93 matches
-
Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINȚEANU - UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 899 din 17 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNIC LUPU MEHEDINȚEANU - UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 Face parte dintre boierii noi ridicați prin meritocrație din rândurile micilor boieri Urdăreni și ale rudelor lor moșnenii Izverceni , cu moșul lor Lupu9. Originea modestă, moșnenească -boierească nu l-a împiedicat pe Lupu Mehedințeanu să
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
Lupu Paharnicu (cartea tipărită la Veneția în 1785) dar și din nuvela istorică consacrată acestei personalități de G. Crețeanu, scriitor modest din a doua jumătate a secolului XIX (ibidem p. 430-436 ). Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINȚEANU - UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 899, Anul III, 17 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
cotizat” la o anumită viziune sau predicție istorică. I-a recomandat fie bonitatea punctată de vizionarismul părinților fondatori asupra unor fapte sau responasbilități întâmplate, fie legitimitatea la care au nădăjduit demersul lor altruist sau individualist, după caz. Temerarul explorator și condotier portughez Juan Cabrillo sosea aici, pe vremea când la noi Petru Rareș îșî începea a doua domnie, pe tronul sfințit de isprăvi legendare al prea măritului său părinte Ștefan și când, cu aproape jumătate de veac în urmă Cristofor Columb
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
livrești, dar cu deschideri fertile, insolite și insolente în imaginar este Gheorghe Andrei Neagu, revendicat, ca orice autor ce se respectă, de mai multe zone culturale și revendicându-și la rându-i, îngândurat ca o lebădă și intransigent ca un condotier, teritorii doar ale sale, pe care, odată botezate, le restituie cu generozitate semenilor. Trei nuvele (le-am numi „exemplare” - în spiritul lui Cervantes) reunite sub același titlu Aesopicae (Povestirile lui Axie, Noile legende ale Olimpului și Aventurile unui Kakanez în
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
Anul: Riccardo Chailly Violeta Urmana, Ildikó Komlósi, Roberto Alagna, Carlo Guelfi, Giorgio Giuseppini Orchestră și corul operei La Scală Decca 2007 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Memphis și Theba în Egipt; epoca faraonilor Personaje: Aida, sclava fiicei faraonului, Amneris (soprana); Radames, condotier în gărzile egiptene (tenor); Amneris, fiica regelui Egiptului (mezzosoprana); Amonasro, regele Etiopiei și tatăl Aidei (bariton); Ramfis, Marele Preot al Egiptului (baș); Regele Egiptului (baș); Marea Preoteasa (soprana); Un mesager (tenor); preoți, preotese, căpitani, soldați, sclavi, prizonieri etiopieni, locuitori egipteni
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aidei (bariton); Ramfis, Marele Preot al Egiptului (baș); Regele Egiptului (baș); Marea Preoteasa (soprana); Un mesager (tenor); preoți, preotese, căpitani, soldați, sclavi, prizonieri etiopieni, locuitori egipteni. Actul I. Tabloul 1. Palatul regal din Memphis. Marele Preot Ramfis discuta cu tânărul condotier din gărzile egiptene, Radames, despre amenințarea pe care Etiopia o reprezintă pentru Egipt. După recenta lor înfrângere de către egipteni, etiopienii s-au reunit din nou sub conducerea lui Amonasro pentru a invada Egiptul. Deja au cucerit Theba și se îndreaptă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru Egipt. După recenta lor înfrângere de către egipteni, etiopienii s-au reunit din nou sub conducerea lui Amonasro pentru a invada Egiptul. Deja au cucerit Theba și se îndreaptă spre Memphis. Marele Preot a aflat deja de la zeița Isis numele condotierului care va conduce armata egipteană. Faraonul însuși va comunica astăzi numele celui desemnat. În sinea lui Radames speră că el va fi alesul El își exprimă iubirea pentru o sclava etiopiana, Aida (Celeste Aida). Radames este însă iubit în secret
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu Închisoarea datornicilor, refugiul În Franța, toate Îl prind ca un vârtej. Și apoi, o revenire spectaculoasă: după ce Își consumă reveriile egotist-estetizante, simte nevoia să trăiască nietzscheean, cu maximă intensitate, la limită. Acestei convingeri i se datorează destinul de nou condotier În timpul primului război mondial, când, Întors În Italia, Înaripează sufletele tinerilor cu faptele sale, dar mai ales prin cuvintele meșteșugit rostite și scrise. Se implică Într-un episod ce precede fascismul, când, autoproclamat regent al orașului Fiume În 1919, În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Castilia și al lui Ferdinand de Aragon. Ludovic al XIV-lea mai era descendentul fondatorului primei dinaștii rusești Rurik Viking-ul, și al lui Giovanni de Medici, ultimul mare membru al celebrei caste Condottieri <footnote http://www.dictio.ro: Condotter, condotieri, s.m. (Înv.) Căpetenie de mercenari, care se angaja în serviciul unui oraș, al unui principe sau al papii, în Italia. [Pr.: -ti-er] Din it. condottiere. (site accesat la data de 2 apr. 2009) footnote>, precum și al lui Carol cel Viteaz
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin justețea și minuția observației realiste, prin conturarea nuanțată a personajelor și a mediului acestora, prin expresivitatea și eleganța stilului. Primul roman al scriitorului, Condotierul (1970), e o cronică, în maniera acreditată de nuvele, a relațiilor din mediile intelectuale, cu focalizare asupra aventurii, ratate, de a se „realiza” a personajului central. Se manifestă aici un demers care avea să fie reluat în romanele Magdalena (1975
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
în fața propriului mesaj. Cam aceleași reproșuri, pe fondul recunoașterii unor certe însușiri, au putut fi făcute și la adresa volumului Iubiri rele (1973), care, alături de reeditarea unor proze din perioada de început, include și piese noi. O variațiune pe tema din Condotierul este O vacanță atât de lungă..., romanul unei „crize de afirmare”, care investighează un caz de „rebeliune” existențială, de refuz al soluțiilor social-profesionale pasive și convenționale, în numele urmării unei vocații artistice. „Rebelul” care respinge calea unei cariere banale și conformiste
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
de mică dimensiune - uneori, ca în Nepoții..., aproape „tablete” sau note -, reprezentând schițe de solilocvii ideatice sau, mai frecvent, literaturizări, prin comentariu inteligent și stabilire de conexiuni revelatoare, ale unor crâmpeie de viață reală. SCRIERI: Fata și bătrânul, București, 1968; Condotierul, București, 1970; Iubiri rele, București, 1973; Magdalena, București, 1975; O vacanță atât de lungă..., București, 1978; Mărul lui Paris, București, 1980; Mesagerul, București, 1983; Nepoții lui Anton Pann, București, 1986; Cină cu langustine, București, 1987; Destine, București, 1990; ed. București
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
de la capătul lumii, București, 1992, Misterul vrăjitoarei africane, București, 1992, Cei trei fii ai dreptății, București, 1993; Jean Giraudoux, Bella, București-Iași, 1998; Vladimir Grigorieff, Religiile lumii, București, 1999. Repere bibliografice: G. Dimisianu, „Fata și bătrânul”, GL, 1968, 16; Mircea Iorgulescu, „Condotierul”, RL, 1970, 35; Lucian Raicu, „Condotierul”, RL, 1970, 40; G. Dimisianu, Romane simbolice și vizionare. Mihai Giugariu, „Condotierul”, LCF, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Mihai Giugariu, CL, 1973, 2; Mirela Roznoveanu, „Iubiri rele”, TMS, 1973, 3; Valeriu Cristea, „Iubiri rele”, RL
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
vrăjitoarei africane, București, 1992, Cei trei fii ai dreptății, București, 1993; Jean Giraudoux, Bella, București-Iași, 1998; Vladimir Grigorieff, Religiile lumii, București, 1999. Repere bibliografice: G. Dimisianu, „Fata și bătrânul”, GL, 1968, 16; Mircea Iorgulescu, „Condotierul”, RL, 1970, 35; Lucian Raicu, „Condotierul”, RL, 1970, 40; G. Dimisianu, Romane simbolice și vizionare. Mihai Giugariu, „Condotierul”, LCF, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Mihai Giugariu, CL, 1973, 2; Mirela Roznoveanu, „Iubiri rele”, TMS, 1973, 3; Valeriu Cristea, „Iubiri rele”, RL, 1973, 29; Ion Marcoș, „Iubiri rele
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Giraudoux, Bella, București-Iași, 1998; Vladimir Grigorieff, Religiile lumii, București, 1999. Repere bibliografice: G. Dimisianu, „Fata și bătrânul”, GL, 1968, 16; Mircea Iorgulescu, „Condotierul”, RL, 1970, 35; Lucian Raicu, „Condotierul”, RL, 1970, 40; G. Dimisianu, Romane simbolice și vizionare. Mihai Giugariu, „Condotierul”, LCF, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Mihai Giugariu, CL, 1973, 2; Mirela Roznoveanu, „Iubiri rele”, TMS, 1973, 3; Valeriu Cristea, „Iubiri rele”, RL, 1973, 29; Ion Marcoș, „Iubiri rele”, TR, 1973, 30; Nicolae Ciobanu, „Iubiri rele”, LCF, 1973, 33; Liviu Leonte
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
rele”, TR, 1973, 30; Nicolae Ciobanu, „Iubiri rele”, LCF, 1973, 33; Liviu Leonte, Două cărți de proză, CRC, 1973, 39; George Pruteanu, „Iubiri rele”, CL, 1973, 16; Dana Dumitriu, „Iubiri rele”, ARG, 1973, 9; Iorgulescu, Rondul, 226-229; Mircea Muthu, Singurătatea condotierului, TR, 1974, 28; Cristea, Domeniul, 273-278; Voicu Bugariu, Realism și atemporalitate, LCF, 1975, 9; Cornel Ungureanu, Romane de dragoste, O, 1975, 13; Liviu Leonte, Tradițional și modern în proză, CRC, 1975, 14; Valeriu Cristea, Romanul unui destin, RL, 1975, 16
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
fie prin importanța lor socială - care au apărut începând cu 1990 au fost „întreprinzătorii” și proprietarii de capital, managementul privat, șomerii, țăranii proprietari de pământ, salariații sectorului privat, „servitorii” sau salariații angajați în slujba persoanelor individuale și acea categorie de „condotieri” ai noii societăți românești care sunt cel mai adesea înregistrați fie ca „întreprinzători”, fie ca self-employed, fie ca „manageri” sau „politicieni”, dar care, fără a fi în întregime nici unii dintre aceștia, absorb și controlează o parte importantă a resurselor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1992, 15-22; Gheorghe Grigurcu-Ștefan Aug. Doinaș, Convorbire despre I. Negoițescu, RL, 1993, 4; Gheorghe Grigurcu, Componentele unei istorii literare, VR, 1993, 1; Cornel Ungureanu, Erotica magna, O, 1993, 5; Mircea Mihăieș, Magistrul fără ucenici, O, 1993, 5; Nicolae Balotă, Un condotier al literelor, RL, 1993, 6; Cornel Regman, Perpetuă revenire, RL, 1993, 6; Horia Stanca, Tânărul Negoițescu, RL, 1993, 6; C. Țoiu, Amintirea lui Negoițescu, RL, 1993, 7; Gheorghe Grigurcu, Ion Negoițescu, CNT, 1993, 7; Nicolae Balotă, Negoițescu sub semnul lui
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
București, 1982; Tentația, I-II, București, 1983-1984; Rezerva specială, București, 1984; Ultima tentație, București, 1985; Portretul, București, 1986; Scrisori venețiene, București, 1987; Bănuitele primejdii, București, 1988; Victoria lui Manoliu, București, 1989; Pașaport pentru Australia, București, 1991; Avocatul diavolului, București, 1993; Condotierul, București, 1994; Omul de la Interpol, București, 1994; Muza Clio, București, 1996; Cartea morții, București, 1999. Traduceri: Yasushi Inoue, Pușca de vânătoare, București, 1969 (în colaborare cu Lia Pardău); Manuel Cofiño López, Dragoste și luptă, București, 1974 (în colaborare cu Anca
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
pune în lumină nu numai înaintea ochilor lui Utrigúr, dar mai ales înaintea ochilor lui Atila însuși, marele rege. Căci la el voia Balamber să ajungă, cu speranța că va intra, într-o zi, în cercul celor mai de încredere condotieri, cei care în Panonia aveau cale liberă la impunătoarea sa reședință, din trunchiuri de copac și cu tavan înalt. în sălile sale largi - Utrigúr îi spusese în mai multe rânduri - oriunde ai fi privit puteai descoperi o sumedenie de obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se găsiră curând țintuiți cu spatele de îngrăditură, în care caii alergau acum și se izbeau cu violență, sub o ploaie de săgeți și de sulițe, tăciuni arzând și proiectile felurite. — Așa! Așa! Omorâți-i! Omorâți caii! striga neîncetat tânărul condotier. Sebastianus, prins în lupta cu dușmanii, cărora le aplica lovitură după lovitură, fu mai întâi surprins de acel ordin ciudat și crud, dar nu întârzie să înțeleagă care îi era scopul: fără caii lor, hunii nu făceau mare lucru, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o să vadă lucrurile într-un mod simplu și firesc: „Nu, nu e așa. Gândește-te că putea să fie mult mai rău, domina, și tu nu ai nimic să-ți reproșezi: ai acționat cu curajul și cu hotărârea unui condotier. Ai salvat viața ta și pe a multora. Ai fost... minunată!“ în tăcere, îi luase mâna dreaptă și, închizând ochii, i-o strânsese cu putere. „Dacă nu ai fi fost tu... „ „Ai încredere, domina: clădirile prăbușite se pot construi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vizigoții, au ajuns în momentul în care își încheie socotelile. Zeci de mii de oameni se înfruntă pe întinderea aducătoare de moarte a Câmpiilor Catalaunice, într-o confruntare ce va marca pentru totdeauna istoria Europei. Două armate imense, doi mari condotieri, capabili amândoi să-și înflăcăreze oamenii și să-i conducă la faptele cele mai mărețe. Iar dacă hunul Balamber e dispus să-și sacrifice viața pentru a o salva pe aceea a lui Atila, romanul Sebastianus va lupta până la epuizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
două idile, între două aventuri de alcov. În ziua aceea, totuși, venise, mai puțin pentru soția sa cât pentru fiul lor, în vârstă de șase ani. Mă apropiam de palatul Salviati, sprijinit de umărul Maddalenei, când se făcu auzit cortegiul. Condotierul era înconjurat de vreo patruzeci de fideli călări. Trecătorii îi șopteau numele, unii îl aclamau, alții grăbeau pasul. În ce mă privește, am preferat să mă dau în lături spre a-i lăsa drum liber, mersul meu fiind încă încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
meu? Copilul și tatăl râdeau, ca și soldații din escortă. Jacopo Salviati se străduia să surâdă. Văzându-mă sosind, profită ca să destindă atmosfera și arătă spre mine, prezentându-mă ceremonios ginerelui său: — Messer Giovanni-Leone, geograf, poet, diplomat la curtea papală. Condotierul sări din șa. Unul din oamenii săi îi aduse spada, pe care o vârî la loc în teacă, înfățișându-mi-se cu o jovialitate excesivă: — Eu sunt brațul înarmat al Bisericii! Avea părul scurt, o mustață brună și deasă, ajustată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]