116 matches
-
însoțită de închiderea porții de inactivare a Na+ și urmată de deschiderea mai lentă a porții de potasiu realizatoare a repolarizării și revenirii la potențialul membranar de repaus după câteva fracțiuni de milisecundă. De precizat că în timpul fazei de repaus, conductanța ca fenomen de membrană este pentru ionii de potasiu de 50-100 ori mai mare decât pentru ionii de sodiu. Faptul se datorează difuziunii mult mai accentuate a ionilor de potasiu prin canalele de difuziune în comparație cu ionii de sodiu. Un rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Depolarizarea membranei plasmatice a terminației axonului presinaptic ß Intrarea calciului în terminația presinaptică ß Eliberarea cuantală a transmițătorului din butonul terminației presinaptice ß Difuziunea și fixarea transmițătorului pe receptorii specifici aflați la nivelul membranei plasmatice a celulei postsinaptice ß Modificarea conductanței membranei plasmatice postsinaptice pentru anumiți ioni ß Realizarea potențialului membranar al celulei postsinaptice ß Răspuns electric celular postsinaptic de tip excitator sau inhibitor ß Răspuns specific tisular (neuronal, muscular, glandular etc.) Fenomenele de transmitere și transducție a informațiilor la nivel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se însoțesc de schimbări ale excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării de repaus, conductanța față de Na+ extracelular și K+ intracelular fiind joasă, încărcarea electrică a membranei este pozitivă la exterior și negativă pe fața internă. Ea crește în momentul depolarizării membranare, datorită deschiderii într-un prim
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării de repaus, conductanța față de Na+ extracelular și K+ intracelular fiind joasă, încărcarea electrică a membranei este pozitivă la exterior și negativă pe fața internă. Ea crește în momentul depolarizării membranare, datorită deschiderii într-un prim moment a canalelor de Na+ receptor - dependente și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrică a membranei este pozitivă la exterior și negativă pe fața internă. Ea crește în momentul depolarizării membranare, datorită deschiderii într-un prim moment a canalelor de Na+ receptor - dependente și pătrunderii în avalanșă a ionului respectiv în interiorul celulei. Creșterea conductanței membranare pentru Na+ este însoțită de inversarea polarității, caracteristică fenomenului de depolarizare și urmată de extrusia ionilor de K+ în vederea repolarizării și revenirii la starea de repaus. Diferențele de potențial rezultate din schimburile ionice Na+ - K+ reprezintă potențialul postsinaptic excitator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchi netezi viscerali apare o activitate electrică membranară spontană, reprezentată de unde lente de depolarizare, capabile să genereze spontan potențiale de acțiune. Aceste unde își au originea în așa-ziși „pacemaker-i” - fibre și grupuri de fibre caracterizate prin oscilații ale conductanței ionice sau variații ale vitezei de pompare activă a Na+ spre exterior. Aceste depolarizări, deși per se nu pot provoca contracții, sunt capabile în momentul în care depășesc pragul de excitație (cca 35 mV) să declanșeze potențiale de acțiune propagate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ajungându-se la identificarea unor noi subtipuri de receptori nicotinici și muscarinici. Din punct de vedere structural, receptorul nicotinic este un pentamer glicoproteic cu greutate moleculară de 295 kilodaltoni, compus din cinci subunități aranjate cilindric în jurul unui canal central cu conductanță ridicată prin care trec cu ușurință și cu viteză mare ionii de Na+, K+ și Ca2+. După locul de distribuție și de fixare pe situsurile active ale receptorilor nicotinici, aceștia sunt împărțiți în receptori N1 ganglionari și N2 musculari. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
turnover-ul fosfoinozitolului și formarea de IP3 și DAG, determină creșterea calciului și fosforilărilor mediate de proteinkinaza C. La rândul lor, receptorii 2-adrenergici, reducând activitatea adenilatciclazei și conținutul în AMP ciclic al teritoriului postsinaptic, inhibă canalele de calciu voltaj-dependente și cresc conductanța pentru ionii de potasiu, determinând hiperpolarizarea membranei postsinaptice. Prin acest mecanism, stimularea receptorilor 2-adrenergici realizează inhibiția presinaptică a eliberării de noradrenalină. La rândul său, stimularea receptorilor -adrenergici realizează activarea indirectă a adenilatciclazei prin intermediul proteinei Gs, însoțită de acumularea cAMP și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efecte postsinaptice inhibitorii asupra releelor neuronale senzoriale (de exemplu: cornul posterior al măduvei spinării sau nucleul geniculat lateral din talamus) și activatoare (facilitatorii) la nivelul neuronilor motori. La rândul său, inhibiția serotoninergică are la bază hiperpolarizarea membranară indusă de creșterea conductanței la potasiu, iar acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau nucleul geniculat lateral din talamus) și activatoare (facilitatorii) la nivelul neuronilor motori. La rândul său, inhibiția serotoninergică are la bază hiperpolarizarea membranară indusă de creșterea conductanței la potasiu, iar acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în sens inhibitor sau activator excitabilitatea neuronală postsinaptică. Prin efectele simultane asupra excitabilității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai lung, cu atât rezistența sa este mai mare și debitul de scurgere devine mai mic. Rezistența la scurgere este astfel direct proporțională cu lungimea vasului. Relațiile dintre rezistență și diametrul vaselor modificatoare ale debitului de scurgere poartă numele de conductanță. Ca reciprocă a rezistenței vasculare, aceasta crește în condițiile unei presiuni date, proporțional cu diametrul vasului la puterea a patra. Este suficient ca diametrul să se dubleze pentru ca debitul de scurgere prin vasul respectiv să o crească de 16 ori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arterial al acestuia și de 12 mmHg în segmentul venos. Rezistența mare a capilarelor reducând nu numai presiunea, ci și viteza de scurgere a sângelui de aproape 1000 de ori, asigură timpul necesar schimburilor nutritive dintre sânge și țesuturi. Spre deosebire de conductanță, care constă în variațiile debitului dintr-un vas oarecare în funcție de diametrul acestuia, complianța sau capacitanța se referă după - cum s-a văzut mai înainte - la modificările de volum determinate de variațiile presiunii lichidului din lumenul vascular. Vasele sanguine fiind distensibile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea arterială, raportul de 1:24 între cele două complianțe face ca presiunea cu care sângele circulă prin artere să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a sistemului vascular închis la condițiile de suprasolicitare a funcției circulatorii, pe seama modificărilor de presiune, volum și rezistență vasculară. La rândul său, factorul sanguin reprezentat de vâscozitate influențează hemodinamica atât ca factor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dependente, prin scindarea fiecărui mol de ATP ea expulzând din celulă 3Na+ contra introducerii a 2K+ [6]. Pe de altă parte, existența unei familii de canale de K+ active la valoarea potențialului membranar de repaus (IKir - inward rectificator) determină o conductanță membranară mare pentru K+ făcând ca acest ion să difuzeze prin membrana celulară în spre exterior pe baza gradientului de concentrație creat de activitatea ATP-azei Na+-K+ dependente. Plecarea K+, necompensată de intrarea corespunzătoare a unui alt cation lasă în interiorul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
conexine, clasificate după greutatea lor moleculară exprimată în kDa; cea mai importantă conexină în cordul mamiferelor este conexina 43 (Cx43) care se găsește mai ales în ventriculi și mai rar în atrii. Cx40 se găsește mai ales în sistemul His-Purkinje, conductanța sporită a joncțiunilor strânse conținând această conexină constituind baza transmiterii rapide a excitației la acest nivel, iar Cx45 se găsește mai ales în țesuturile embrionare [40-42]. Densitatea, distribuția și starea funcțională a joncțiunilor strânse reprezintă factori determinanți pentru viteza și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de reflexie este legat de modificarea impedanței vasculare, parametru care exprimă rela ția- presiune-flux. Reflexia se produce la joncțiunea dintre arterele de conductanță și de rezis - tență. În mod normal, 80% dintre undele transmise sunt reflectate. Timpul de reflexie a undei depinde de viteza undei pulsului în aortă și arterele porțiunii inferioare a corpului. O’Rourke afirma că „...natura exploatează reflexia undei pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fi cauza Pancreas divisum - Obstrucția papilei minor pare a fi cauza la acești pacienți, rezultatele bune prin tratament endoscopic sau chirurgical de dezobstrucție a papilei mici susținând aceasta Fibroza chistică - Mutație genetică la nivelul genei fibrozei chistice transmembranare reglatoare a conductanței - De remarcat absența bolii pulmonare la acești pacienți Ereditară - Apare În copilărie În jurul vârstei de 10-12 ani - Transmitere autosomal dominantă pentru două mutații În gena cationică tripsinogenică ce previne deactivarea tripsinogenului și determinând astfel autodigestia pancreasului Diabetul apare la aproximativ
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de fibre musculare cu rol de peace-makeri caracterizate prin variații ciclice ale pompei de sodiu (membrana devine mai negativă când sodiul este pompat în exterior mai mult și mai puțin negativă când este pompat mai puțin), și prin variații ale conductanței canalelor ionice, rezultând unde lente de depolarizare. Aceste depolarizări, în momentul când depășesc pragul de excitație de 35 mV pot iniția potențiale de acțiune propagate cu o viteză de 5 10 cm/s, exprimate prin contracții ritmice. Potențialele de acțiune
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
repaus a unui potențial electric trsansmembranar. Variațiile de potențial electric membranar au o importanță specială în semnalizarea la nivel celular. Plasmalema este esențial implicată în răspunsurile celulare la diverși stimuli din mediu. Stimulii fizici determină la nivel plasmalemal modificări de conductanță ionică, cu variații consecutive ale potențialului electric transmembranar. In repaus membrana este “polarizată”; interiorul este negativ față de exterior. Dacă o depolarizare atinge nivelul prag pentru deschiderea unor anume populații de canale ionice voltaj-dependente se declanșează potențialul de acțiune, ce se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]