grupul concertino se contopește aproape integral cu "ripieni", iar în Concertul nr. 3 dispare cu totul masa orchestrală, fiind alcătuită din trei grupuri: viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc într-un ansamblu viguros. În aceste
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un ansamblu viguros. În aceste concerte Bach îmbogățește paleta timbrală, căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată. În creația sa, orchestra capătă o expresivitate proprie. Atât în Concertele brandenburgice, cât și în cele patru Suite (intitulate „Uverturi”, 1717-1725), descifrăm viitoarea orchestră simfonică, care va deveni principalul mijloc de exprimare în timpurile
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
pot menționa „Shir Hasandlar” (Cântecul pantofarului), Shir Hamerivá (Cântecul gâlcevei), Shir hapiús (Cântecul împăcării). Cu vedetele acestui muzical, Ili Gorlitzki și Yona Attari, el a colaborat și la spectacolul de revista Shuk Hametziot (Talciocul), între altele. cu șlagărul Kontzertina veghitara (Concertina și ghitara).
Sasha Argov () [Corola-website/Science/323299_a_324628]
-
Simfonia concertantă pentru orchestră de coarde etc. Compozițiile sale au acoperit multe genuri muzicale: 4 Suite de orchestră, 1948, 1949, 1952, 1960; Concert pentru două orchestre de coarde, celestă , pian și percuție, 1958; Simfonie concertantă pentru orchestră de coarde, 1971; Concertino, 1975; Piesă de concert, 1979, pentru orchestră de suflători, pian, harpă, xilofon, glockenspiel și percuție. Baladă pentru vioară și orchestră, 1952 Cinci novelete pentru cvartet de coarde, 1953; Burlesca pentru flaut și pian, 1956; Improvizație pentru trio, 1979 Miniaturi, schițe
Ludovic Feldman () [Corola-website/Science/322577_a_323906]
-
Talbot a declarat că lucrările sunt "poate cea mai influentă colecție de muzică instrumentală care să apară în secolul al XVIII-lea". Colecția a fost aranjată în ordine cronologică. Aceste concerte sunt uneori numite concerti grossi datorită utilizării unui ansamblu concertino (este adesea utilizat violoncelul solo). Cele mai cunoscute din cele 12 concerte sunt nr. 6 în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
concert solistic miniatural, în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști, ca Nicanor Zabaleta, numeau această lucrare ca fiind un concertino, dar iată părerea compozitorului însuși exprimată într-o scrisoare către dirijorul Désiré-Emile Inglebrecht: „Lucrarea pentru harpă nu este propriu-zis o piesă de orchestră. Șapte instrumente în total. Dar asta se poate aranja. Cvartetul poate fi dublat, triplat. Și, cu excepția câtorva
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
fuga în La minor pentru clavecin, BWV 894. Partea a doua este adaptată după Sonata trio pentru orgă în Re minor, BWV 527, care a fost extinsă pentru patru voci. Clavecinul este atât instrument melodic cât și instrument ripieno: în concertino este un instrument obbligato iar în părțile ripieno are bas cifrat și interpretează continuo. Acest concert utilizează ansamblul cameral popular de la vremea respectivă (flaut, vioară și clavecin). Se crede că a fost compus în 1719 pentru a inaugura noul clavecin
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
versuri de Tristan Tzara (1996) 49. Concert pentru saxofon și orchestră - (1997) 50. “Jocuri VI” - pentru clarinet și violă (1997) 51. “Ludus Modalis” - cvartet de coarde nr. 4 (1998) 52. “Ode To Hope” - cântată pentru cor și orchestră (1999) 53. Concertino - pentru violoncel și orchestră (2000) 54. Trei BOSSA NOVA (2001) 55.”Blues And Trouble” pentru orchestră de cameră (2002) 56. Preludio, Bossa , Postludio - per quatro fsgotti (2003) 57. FRESCĂ pentru cor mixt și orchestră (2004) 58. Triptic Antic- Ciclu de
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Zilei Culturii Naționale Institutului Cultural Român Centenarului Lipatti concertul aniversar „Lipatti 100”Orchestra Natională RadioCristian OroșanuTeodora GheorghiuSergiu TuhuțiuMatei Rogoz În program: D. Lipatti - Concertino în stil clasic, op. 3; 3 lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine; Suita Șătrarii F. Liszt - Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră În cadrul evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru
„Lipatti 100” – concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105873_a_107165]
-
Mihail Jora" - Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar Lipatti 100 susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuțiu și Matei Rogoz. Soprana Teodora Gheorghiu În program: Concertino în stil clasic, op. 3, Trei lieduri pentru voce și pian pe versuri de Paul Verlaine, Suita Șătrarii de Dinu Lipatti și Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian și orchestră de Franz Liszt. În cadrul evenimentului, dedicat Zilei
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
Cultural” conferită de Președintele României, 2004, Premiul Clubului Liones pentru cea mai bună interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003, Premiul „Cella Delavrancea” pentru merite în cultură 1991, Premiul Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj 1987, Premiul I, Concursul internațional „Concertino” Praga 1986, Premiul I Concursul Național de Flaut București 1985, Diploma de Merit Concursul „G.B.Viotti” Vercelli, Italia, în 1984. Ion Bogdan Ștefănescu cântă pe un flaut de aur Muramatsu.
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
Joao Vaz, órgăo de Sao Pedro de Alcântara Steffen Schlandt, órgăo do Sacramento Roberto Antonello, órgăo da Conceiçăo Reinhard Jaud, orgăo de Santa Bárbara~ 8. MARCOS PORTUGAL (1762-1830) Sonata pentru orgă Joao Vaz, órgăo do Evangelho 9. NICCOLÒ MORETTI (1764-1821) Concertino Roberto Antonello, órgăo da Epístola 10. LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827) Oda Bucuriei (fragment din Simfonia ns 9, Op. 125) (aranjament de Herbert von Karajan / adaptare pentru 6 orgi de Joao Vaz) Ludger Lohmann, órgăo do Evangelho Roberto Antonello, órgăo da
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
a susținut în 2013, participarea violonistului Răzvan Stoica la concursul ”New talent” de la Bratislava, o rampă de lansare în viața internațională de concert, pe care acesta l-a și câștigat. Alți tineri muzicieni propuși de Radio România Muzical la concursul ”Concertino Praga” au obținut de-a lungul anilor importante premii. Printre aceștia: violonista Alexandra Bobeico - premiul I (2013), violoncelistul Cornelius Zirbo - premiul al II-lea (2016), violonista Mălina Ciobanu - mențiune (2016), pianistul Cadmiel Boțac - mențiune (2013). Radio România Muzical transmite în
Dirijorul Cristian Măcelaru revine la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, alături de tânăra pianistă Alexandra Dariescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105691_a_106983]
-
de la a cărui venire pe lume se împlinesc astăzi 100 de ani, este omagiat printr-un concert extraordinar la Sala Mare a Ateneului Român. Va fi interpretată Camerata Regală, avându-l la pupitru pe Horia Andreescu. Horia Andreescu În program: Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră, op. 3 de Dinu Lipatti, Solist: Mihai Ungureanu; Concertul nr. 9 pentru pian si orchestră, Jeunehomme, KV 271 de Wolfgang Amadeus Mozart, Solistă: Dana Borșan; Concertul nr. 1 pentru pian si
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
din Muntenia) și Berd Classen (Popkiste). Solist va fi Giani Busnea. Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorilor Nicolae Racu și Andrei Ștefan George Racu, va prezenta lucrări de George Enescu (Rapsodia I), Gioachino Rossini (Uvertura la Opera Wilhelm Tell), Ferdinand David (Concertino, partea I), Dinu Lipatti (Concertino în stil classic, partea I), Georg Friedrich Handel (Aleluya), Wolfgang Amadeus Mozart (Dies irae, Confutatis, Lacrimosa) și Carl Orff (Carmina Burana). Soliști vor fi Ion Marian Sorin și Luca Rusu. Corul Colegiului va fi condus
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]
-
Popkiste). Solist va fi Giani Busnea. Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorilor Nicolae Racu și Andrei Ștefan George Racu, va prezenta lucrări de George Enescu (Rapsodia I), Gioachino Rossini (Uvertura la Opera Wilhelm Tell), Ferdinand David (Concertino, partea I), Dinu Lipatti (Concertino în stil classic, partea I), Georg Friedrich Handel (Aleluya), Wolfgang Amadeus Mozart (Dies irae, Confutatis, Lacrimosa) și Carl Orff (Carmina Burana). Soliști vor fi Ion Marian Sorin și Luca Rusu. Corul Colegiului va fi condus de Ana Lăcrămioara Pauliuc. Directorul
O legendă care poartă numele Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105698_a_106990]