37 matches
-
frică de dorul lui pentru ei, altfel n-ar fi suportat toată mascarada. Bunica nu a ieșit câțiva ani din casă - zicea că e bolnavă ca s-o slugărească mama -, dar luna trecută și-a pus căciulița de sobol peste conciul alb, prinzând-o cu agrafe de argint, și s-a dus la neamul ei, Cacavela, cel de ține școala de spudei, elevii lui în ale scrisului. Ce au sporovăit, cine știe? Când s-a întors acasă îi lucea fața de parcă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și eu vreau să domnesc, să-mi mărit fetele cu boieri bogați și băieților să le iau dascăli ca să-i fac oameni mari. Manda, roaba țigancă pe care o primise de zestre, terminase pieptănatul, îi strânse părul bogat într-un conci și potrivea peste el ișlicul din țesătură străvezie țesut cu fir de argint și cu perle mărunte. Când doamna o privi, țiganca duse mâna arătând spre sprâncene. — Nu, nu, astăzi le las așa. Să dai drumul la șnururi ca să se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Kay Îngenunche lîngă ea și-i căută inima, femeia gemu. — E bine, nu-i așa? Întrebă cealaltă femeie cu glas tare. Tremura, iar părul lung și cărunt era despletit pe umeri; probabil că fusese prins Într-o coadă sau un conci, dar explozia i-l despletise. — N-a scos un cuvînt de cînd stă Întinsă. Are șaptezeci și șase de ani. Din cauza ei sîntem acum afară. Stăteam acolo - arătă spre adăpost - ca-n sînul lui Avram, jucînd cărți și ascultînd radioul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ne întîmpină umbra unei siluete masculine, cu capul înjos, stînd în mîini, sau poate prăbușindu-se în gol, emblemă a unei lumi cu susul în jos, așa cum și titlul dă de înțeles: În coc locuiește o doamnă ( în realitate, cocul, conciul fiind cel care "locuiește" pe creștetul sau pe ceafa unei doamne)... Logica titlului ca și a poemelor-colaje este, formal vorbind, supusă principiului hazardului. Între textul colaj și între imaginea care-l însoțește sau susține ia naștere după lectură o tensiune
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
CO2 15,19 procente Densitatea HC se calculează pe baza unui raport mediu carbon/hidrogen de 1:1,85. Se aplică următoarea formulă: (g/încercare) unde: u = raportul dintre densitatea componentului din gazele de evacuare și densitatea gazelor de evacuare conci = valoarea instantanee a concentrației componentului respectiv în gazele de evacuare brute (ppm) GEXHW,i = valoarea instantanee a debitului masic al gazelor de evacuare (kg/s) f = frecvența de colectare a datelor (Hz) n = numărul de măsurători Pentru calcularea NOx, se
32004L0026-ro () [Corola-website/Law/292650_a_293979]
-
ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
femeie din familie, intră într-o cameră separată și își schimbă hainele de mireasă cu portul de nevastă. După ce i se lua coronița, i se despletea cosița și i se împletea cosița într-un coc în formă de potcoavă, numit conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica bărbatului, zicând
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îl dă) nănșei, socăciț îi spunea: Trecerea în rândul femeilor căsătorite a nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi - fapt care se realiza prin adunarea lui la ceafa într-un conci, un rotocol susținut de o bucățică de lemn sau metal. Primul conci este făcut de nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
nevestelor era marcată de renunțarea la părul lung, lăsat pe spate, împletit în una sau două cozi - fapt care se realiza prin adunarea lui la ceafa într-un conci, un rotocol susținut de o bucățică de lemn sau metal. Primul conci este făcut de nânașa. 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect didactic-2008 2. Augustin Pădurean, Viorel Lăcătuș- "Huța satul îmbrățișat de păduri" ed. Astra-Dej, 2008 1. Viorel Lăcătuș, Lidia Chira- "Obiceiuri de nuntă la Chiuiești" proiect
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
ars găsite în apropiere. Cele mai vechi urme organice (un foc lângă "șanțul lui Iko") a fost datat 400 AD de către expediția lui Thor Heyerdahl. Cea mai mare statuie terminată are 80 de tone, 23 de metri înălțime și un conci de 30 de tone. Din cariera de la Rano Raraku (una din numeroasele cariere de pe insulă) au fost extrase 500.000 m de piatră. În America există minim șase cetăți mai importante în care au fost găsite statui de coloși: Tiahuanaco
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]