32 matches
-
filosofice, folosite în cuplu pentru a susține cercetarea postumană, prezintă relația corp-lume ca pe o simbioză. Mai mult, cele două teorii pot intra într-o paradigmă complementară. Astfel, analiza fenomenologică poate recupera dimensiunea uman-intențională în cadrul postumanității subiectului mașinic, după excursul conectiv deleuzo-guattarian. În același timp, poate fi o contrapondere la discursul cibernetic, de tip Stelarc, transumaniști și extropieni. Punctele de divergență dintre aceste două modele teoretice sunt numeroase și evidente, astfel că ceea ce le unește le și desparte. Astfel, pentru Deleuze
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în sisteme hibride și evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși corpul uman ajunge să fie instrumentalizat ideologic de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
păroasă pe fața externă, cu tubul drept și treptat lărgit. Corola prezintă două labii: cel superior este drept și slab marginat, cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
73), staminelor (ce se insera pe tubul corolei) și apoi a primordiului ovarului în zona centrală. Staminele sunt formate inițial dintr-un filament foarte scurt, gros și o anteră cu țesut omogen (foto 74). Ulterior stamina crește, filamentul se alungește, conectivul se bifurcă; ramura sa anterioară, mai lungă, poartă o anteră fertilă, cu doi saci polinici; cea inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază un țesut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
forme descentralizate de comunicație pentru a crea parteneriate de la firmă la firmă și a obține un control mai ferm asupra industriei respective și a comunității În care fac afaceri, activiștii locali, peste tot În lume, folosesc aceleași tehnologii de comunicare conective pentru a organiza mișcări globale de rezistență față de ceea ce ei consideră a fi puterea nelimitată a corporațiilor. Ideea este că apariția noilor tehnologii descentralizate În domeniul informației și În cel al comunicațiilor, la sfârșitul anilor ’80, a eliberat noi și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]