65 matches
-
de conștiință națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice și a îmbrăcăminții preotești, pe care negociatorii unirii au izbutit să îl salveze, nu era însă suficient pentru a umple acest vid creat în urma trecerii sub jurisdicția doctrinară a papei. "Contrafortul-monolit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axiologice ca o condiție necesară și înrâuritoare. Reflexivitatea este întrețesută în sistemul cognitiv uman și apare în determinare substanțială la toate nivelurile. Nu se poate vizualiza decât o funcționare a psihismului inseparabilă de mecanismele reflexive, conștiința de sine fiind instanță concrescută pe constituția spirituală omenească. Subiectul se recunoaște pe el însuși și începe de aici o aventură caracterizantă plină de implicații, convertind în calitate și în însușire identitară tot stratul de material sufletesc conex semnificațiilor neutre ale cogniției. Autorevelarea, încercarea plină
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii a au tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În c cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pînă la 12 ani. - Liliacul cârn (Barbastella barbastellus) Descrierea morfologică: Este un liliac de talie medie. Lungimea corpului este de 45-56 mm, a antebrațului de 36-44 mm ,anvergura aripilor de 26-31 cm. Greutatea de 615 gr. Urechile sunt m mari, concrescute la bază. Culoarea blănii este neagră sau brunîntunecat sau brunîntunecată. Raspândirea: E raspândit cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
făcute" (poioúmena), ci este arheul mișcării pe care îl poartă în ele "lucrurile crescute" (physei onta)93. Întrucât natura este "ceva ca un punct- de-pornire" și "elementul originar" al mișcării și nemișcării unui lucru, natura lucrului dispune de mișcarea concrescută în el însuși, deschisă în interiorul creșterii (al desăvârșirii) sau închisă în gata-făcutul nemișcării (al săvârșirii). În cazul lucrurilor "crescute" - comentează Heidegger - spre deosebire de plante unde "înălțarea care se desfășoară este în sine o reîntoarcere la sine"94, ca un mod de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
număr), curcubeul culorilor inefabile, uneori și strălucirea luceafărului cosmic (în corespondență lirică cu luceafărul poeziei românești), splendoarea dimineților cu roua firelor de iarbă produc toate miracolul, acel semn cum că privirile noastre ating celestul îndepărtat, dar și vibrația crengilor firave concrescute în marele arbore al orașului odată cu animația și freamătul inimii lui. Ieșenii nu se dezic de calitățile și defectele lor, ei mereu vor trăi în ambianța unui Bibliopolis generos, într-un dăruit har cultural și religios, într-un destin privilegiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spre interior, prevăzută cu peri fini. Palpii maxilari relativ alungiți, cu primul articol mic, cu articolul 2 alungit, arcuit spre vârf și ușor măciucat, articolul 3 aproximativ la fel de lung cât articolul 2, iar articolul terminal este cilindric, extrem de mic, fiind concrescut cu articolul 3. Mentumul transvers, ușor îngustat anterior, marginea sa anterioară fiind lățit rotunjită. Primul articol al palpilor labiali extern de scurt, articolul 2 cilindric, de aproximativ 3 ori mai lung decât lat, iar articolul terminal este subțire și ascuțit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agățare de asperitățile solului si cățărare. Deplasarea se face
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
cârcei. Florile, de culoare albă sau puțin violet-roșcată, sunt dispuse la sub-suoara frunzelor, câte una la soiurile timpurii și câte 2-5 la cele tardive. Corola are formă papilionată. Staminele - organele de reproducere mascule - la mazăre sunt în număr de 9 concrescute prin filamentele lor și cea de-a 10-a liberă. În mijlocul florii se află gineceul care este monocarpelar - carpelele sunt frunze modificate și adaptate la funcția de înmulțire. Este o plantă autogamă, la care polenizarea se face direct, polenul ajungând
Mazăre () [Corola-website/Science/306679_a_308008]
-
și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub formă de palnie, sau tubul și lobii corolei formează un unghi de 90 de grade. Intrarea în tubul corolei adesea este închisă de niște apendici pubescenți
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
tubul și lobii corolei formează un unghi de 90 de grade. Intrarea în tubul corolei adesea este închisă de niște apendici pubescenți, numiți-fornice, care evită pătrunderea în interiorul florii a picăturilor de apă și insectelor nepolenizatoare. Androceul din 5 stamine, care concresc cu tubul corolei, rareori în număr redus sau mai mare. Gineceul de obicei bicarpelar, sincarpic, cu ovar superior, în rezultatul formării unui perete fals, în ovar se formează 4 loje. Stilul de regulă ghinobazic, se termină cu un stigmat bilobat
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
în aerenchim. Piesele florale sunt în număr nedefinit și fructul este o pseudocapsulă. . Nymphaea alba L. (nufar alb) este o plantă acvatică, cu frunze mari, natante, cu flori mari, sepale verzi, petale numeroase, albe, stamine în număr nedefinit și carpele concrescute într-un ovar semiinfer. Florile au proprietăți sedative și anafrodisiace, fiind recomandate ca remediu în insomnii, stâri de exitație, sau pentru tratamentul intoxicațiilor pielii sensibile. Rizomii au propietăți astringente, fiind utilizați în diareia rebelă, în dezinterie. Crește prin ape stagnante
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse, stipelate (stipelele sunt concrescute cu pețiolul). Florile sunt bisexuate, actinomorfe. Receptaculul poate avea forme diferite: disciform, conic, plan, ca o cupă (caz în care se numește hipantiu, de la gr. "hypo" = sub; "anthos" = floare). Caliciul este format din 5 sepale libere, dar la unele genuri
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
lor), uneori putînd fi redus la o singură carpelă; totodată este 1-5 locular, cu 1 sau numeroase ovule anatrope. Poziția gineceului în floare este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele. Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altem. Formula florală este: *K5 C5 A10+10+10 G5-2 Genul Spiraea (cununiță) cuprinde specii spontane sau cultivate. Frunzele sunt nestipelate, iar carpelele sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
antispastice etc. Din fructe se prepară gem și dulceață - Subfamilia Maloideae (Pomoideae). Include arbori cu frunze simple, alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
semințele de castan au proprietăți antiinflamatorii și astringente. Sunt plante erbacee, cu flori bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale libere (sau concrescute la bază), persistente pe fruct. Corola are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10 (sau mai multe) stamine unite la bază într-un inel care are și glande nectarifere. Gineceul este alcătuit din 3-5 carpele concrescute, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ploios. La naștere puiul este incomplet dezvoltat; el este mic, golaș, fără ochi și urechi, cu membrele nedezvoltate. Mama îl ia cu gura și îl introduce în pungă abdominală numită marsupiu, de unde și denumirea grupului de animale marsupiale. Buzele puiului concresc cu mamelonul mamei și astfel laptele se scurge direct în gură lui; el rămâne prins de mamelon până la dezvoltarea completă, care are loc după 8-9 luni, cănd părăsește pungă hrănindu-se singur. În pungă se intoarce numai în caz de
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele lor sunt simple sau sectate, iar florile sunt solitare sau grupate în inflorescențe. Solanaceele prezintă unele caractere de superioritate în ceea ce privește alcătuirea florilor, ale căror petale sunt concrescute, iar dispunerea elementelor florale se face pe 4 cicluri. => 1..2..3..4 Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri: Flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 11
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
învelișuri florale persistente, grupate în spice la vârful tulpinii. Caliciul gamosepal, persistent, cu trei, patru sepale. Corola gamopetală regulată, tubuloasă (cu un tub corolar scurt), cu 4 lacinii membranoase. Androceu din 4 stamine, rar 2, cu filamente egal de lungi, concrescute de tubul corolei la diferite înălțimi , lung exserte. Gineceul din 2 (rar 1) carpele concrescute, cu un ovar superior liber, 1-2 locular, în fiecare locul 1 sau numeroase ovule anatrope sau apotrope. Placentația centrală. Stil lung, filiform, terminat cu un
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
înalt specializate la polenizarea entomofilă. Simetria florilor este zigomorfă. Perigonul este petaloid. Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată, dă corolei originalitatea, grația și frumusețea, de multe ori și numele speciei. Androceul este adesea redus la o singură stamină concrescută cu stigmatul, alcătuind un ginostem. Ovarul este inferior și tricarpelar. Ovulele sunt anatrope. Orhidaceele au fie flori solitare, fie grupate în inflorescențe racemoase. Florile orhideelor atrag insectele prin parfumul, forma și culoarea lor. Sunt specii care pot fi polenizate doar
Orchidaceae () [Corola-website/Science/303425_a_304754]
-
sunt extinși și spinoși, având și un rol în capturarea prăzii. Însă majoritatea opilionilor nu au gheare, doar subordinul Laniatores se evidențiață prin pedipalpii hipertrofiați. Numărul articolelor este același ca și al picioarelor, cu diferența că metatarsul și tarsul sunt concrescute și, pur și simplu, sunt numite tars. <br> "Membrele locomotoare" (se mai numesc și picioare, apendice ambulatoare) constau din articolele: coxă, trohanter, femur, patela (rotula), tibia, bazitars și tars. La unii opilioni picioarele se termină cu gheare. La cele mai multe specii
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
ovale sau turtite lateral, cu capetele franjurate. Pe parte posterioară a lor au anexe foliacee (asemănătoare cu o frunză). Mustățile depășesc buza superioară și ajung până la gură. Coada este heterocercă. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Ambele membrane branhiale se concresc între ele, în regiunea jugulară, făcând o cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm. Corpul este acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase longitudinale: un rând dorsal, două laterale, două ventrale. Numărul lor este următor: 11-14
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
are forma unui cap de cal (asemănător cu cel din piesa de șah), iar coada prehensilă este răsucită în spirală. le nu au solzi. Corpul lor este acoperit în întregime, în loc de solzi, cu plăci osoase (scuturi osoase) regulate, metamerice, strâns concrescute între ele, care formează un schelet extern rigid. Plăcile osoase de la același nivel formează câte un inel transversal complet; numărul inelelor corespunde în genere cu numărul vertebrelor; taxonomia singnatidelor se bazează în mare măsură pe numărul acestor inele și ornamentația
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]