125 matches
-
Judecătorul-sindic ar putea ajunge să se pronunțe asupra creanței înscrise de creditor, în timp ce, simultan, recursul debitorului ar continua să fie judecat de o altă instanță. Această dualitate ar genera riscul unor soluții contradictorii, încălcând caracterul colectiv și concursual al procedurii de insolvență. Dat fiind caracterul colectiv și concursual al procedurii de insolvență, judecătorul care soluționează recursul debitorului va trebui, în mod inevitabil, să suspende judecata, normele procedurii insolvenței având caracter special, iar soluționarea creanțelor, inclusiv a celor contestate
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
înscrise de creditor, în timp ce, simultan, recursul debitorului ar continua să fie judecat de o altă instanță. Această dualitate ar genera riscul unor soluții contradictorii, încălcând caracterul colectiv și concursual al procedurii de insolvență. Dat fiind caracterul colectiv și concursual al procedurii de insolvență, judecătorul care soluționează recursul debitorului va trebui, în mod inevitabil, să suspende judecata, normele procedurii insolvenței având caracter special, iar soluționarea creanțelor, inclusiv a celor contestate, trebuind să aibă loc în cadrul procedurii colective. Astfel, chiar
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 este tocmai aceea de a permite și celorlalți creditori să conteste, dacă apreciază necesar, creanța creditorului aflat în litigiu cu debitorul. În lipsa acestor măsuri, egalitatea creditorilor debitorului insolvent/falit și caracterul concursual al procedurii ar fi practic anihilate. Aceasta întrucât unul sau altul dintre creditori nu poate cunoaște întreaga situație a debitorului în afara procedurii insolvenței, neavând acces în alt mod la informații strict personale legate de activitatea financiară a debitorului (inclusiv
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
el va fi pus la adăpost de eventualele contestații ale celorlalți creditori, putându-se prevala de puterea de lucru judecat. Or, este evident că, într-o astfel de situație, ar fi încălcată atât egalitatea creditorilor debitorului falit, cât și caracterul concursual al procedurii de insolvență/faliment. În al doilea rând, și excepția prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014 se înscrie în logica principiilor procedurii insolvenței/falimentului, justificându-se prin prisma principiului maximizării gradului de valorificare a activelor
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
cu o astfel de acțiune având deplina libertate de a analiza în ce măsură cererile de chemare în judecată aflate în curs de soluționare se circumscriu sau nu respectivelor cerințe legale. În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de Legea nr. 85/2014 ar produce nesiguranță cu privire la masa credală, ceea ce ar face imposibilă evaluarea activului și a pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării, în cazul în care ne referim la insolvența unei societăți
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
unei societăți de asigurare/reasigurare, astfel cum este ea definită de pct. 31 al art. 5 din lege, cu luarea în considerare și a prevederilor art. 245 din același act normativ. Tocmai de aceea, ținând seama de caracterul colectiv, unitar și concursual al procedurii de executare colectivă, toți creditorii care dețin creanțe împotriva debitorului insolvent trebuie să își înscrie aceste creanțe la masa credală, dacă doresc să nu li se aplice sancțiunea decăderii, prevăzută de art. 114 din lege, normă generală care
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează. » Desigur că și în cadrul procedurii insolvenței au fost instituite măsuri derogatorii de la caracterul concursual și colectiv al acestei proceduri, însă acestea au fost anume prevăzute, conform principiului exceptio est strictissimae interpretationes. Exempli gratia, pot fi evocate chiar cazurile de exceptare de la măsura suspendării de drept a acțiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
materia insolvenței, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, și Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
materia insolvenței, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014, „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului“. Acest efect este o expresie a caracterului colectiv, concursual și egalitar al procedurii insolvenței. Astfel, este împiedicată lichidarea prematură și necoordonată a averii debitorului. Suspendarea de drept profită atât debitorului, asigurându-i o șansă de reorganizare prin protejarea temporară a averii, cât și creditorilor. Aceștia din urmă se constituie
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
leasing financiar în care părțile nu se află obiectiv în aceeași situație juridică de egalitate. ... 29. În ceea ce privește dispozițiile art. 21 din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura insolvenței este o procedură execuțională, concursuală și colectivă desfășurată sub controlul de legalitate al judecătorului-sindic și în care drepturile procesuale ale debitoarei și ale creditorilor nu sunt identice în considerarea intereselor lor diferite. Prin urmare, limitarea unor drepturi ale debitoarei în procedura insolvenței nu poate
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
posibil, la baza căreia stau principiile cuprinse în Legea nr. 85/2014, prin prevederile criticate s-a dat posibilitatea unei executări silite asupra debitorului aflat în procedură de observație sau reorganizare, în scopul realizării anumitor tipuri de creanțe, prin eludarea caracterului concursual, colectiv, egalitar, previzibil al procedurii respective. ... 10. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece: afectează mecanismele fundamentale ale acestei proceduri și denaturează regimul general al insolvenței; nu respectă condițiile de claritate și previzibilitate, având în vedere că nu este prevăzută
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
de procentul total din masa credală al creanței acestora, să ducă la falimentul unei societăți debitoare în situația în care orice creanțe inferioare ca rang obțin în cazul reorganizării mai mult decât în cazul falimentului, aspect ce este contrar caracterului concursual al procedurii de insolvență, care imprimă regula că majoritatea creditorilor decide soarta debitorului, iar nu o categorie de creanțe minoritară. De asemenea, se învederează că soluția legislativă criticată, analizată în contextul general aplicabil cu privire la votarea și confirmarea planului
DECIZIA nr. 158 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287919]
-
vigoare anterior acestor modificări. Obiectul Legii nr. 64/1995 îl reprezintă instituirea unei proceduri de reorganizare având ca scop redresarea debitorului și plata pasivului sau lichidarea averii și, prin urmare, aceste aspecte reprezintă o aplicare specială a procedurii de executare silită concursuală din patrimoniul debitorului supusă Codului de procedură civilă. În acest context, se apreciază că normele criticate abrogă dispozițiile Legii nr. 64/1995, act normativ ale cărui reguli au fost aplicabile la data deschiderii procedurilor judiciare aferente cauzei deduse judecății, fără a
DECIZIA nr. 134 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285279]
-
pericol atingerea scopului procedurilor de insolvență. În acest context, menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la egalitatea de tratament în ceea ce privește drepturile titularilor de creanțe împotriva debitorilor, drepturi ce sunt tratate concursual și egalitar. ... 65. De asemenea, susține că dreptul de a declanșa procedura executării silite individuale reprezintă, prin efectele asupra patrimoniului debitorului și al patrimoniului altor creditori, alții decât cei curenți cu titluri executorii, o măsură legislativă de drept substanțial care
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
procedura de numire, cât și în cea de înlocuire a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanțelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, precum și a principiilor care stau la baza procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. ... 15. În virtutea Legii nr. 85/2014, onorariul practicianului în insolvență se stabilește, după caz, de către adunarea creditorilor - în cadrul primei ședințe
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
al Uniunii. (3) Se prezumă a fi încălcată independența în exercitarea profesiei în situația în care membrul Uniunii acceptă un onorariu care să fie condiționat de îndeplinirea unei cerințe individuale a unui anumit creditor, condiționarea conducând la încălcarea caracterului unitar concursual și egalitar al procedurii. Secţiunea a 2-a Integritatea morală Articolul 6 Membrul Uniunii va acționa cu cinste, corectitudine și sinceritate în activitatea sa profesională, în relațiile cu instanțele judecătorești și în relațiile cu ceilalți membri ai Uniunii. Articolul 7
COD DE ETICĂ PROFESIONALĂ ȘI DISCIPLINĂ din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278050]
-
2) din Constituție, în virtutea cărora legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească și reguli de procedură speciale, astfel cum este procedura insolvenței, având drept scop crearea cadrului legislativ privind procedura insolvenței regiilor autonome, care este o procedură concursuală, colectivă și egalitară și concură la acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, respectiv la protecția proprietății acestuia, în condițiile legii. ... 17. De altfel, dispozițiile constituționale nu statuează cu privire la modalitatea prin care să se realizeze procedura insolvenței, ci prevăd
DECIZIA nr. 560 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278520]
-
a deturna scopul inițial al procedurilor de insolvență, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia. Astfel, se creează o breșă majoră în legătură cu caracterul concursual al procedurii insolvenței, admițându-se posibilitatea golirii patrimoniului debitorului insolvent pe calea unor proceduri individuale de executare și fără șansă de redresare. Or, atât creditorii, cât și debitorii trebuie să aibă reprezentarea clară a consecințelor neplății unei creanțe curente, fără
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
cadru diferențiat de recuperare a creanțelor bugetare, pe de o parte - indiferent că este vorba de o creanță anterioară deschiderii procedurii sau o creanță acumulată după deschiderea procedurii, și a creanțelor nebugetare, pe de altă parte, în dezacord cu caracterul concursual și unitar al procedurii insolvenței. ... 21. Așadar, susține că reglementarea criticată creează un tratament diferențiat nejustificat în mod obiectiv și rațional între creditorii bugetari cu creanțe stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârșirea de infracțiuni, care
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
completul de judecată a arătat că, fiind adoptată o normă care derogă de la prevederile Legii nr. 85/2014, legiuitorul nu s-a preocupat de armonizarea celor două proceduri, respectiv executarea silită individuală efectuată potrivit Codului de procedură fiscală și cea concursuală realizată potrivit legii insolvenței. Astfel, s-a omis a se menționa care este modalitatea concretă în care se va realiza executarea silită potrivit prevederilor art. 266^1 și art. 266^3 din Codul de procedură fiscală. ... 32. Instanța de trimitere a constatat
DECIZIA nr. 56 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261291]
-
instanța fiind mai degrabă nemulțumită că, fiind emisă o normă care derogă de la prevederile Legii nr. 85/2014, legiuitorul nu s-a preocupat de armonizarea celor două proceduri, respectiv executarea silită individuală efectuată potrivit Codului de procedură fiscală și cea concursuală realizată potrivit legii insolvenței, omițând a menționa care este modalitatea concretă în care se va realiza executarea silită potrivit dispozițiilor art. 266^1 și art. 266^3 din Codul de procedură fiscală. ... 60. Or, o astfel de omisiune nu poate fi clarificată
DECIZIA nr. 56 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261291]
-
activitatea comercială pe care o desfășura, cu alte cuvinte redresarea debitorului. Numai că măsurile din această categorie sacrifică în parte drepturile creditorilor. Exemplul asupra căruia ne oprim este cel consacrat prin Legea nr. 85/2006 privind insolvența, procedură colectivă și concursuală desfășurată în vederea acoperii pasivului debitorului aflat în insolvență 247. În cadrul acestei proceduri oprirea cursului dobânzii moratorii este consacrată legal. Astfel, art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede foarte clar că "nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit considerentelor avute în vedere de Guvern, art. 108 din Legea nr. 64/1995 , republicata, instituie o procedură specială - concursuală -, punând pe toți creditorii unui comerciant care nu și-a plătit datoriile într-o situație egală, procedura ce se încadrează astfel în dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. La formularea pct. 3 al art. 108 din lege s-a
DECIZIE nr. 283 din 30 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139393_a_140722]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece " Legea nr. 64/1995 instituie o procedură specială - concursuală - punând pe toți creditorii unui comerciant, care nu și-a plătit datoriile, într-o situație egală", procedura care nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Se mai arată că "art. 108 se mărginește să stabilească o ierarhie între
DECIZIE nr. 269 din 2 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 pct. 3 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139530_a_140859]