KorAP: Find »[drukola/base=conferență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...8 >

200 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

nici o divergență de păreri și au mers în comun acord, în principiu, cu toate celelalte, au sprijinit și încurajat rezistența Turciei. Afară de aceasta greutatea cea mai mare a situației stă în acest fapt pozitiv că cestiunea executării hotărârilor luate de Conferența, pentru care s-a legat moralicește toate puterile, este o cestiune cu totul deosebită de cestiunea determinării unei linii care să se recomande ca bază de aranjament ulterior între Turcia și Grecia; și astfel această cestiune a executării s-a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pentru a întreținea coeziunea în partidul roșu. Și toate mizeriile acestea se întîmplă în momente în care orizontul politicei esterioare e încărcat cu nouri grei și nimic mai puțin decât asigurător. Cine știe la ce conflicte vor da loc hotărârile Conferenței suplementare din Berlin, cine știe daca soarta popoarelor balcanice nu va fi pusă din nou în vârful săbiei! Și tocmai în aceste momente roșii sânt cuprinși de frigurile gheșeftului, Ministeriul de Finanțe se pune în conivență cu grupuri de speculanți

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Rochefort, nu mai e sănătos. [ 19 iunie 1880] ["AM POMENIT ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE ALALTĂIERI... "] Am pomenit în numărul nostru de alaltăieri despre un important șir de reflecțiuni pe carii le inspiră ziarului "Le Temps" cestiunea aplicării deciziunilor luate de Conferența de la Berlin. Organul francez, care-și primește, precum se știe, inspirațiile din cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar face-o vreo parte interesată cumcă Franța ar fi gata să ia asupră

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar face-o vreo parte interesată cumcă Franța ar fi gata să ia asupră-și aplicarea deciziunilor Conferenții. Iată articolul ziarului francez: Se zice că guvernul otoman se plânge de atitudinea Conferenței și că se pregătește la rezistența, trimețând oștiri și vase în punctele amenințate prin deciziunile puterilor. E bine să observăm că aceste demonstrațiuni, presupunând că ele nu vor fi amenințătoare prin ele însele, vor avea de efect încurajarea locuitorilor din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ele nu vor fi amenințătoare prin ele însele, vor avea de efect încurajarea locuitorilor din ținuturile de cari e vorba, și în deosebi a epiroților, la opunere față cu executarea hotărârilor luate de Berlin. Se anunță de altă parte că Conferența și-a terminat lucrările și că, în orice caz, ea își mărginește strict sarcina la o mijlocire invocată de greci. Grecia și Turcia neputîndu-se înțelege între ele în privința rectificării granițelor recomandată prin protocolul XIII, puterile intervin spre a stabili această

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la Berlin ar vedea cu nepăsare ca guvernul turcesc refuză de-a acorda grecilor teritoriile ce li s-au atribuit. Din contră, e sigur, și tocmai aci stă gravitatea situației, că hotărârile plenipotențiarilor leagă moralicește statele cari au participat la Conferență să facă a se executa aceste hotărâri. Trebuie să recunoaștem însă în același timp că aceasta e o cestiune cu totul diferită de cestiunea determinării granițelor și de aceea nu ne mirăm că Conferența a rezervat de a se trata

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
moralicește statele cari au participat la Conferență să facă a se executa aceste hotărâri. Trebuie să recunoaștem însă în același timp că aceasta e o cestiune cu totul diferită de cestiunea determinării granițelor și de aceea nu ne mirăm că Conferența a rezervat de a se trata la urmă acest punct pe cale diplomatică ordinară. Lucrând altfel, Conferența ar fi riscat o avortare a lucrărilor sale; căci pe cât era de ușor de a se înțelege asupra cestiunii preliminare și în câtva teoretice

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
recunoaștem însă în același timp că aceasta e o cestiune cu totul diferită de cestiunea determinării granițelor și de aceea nu ne mirăm că Conferența a rezervat de a se trata la urmă acest punct pe cale diplomatică ordinară. Lucrând altfel, Conferența ar fi riscat o avortare a lucrărilor sale; căci pe cât era de ușor de a se înțelege asupra cestiunii preliminare și în câtva teoretice a unei linie grafice pe atât ar fi fost de greu să se stabilească acordul asupra

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
afară numai daca acțiunea Engliterii, după cum am bănuit noi de la început, n-a avut alt scop decât a ușura partidului liberal pozițiunea ce și-o luase în discursurile de opoziție și în cuvântările electorale. Aceea ce este sigur este că Conferența și-a terminat lucrările, că o nouă cestiune se va deschide îndată și că e tocmai timpul să semnalăm eventualitățile ei. La prima vedere pare că partida cea mai sigură de luat ar fi să se lase Grecia a se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mai ales nu o va scoate din această situație prin niște interesante apeluri la dezinteresarea ei. Dacă dealtminteri Franța a luat o inițiativă în cestiunea greacă, Englitera a luat și ea una cu mult mai vastă și mai îndrăzneață provocând Conferența de la Berlin și nota de curând prezentată Porții. Englitera e singurul și adevăratul autor al stârnirii dificultăților orientale. Dânsa și-a închipuit concertul european, dânsa a lucrat ca să-l fondeze, dânsa s-a pus în fruntea lui și prin urmare

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
închipuit concertul european, dânsa a lucrat ca să-l fondeze, dânsa s-a pus în fruntea lui și prin urmare ei [î]i aparține punerea în executare a voințelor pe cari întrucîtva dânsa le-a dictat. La Berlin s-a întrunit Conferența și acordul s-a făcut la Constantinopol prin deferență către Englitera; și e probabil că ea va fi lăsată să facă orice demonstrație îi va plăcea în golfurile Arta și de Volo; însă ar fi cu totul nepotrivit ca Englitera

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Gladstone nu poate să se fi aruncat orbește în dilema în care are să se găsească; d-sa desigur a făcut mai dinainte alegerea între cele două partide ce mâine pot să i se prezente: a lua asupră-și executarea hotărârilor Conferenței sau a recunoaște că s-a cam prea grăbit proclamând deschiderea unei nouă ere politice internaționale, bazată pe acordul tuturor puterilor. [ 20 iunie 1880] ["AFARĂ DE UNELE JUDEȚE... Afară de unele județe în care opoziția a învins în alegeri în colegiul II

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și ruina unui oraș astăzi populat și înflorit. Aceasta probează că partea politică a rectificării granițelor dintre Grecia și Turcia merită o considerațiune cu totul specială, ceea ce a recunoscut-o deja primul plenipotențiar al Franței, d. Waddington, care în sânul Conferenței a luat inițiativa acestei propuneri și mai târziu, în calitatea sa de ministru din afară, a venit să recomande celorlalte puteri o linie de graniță prin care se escludea cesiunea către Grecia a ținutului Ceamur. Dacă dânsul a votat pentru

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
dunărene citim în "Journal des debats" următoarele: Operațiunile periodice ale Comisiei Europene a Dunării sânt în genere puțin cunoscute în afară de lumea diplomatică și, la dreptul vorbind, lucrările acestei reuniuni, instituite în mod permanent de Congresul de la Paris și confirmate prin Conferența de la Londra în 1872, au un caracter special, care nu este făcut pentru a interesa publicul. Cestiunile navigației fluviale, a pescuitului și a delimitării apelor n-au nimic care să pasioneze pentru a fi importante. Această parte aridă a lucrărilor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
scrisorii smulse de contele Karolyi, d. Gladstone încurajează o politică de acțiune în cestiunea Orientului și că, în urma acestei atitudini, puterile s-au grupat în două tabere, cari numai binele nu par a-și voi una alteia. Abia se risipi Conferența suplementară din Berlin, în care s-a hotărât cel mai deplin acord între puteri, și văzurăm că în Bulgaria începură a trece ofițeri și soldați, precum și munițiuni din Rusia, pentru pregătirea aceluiași soi de război neoficial care s-a mai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de mult scopul acesta. La 1857 ea a redijat în adevăr un proiect de reglement (7 noiembre) care s-a iscălit la Viena de cătră patru puteri, dar s-a respins la Paris, la 1858, de cătră puterile unite în conferență. Astăzi nu sîntem decât în fața unei tentative nouă de înviere a proiectului zădărnicit acum, douăzeci și doi de ani. Daca ea ar izbuti a îngreuia vaselor altor națiuni accesul Dunării de Jos, daca le-ar putea face navigarea mai puțin

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din anul 1871, dispunea "că puterile cari posed țărmii Dunării unde cataractele și Porțile de Fier prezintă piedeci navigațiunii", să caute să ajungă la o "înțelegere, cu scopul de a înlătura acele piedeci". Această înțelegere, care, după cum rezultă din protocoalele Conferenței de la Londra, ar fi trebuit să aibă un caracter esclusiv tecnic și financiar, s-a împiedecat de-o seamă de dificultăți materiale și puterile au crezut, la 1878, c-ar fi mai bine ca, în interesul realizării prompte a lucrărilor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
oameni, un belgian, mai mulți cizmari ș. a. m. d. Iată dar de la cine d. Brătianu a învățat arta de-a guverna un popor și de-a dirige politica unui stat. De la descoperitorul melcilor simpatici. Acest d. Jules Allix ținea odinioară conferențe în Paris în care dovedea că doi indivizi, unul la Țarigrad și altul la New-York, ținând fiecare în același moment cîte-un melc în mână se pot înțelege în mod simpatic, adecă să știe unul gândurile celuilalt. Parizienii curioși trebuie să

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Paris se vede că aceste legături promit a continua din neam în neam, până la sfârșitul veacurilor. Fericită Românie, ce viitor te așteaptă! [ 4 octombrie 1880] ["ÎN ARDEAL ESTE VORBA... În Ardeal este vorba de câtva timp despre întrunirea unei mari conferențe politice a românilor de sub Coroana habsburgică. După cum spun foile române de peste Carpați cestiunile ce ar fi să se pună înaintea acelei conferențe ar fi având în vedere situația politică și socială a românilor de acolo, dar aceasta nu numai față

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
4 octombrie 1880] ["ÎN ARDEAL ESTE VORBA... În Ardeal este vorba de câtva timp despre întrunirea unei mari conferențe politice a românilor de sub Coroana habsburgică. După cum spun foile române de peste Carpați cestiunile ce ar fi să se pună înaintea acelei conferențe ar fi având în vedere situația politică și socială a românilor de acolo, dar aceasta nu numai față cu alegerile viitoare pentru Dieta ungară; este vorba de ceva mai mult. Deranjarea raporturilor dintre partidele maghiare, poziția guvernului față cu acestea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Înțelegerea ultimă de la Reichstadt n-a fost nimic alta decât stabilirea condițiilor cooperării necesare. O condiție însă a cooperării la desfacerea Turciei a fost respectarea celor două Principate, Moldova și Țara Românească. Astfel la 1772 Thugut raportează lui Kaunitz despre conferențele ce le-a avut cu contele Orlof, conferențe cari toate se făceau pe baza unei convenții secrete dintre Austria și Rusia. În acest raport se asigură de două ori că Maiestatea Sa împărăteasa Rusiei a promis a renunța de la intențiile

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
alta decât stabilirea condițiilor cooperării necesare. O condiție însă a cooperării la desfacerea Turciei a fost respectarea celor două Principate, Moldova și Țara Românească. Astfel la 1772 Thugut raportează lui Kaunitz despre conferențele ce le-a avut cu contele Orlof, conferențe cari toate se făceau pe baza unei convenții secrete dintre Austria și Rusia. În acest raport se asigură de două ori că Maiestatea Sa împărăteasa Rusiei a promis a renunța de la intențiile ei asupra Moldovei și Țării Românești, că ea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
va fi ușor de-a ne restrânge la rolul de raportori ai procesului. Tractatul de la Paris din 1856 a instituit o Comisie Europeană, însărcinată de-a face să se execute lucrările necesare pentru a înlesni navigația pe Dunărea de Jos. Conferența de Ia Londra din 1871 a sporit atribuțiile {EminescuOpXI 392} acestei Comisii și a prelungit durata puterilor ei până la anul 1883. În fine Tractatul de la Berlin din 1878 mănține Comisia în funcțiile ei. Precum le precizează însă articolul 53 al

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
sâmbăta trecută. A doua zi, duminecă, a avut loc un meeting în sala cea mare a otelului "Metropole" din Galați, la care a luat parte multă lume bună și unde d. Ventura, redactorul ziarului "L'Independance roumaine", a ținut o conferență atât asupra stării vitrege în care-au fost lăsați Galații la regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului roșu în Iași a devenit pentru multă vreme imposibilă. Moderații înfuriați aruncă asupra d-lui Panu acuzația de trădare de corespondență. Acel domn, sâmbătă seara, când apăruse foaia noastră, după o conferență de câteva ore cu d. Conta, pleacă la Iași, unde ajunge a doua zi, duminică. Marți apare "Ștafeta" cu titlul schimbat; acu se numește "Liberalul". "Ștafeta" cu capul cel nou spune că va fi redijată de "un comitet compus din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]