391 matches
-
în parabole oamenilor pentru ca ei să nu înțeleagă? Preferă s-o apuce pieptiș, îndreptând ascuțișul răspunsului dinspre acei bieți oameni spre noi, cei de acum, care nu suntem disponibili să primim învățătura. Pleșu nu este pentru un creștinism blând, moale, concesiv. Întrebarea ce i se poate pune este dacă interpretarea lui nu lipsește de forță scandalul potențial al unor manifestări hristice de neînțeles și nu slăbește tensiunea unor posibile întrebări fără răspuns. Mai departe, rezolvarea vine pe calea principiului educativ al
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
copilului meu și le mulțumesc și părinților mei pentru că, de la un punct încolo, după ce au înțeles că e mai nasol dacă se bagă decât dacă își văd de treaba lor, mi-au respectat absolut orice decizie, dar nu la modul concesiv, ci arătându-mi din toată inima că au încredere în mine, indiferent ce aș face. Dragostea necondiționată și încrederea sunt darurile pe care orice părinte e obligat să le ofere copilului lui. Sunt obligatorii, nu opționale. Dacă pornești în viață
Ce vă doriți pentru copiii voștri? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20722_a_22047]
-
îndoielnică asupra lui Eminescu. Poezia cu mesaj social, în speță scrisorile, sau chiar poemul «Luceafărul» pentru vibrația sa luminoasă, umanistă, sînt astfel subestimate acordîndu-se întîietate de semnificație creațiilor inspirate din arhitectura misterioasă a haosului.” Nota se încheie pe un ton concesiv, făcînd în continuare economie la virgule și la claritate: „În ansamblu se poate considera că manuscrisul «Poezia română» cu meritele, dar și cu deficiențele de interpretare și de concepție se integrează faptelor literare care prin caracterul și sensul lor general
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
adresa. Da' de ce să veniți? Ce pact să încheiem? Aha, contract! Să încheiem un contract? Mă rog... Eu sînt acasă, da...Nu, unde să mă duc? Bine. Bună ziua (închide). SONIA (îngrijorată): Ceva rău? BUNICUL: Un nebun. Zicea să vină încoace. (concesiv) I-am spus să vină. BUNICA: Ai spus unui nebun să vină în casa mea? Mă expui unui nebun periculos?! BUNICUL: A, dar poate nu-i periculos. Bietul frate-meu, cînd a înnebunit, era foarte liniștit. Se credea statuie. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
străzii, eram șușotiți în ascuns, pleava și praful aveau să se-aleagă de noi! Creșteam printre atâția frați, încetul cu încetul creșteam!" Sunt, din principiu, destul de sceptic față de poezia așezată de critica literară - prudent și, dacă stăm să ne gândim, concesiv - sub eticheta aproximativă de "autentic". În genere, ea ascunde microscenarii publicitare, texte mai curând nesigure, experiențe-limită dintr-un imediat foarte îndoielnic. O dată, însă, cu Cenotaful Ioanei Nicolaie, câteva dintre sursele esențiale atitudinii rezervate încep să mi se estompeze. Sunt curios
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
revista "Noua literatură" nu mai este finanțată și că nu se ocupă nimeni de difuzarea ei. Să afle d-l Gheo că revista este în continuare finanțată și că se difuzează normal prin Rodipet. Oricum, P.R.Gheo e ceva mai concesiv decât ceilalți analiști de caz. Admite că "USR trece la momentul actual printr-o perioadă de tranziție". A trece prin... tranziție, iată o concluzie-diagnostic pe cât de riguroasă pe atât de fericit formulată. Minte fără corp Neașteptată și competentă pasiunea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
nu se stinge." Peste încă zece pagini și vreo trei săptămâni de însemnări, la 14 decembrie, un alt personaj intră în galeria supraviețuitorilor. Dacă e om sau e abstracție, dacă e sancționat sau achitat, mai e timp să stabilim: "Prea concesivă, prea blândă hotărârea autorităților ialiene de a-l socoti persona non grata pe dl. profesor Richard Jarecky, asistent de medicină legală la Heidelberg, supranumit regele ruletei. În 63 domnul acesta a aruncat banca în aer la San Remo, a decavat
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
ni se înfățișează într-o lumină nouă, nu o dată defavorabilă, circumstanță ce le elimină din canon. Devenite obiect de cercetare academică, ele nu mai pot fi citite "cu plăcere". în treacăt fie spus, în alt loc, criticul se arată mai concesiv. Menționînd deosebirea pe care Roland Barthes o face între o "lecture de plaisir" și una "de jouissance", recunoaște că și în cazul cărților "depășite", ce nu mai corespund nemijlocitei noastre sensibilități, "plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
în urmă - îl situează pe Zbârnea, fără nici un fel de ambiguitate, în chiar interiorul mișcării noastre artistice. Acuratețea ieșirilor publice, rigoarea programului și consecvența gîndirii sale estetice merită un interes special, fără nici un fel de complezență și în afara oricărei priviri concesive. Și asta pentru că în cazul lui Tudor Zbârnea pictura este mai mult decît o expresie artistică sau o încercare gratuită de comentariu pe marginea lumii vizibile. Ea este, mai întîi, o formă de luare în posesie a realității însăși, cu
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
de tranziție", cu ciocniri care deocamdată se anulează prin foarte comode compromisuri: "nici o antinomie, nici o opunere flagrantă, nici o contrazicere definitivă (...) între două metode, între două realizări, între două sisteme de gândire și de practică". Păcatul mare este indecizia, uniformitatea, coalizările concesive, tergiversările echivalente cu sublima mediocritate. "Nici în domeniul politic (unde, cu o netă ignorare a termenilor și a datelor lor strategice, există un partid liberal și un partid conservator, complectând în realitate absolut același regim, absolut aceeași legislație și același
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
remarcă deloc auto-flatantă: „Se cunoaște că este produs (jurnalul, n.m) în 1984-1985, prost lipit și hârtie proastă (ca scrisul meu)“. Nu știu de ce nu mi se pare deplasat să compar neîncrederea Eugeniei Ionescu în propriul talent literar cu legitimarea concesivă a puștilor care încep aproape orice frază cu sintagme de genul: „Deși n-am învățat nimic, am luat 10 la teză“. O neîncredere imatură în propriile posibilități de a crea ceva de anvergură. De asta propoziția introductivă are menirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în fața conjuncțiilor adversative: dar, iar, disjunctive: ba, fie, ori, sau conclusive: deci, așadar. Se despart obligatoriu prin virgulă următoarele tipuri de subordonate: atributiva explicativă, completiva directă și indirectă, circumstanțiala de loc și de timp așezate înaintea regentei, cauzala, finala, modala, concesiva, condiționala și consecutiva în majoritatea situațiilor. Nu se despart niciodată prin virgulă subiectiva și predicativa de regentele lor: ,, Ceea ce nu știa vântul era că pădurea adormise de mult”. Semnele citării marchează citatele din cadrul unei compoziții. Utilizarea citatelor este recomandabilă, cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
auzit că ai tăi nu se prea omoară cu scrisul, nici În anul ăsta... Nu prea, recunoscu el rușinat de fiecare dată. Abia au plecat, adăuga el timid. Mâncare ai? Mănânc la cantină. Sunt abonat. Așa mai merge, mormăi tutungiul concesiv. Poate că e chiar mai indicat să te descurci de mic de unul singur. Știu pe unu' care la șaișpe ani a ajuns În Canada. Prin Rusia! Acum e milionar. Nici că se putea altfel. După atâta drum, are și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se țin Îndeobște bagajele, după ce o șterse bine de praf cu mâneca vestonului, apoi se instală comod Într-un fotoliu, convins că totul se va sfârși cu bine și adormi. Alida Übelhart vorbea rar, zâmbind tot timpul, pe un ton concesiv, dispusă să ierte tonul agresiv al șefului de gară. Înțeleg că sunteți asaltat de griji și Îndatoriri, nici puține și nici oarecare, stimate domn. Chiar mă gândeam că numai un om deosebit, un om de excepție, poate ține În mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
argumentele și țipă ca să le asculte vociferările. Sînteți niște boi, niște animale abrutizate. Îmi bat gura degeaba cu proștii. În afară de rachiu... Nu te supăra, dom' doctor, îmi dai un pic de rachiu? Paharele sînt umplute din sticla gestionată de Tureanu. Concesivi, bețivanii arată indiferență la chestiile astea superioare. Nouă nu ne trebuie Mercedes. Și nici măcar Dacia. Pe muiere o căpăcesc de cîte ori am chef și ea înghite cu noduri. Nu-mi trebuie alta, că mă înădușă destul una. Nu vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Se aude din nou o bolboroseală. Ce zice? întreabă mama. Mi-a zis "sărut mîna", răspunde Rodica încă aplecată cu urechea la gura Parșivului. Ei, în cazul ăsta... Mama fetei nu mai continuă fraza, dar era clar că devenise mai concesivă. Sînt un pic cam nesimțiți Ilarion Doagă era bătrîn, chiar mai bătrîn decît nucul de lîngă fîntînă. Își amintește cînd taică-su a plantat nucul acela, care acum umbrește o jumătate din grădină. Nu și-ar fi amintit așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prezenta sistematic iconografia legată de aceste patru sărbători. Mă rezum aici la Nașterea Mariei și la Intrarea ei în Templu. Prima sărbătoare, ținută pe 8 septembrie, nu are nici un temei scriptural. În Proloage se invocă Tradiția Bisericii 81, menționându-se concesiv: „dar pentru aceasta sărbătoarea nu este mai puțin îndreptățită”. Or, această Tradiție poartă, în cazul de față, un nume: Protoevanghelia lui Iacob. Două episoade sunt citate de Clement Alexandrinul (Stromate VII,93,7) și de Origen (Comentariul la Matei X
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la domnul ministru..., îi explică Sever, cu o voce imperativă. Adică la tovarășul ministru, îl corectă birocratul cu ochelari. Nu, la domnul ministru, că eu nu sunt membru de partid ca să-i spun tovarăș, îi replică Sever. Mă rog, făcu concesiv funcționarul. Și ce problemă aveți?... Problema asta! zise Sever și îi puse celuilalt sub nas un document bătut la mașină. Funcționarul îl parcurse în tăcere de două ori, apoi își drese glasul și tuși, potrivindu-și mai bine ochelarii, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu mai avea de ce să rămână în acel loc. Eu lucrez pentru cooperativă, domnule Girolteanu, ținu el să precizeze. Politică n-am făcut niciodată, după cum știți, și nu vreau nici de acum înainte să fac. Știu, știu, domnule Stelică, făcu concesiv secretarul. Dar erau alte timpuri... Acum nu se mai pune problema în același fel. Cine nu e cu noi, e împotriva noastră, tovarășe pensionar! îl preveni Ilici Vasile, cu un glas schimbat, dur și șuierător, fără bonomia complezentă și aparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bravului pitar bucureștean? À propos de alăturări nefericite, iată încă una, prezentă într-o admirabilă notă consacrată Sfintei Cecilia, despre care aflăm că "suna în perfecțiune organul și era tipul modestiei (a doua parte pare a se afla în raport concesiv cu prima: deși era expertă, nu se lăuda cu aceasta, n. m.)". Mai mult, dacă luăm, aproape la întâmplare, două pasaje descriptiv-poetice, vă veți convinge încă mai pregnant de diferențele axiologice. Iată o evocare din Povestea lui Genji, adevărat pastel
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la această întâmplare amenda nu doar poziția arhimandritului, ci și lipsa de reacție a forurilor conducătoare ale Bisericii Ortodoxe Române: "Iată-l pe sâmbrașul diavolului! Cântăriți-i credințele! Înțelegeți neobrăzarea cu care stă de vorbă cu "Biserica", prețuiți-i spiritul concesiv și "admirația" pe care o mărturisește față de "spiritul ei conservator"!... Așa se întâmplă când conducătorii bisericii au altceva de făcut..."204. Câteva luni mai târziu, Glasul Monahilor critica vehement activitatea pro-cremațiune a arhimandritului, încadrând-o ca propagandă ce urmărea "silirea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
național) pentru clasele a VIII-a din semestrul al II-lea al anului școlar 2008-2009. Ni s-ar putea, probabil, reproșa că, în paragraful anterior, facem prea mult caz pentru asemenea greșeli - inevitabile, s-ar zice. Am putea fi chiar concesivi și accepta inerentă unor atari greșeli, deși, când vin din partea unor specialiști, ele sunt descalificante. Totuși, câtă vreme ele rămân în spațiul didactic, mai ales când e vorba de un spațiu restrâns la o clasă, la o lecție, asemenea greșeli
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
privire? Din sîrguința de a vedea, chiar cînd începi să repeți o ereditară, spuneam, oboseală. În negru, de bunăseamă: "Cineva întreba Ce faceți acolo jos în întuneric" (p. 77). E rîndul care încheie cartea. Și care poate fi citit subversiv, concesiv (biata realitate!), absurd. Piatra de la ușa unei lumi mai aproape, decît de peștera lui Platon, de peștera lui Ali-Baba.
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
de a trăi", avem proba materială în Cîteva păreri (1896), prin disocierea efectuată acolo între durabil și viabil: problema duratei este declarată oțioasă, întrucît condiția ființei este "viața, nu durata vieții". Cît privește moralitatea operei sale, Caragiale - surprinzător - e mai concesiv decît Maiorescu, ba într-un rînd chiar... autocritic; în interpretarea Cetățeanului turmentat, "dragostea sinceră cu care Brezeanu își motivează toastul este o culme teatrală. Cu două vorbe spuse cald, din adîncul sufletului, el pune un fel de pecete morală pe
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula). Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi ; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale. Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie; complementul: complementul direct, complementul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]