87 matches
-
prea puțin moștenirea teologică bizantină, mai degrabă intuitivă și divinatorie. Bizanțul, subliniază Tatakis, optează pentru un misticism creștin, în care va găsi toate caracteristicile care îi erau necesare pentru a înțelege, a practica și a susține "ortodoxia" creștină, conform preceptelor conciliare (14). Discursul post-platonician asupra asemănării este reluat prin Epistolele Sfântului Pavel, care induc în spiritul practicii creștine tema imitației și consacră modelul primit de tradiția apostolică. Or, a urma această linie înseamnă tocmai a face să se întâlnească ideea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
inspirație arabă, pe de altă parte 3. Modelul relației om-om, respectiv om-natură-Dumnezeu, devine unul contractual 4. Faptul este trădat în istoria ecleziastică a sfârșitului de Ev Mediu, când Biserica romană oscilează doar între un „absolutism hierocratic” și „un contractualism conciliar”5. Același lucru s-a întâmplat ulterior în Rusia țaristă. După cum sugerează F.M. Dostoievski în parabola „Marelui Inchizitor”, Biserica - în Apus, dar și în Răsărit - a cedat adeseori celei de-a treia ispitiri a lui Iisus de către diavol: căpătarea puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
alinierea tuturor credincioșilor la o normă de comportament religios. Cele din urmă interpretează religiile tradiționale ca pe niște sisteme de putere și de represiune împotriva cărora se revoltă. în schimb, la Conciliul Vatican II s-a formulat apăsat, prin actele conciliare, o temă omniprezentă în tradițiile spirituale, chiar dacă mentalitățile și practicile religioase ajung cîteodată, în durata lungă a istoriei, să o nesocotească : adevărul nu are nevoie de forță pentru a se impune conștiințelor ; a-l asocia cu forța înseamnă a știrbi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cetăților guelfe și Statului pontifical pe care-1 domină parțial suveranul Hohenstaufen. În 1241, Grigore IX convoacă un conciliu general la Roma, cu scopul de a-1 detrona pe Împărat; acesta, însă, pune mîna pe corăbiile genoveze eare-i transportau pe părinții conciliari și-i trimite în captivitate in Pouilles. Patru ani mai tîrziu, urmașul lui Grigore IX, Inocențiu) IV, hotărăște să-și părăsească statele, reunește un consiliu care pronunță detronarea lui Frederic și-și trimite delegații în Germania pentru a numi un
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dispuși și gata pentru a asculta mărturisirea credincioșilor” pentru ca, prin același sacrament al reconcilierii, să li se anunțe tuturor vestea cea bună. Perioada imediat următoare Conciliului s-a evidențiat prin intenția de a aplica deciziile și principiile stabilite de către părinții conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al VI-lea, în anul 1973, Ordo Paenitentiae, care dorea să vină în ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
istoric al mișcării de idei. Nicolaus Cusanus a fost considerat o lumină a Bisericii, cărturarul care a avut menirea extraordinară de a săvârși una dintre cele mai mari comuniuni spirituale cu Bizanțul și cu învățații acestuia. Adept convins al „doctrinei conciliare”, el a introdus în viața bisericii un regim constituțional. În De concordantia catholica susține constituționalismul în viața ecleziastică, fiind influențat de mediul în care s-a format. Să amintim că William Occam, Marsilio din Padora și Dietriech von Nieheim i-
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea cu Dumnezeu: Dumnezeu‑om este alături de noi pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa pe sine însuși și lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un rod prețios
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
creștinității. Odată depășită schisma prin alegerea lui Martin V (1417) la conciliul de la Konstanz, s-a impus, pentru o scurtă perioadă de timp, teoria conciliară, care susținea supremația consiliului episcopilor chiar asupra papei însuși. "Captivitatea de la Avignon", marea schismă, teoriile conciliare au făcut să scadă importanța universală a papalității în favoarea bisericilor naționale. Între sec. XV-XVI papalitatea a căpătat, din punct de vedere politic, o dimensiune aproape exclusiv italiană. Adesea uitând de misiunea lor spirituală, s-au succedat pe tron papi care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
adunați la Vatican Între 1960 și 1965 pot fi socotiți, pe drept cuvânt, replici vii, descendenți fideli ai Părinților din primele secole, când, vorba lui Urs von Balthasar, „Biserica nu avea decât șaptesprezece ani”. Nici vorbă să idealizez efectele hotărârilor conciliare; ele se văd cu ochiul liber. Mai mult, chiar protagoniștii (Congar, Daniélou, viitorul Ioan Paul al II-lea, dar mai cu seamă De Lubac) și-au arătat foarte repede dezamăgirea pentru felul În care clerul și laicatul catolic au ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
la Gaudium et spes). Charles Pietri a consacrat un studiu amplu „ecleziologiei patristice” În Lumen gentium, document care conține nu mai puțin de o sută douăzeci de referințe la Părinții Bisericii. Bineînțeles, nu cantitatea contează, ci spiritul care traversează documentul conciliar și care, el, „rimează” perfect cu spiritul Tradiției patristice. Mă limitez aici la numai două exemple: Primul capitol al constituției se intitulează „mysterium Ecclesia”. Aceste titlu e un Întreg program, revoluționar, trebuie s-o spunem, și se Înrădăcinează În meditațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
episcopi - și cu atât mai puțini preoți și laici - au priceput adevăratul sens al celebrului aggiornamento. Într-o Prefață scrisă În 1967, De Lubac notează: „Decât să Înmulțim exemplele despre actualitatea Părinților, mai bine aruncăm o privire asupra marelui aggiornamento conciliar: adevăratul aggiornamento, ale cărui rădăcini se află la baza textelor promulgate, cel care se realizează mai Întâi În adâncime, printr-o credință primenită - nu spuma care se agită Împrejur. Într-o foarte mare măsură, În toate sectoarele atinse de Conciliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și pretențiile, medievale și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile și serviciile religioase. Infailibilitatea papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste și provincialismul regional de natură protestantă vor fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noiembrie 1986, când Ioan Paul II, cu toți capii religioși ai lumii, s-a reunit la Assisi pentru a se ruga împreună pentru pace între popoare. Pionierul ecumenismului spiritual în Italia Dacă am putea face o expunere sinoptică între decretul conciliar Unitatis Redintegratio și afirmațiile ecumenice ale lui don Calabria, am rămâne surprinși de armonioasa consonanță de motive. Ecumenismul catolic, care până la Vatican II se reducea la rugăciune, la apologetică, la studiile istorice și la informațiile de actualitate, a fost îmbogățit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
drept cauză obținerea și afirmarea principiului parității între preoți și frații laici, pleca de la concepția sa de o Biserică pe care Conciliul Vatican II ar fi evidențiat-o în Constituția dogmatică Lumen Gentium (Lumina Popoarelor) și în Apostolicam Actuositatem (decretul conciliar despre apostolatul laicilor). «Laicii, adunați în poporul lui Dumnezeu și constituiți în unicul Trup al lui Cristos sub un singur cap, oricine ar fi ei, sunt chemați ca membre vii să contribuie cu toate puterile lor, primite de la bunătatea Creatorului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Sfântul Scaun. Și tot așa s-a păstrat și în 1959 (don Calabria era deja mort), la aprobarea sa definitivă. Și tot cu aceleași cuvinte din urmă cu 50 de ani. În 1978, după revizuirea textului datorită aporturilor din documentele conciliare, nu au fost schimbări, nici măcar în forma lexicală. «Operele noastre prezente și viitoare, ca să fie legitime și genuine, vor trebui să aibă totdeauna amprenta lui „Nu vă preocupați!“. Nici o operă de binefacere, nici un suflet să nu fie exclus pentru simplul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea cu Dumnezeu: Dumnezeu‑om este alături de noi pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa pe sine însuși și lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un rod prețios
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
e dipende în definitivă da questo atto di simbolică recinzione, si pone "un problemă cruciale per i paladini della cittadinanza globale o della democrazia senza frontiere: come può darsi una formă di governo senza confini?"17 Probabilmente la difficoltà di conciliare îl concetto di democrazia (di per sé fondato sul pluralismo delle opzioni di vită, delle concezioni morali e ideali, ecc.) con l'idea di una frontieră che chiude e preclude îl passaggio e îl contatto - segnando l'orizzonte ultimo del
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
quei processi - l'attuale democrazia inclusiva e pluralistă - dagli Stați nazionali nei quali essi și sono realizzati; mă lo Stato nazionale a sua volta è impensabile senza îl concetto di sovranità. E tuttavia, ad un'attenta riflessione, "è quasi impossibile conciliare le caratteristiche classiche della sovranità - un potere che è non solo fondativo e irrevocabile, mă anche duraturo e indivisibile, autorevole e capace di ispirare timore reverenziale, dotato di decisione e al di sopra della legge - con i requisiti del governo
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea cu Dumnezeu: Dumnezeu‑om este alături de noi pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa pe sine însuși și lumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
preocupă să‑i descopere omului locul lui în istorie și în univers, să‑i pună în lumină necazurile și bucuriile sale, nevoile și capacitățile sale, și să‑i schițeze o soartă mai bună54. Pe această bază la încheierea Conciliului părinții conciliari au adresat artiștilor un salut și un apel: Această lume - au spus ei - în care noi trăim are nevoie de frumusețe, pentru a nu cădea în disperare. Frumusețea, ca și adevărul, dă bucurie inimii oamenilor și este un rod prețios
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]