864 matches
-
inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să se destăinuiască: modest, sincer și pesimist, cum îl știm. * Al doilea intervievat, dl Ștefan Agopian, profită și el de profesionalismul întrebărilor și se confesează. Doar că singura obsesie temeinică (în interviu, nu în cărți, unde obsesia este alta!) este dacă și cum a fost înțeles de cei care i-au comentat cea mai recentă carte, Fric, de la Editura Polirom. Dl Agopian a uitat principiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
toate acestea celor care binevoiesc să te asculte. Nu vreau să înțelegi că am avut și că am un puseu de «mesianism», ci doar că am încercat să fac ceea ce credeam că este de datoria mea să fac”, i se confesează Gelu Ionescu lui Dan C. Mihăilescu. În condițiile democrației, spiritul d-sale critic se potențează, manifestîndu-se în multiple direcții. Spre deosebire de unii confrați al căror dezacord apare „specializat” pe anume domenii, Gelu Ionescu nu are inhibiții nici pudibonderii cînd îl contrariază
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
E. Lovinescu și anume un "infantilism" ce s-ar manifesta în conduita sa literară pînă tîrziu, practic pînă la sfîrșit, constînd într-o hipersensibilitate la contrarietăți, într-o vulnerabilitate "imatură", de ins fără apărare: "Orice contrarietate de natură literară, se confesează criticul într-o scrisoare, mă mîhnește cu mult mai mult decît ar trebui". Să fie o deficiență sau o virtute? Dl Raicu socotește că sîntem în măsură a indica aci mai curînd o virtute, un fel de-a fi care
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
G. Călinescu împotriva discursului diaristic se naște un fel de jurnal, căci el e confecționat de editor (cu cele mai bune intenții, desigur), nu de autor. Până la urmă, am putea spune speculând situația că, vor-nu vor, și scepticii diaristicii se confesează, nu-i așa? Dar nu e cea mai corectă deducție. Ni l-am amintit pe G. Călinescu prea rar în ultima vreme și nu întotdeauna în contexte favorabile. E cazul să-l invocăm acum în această dispută dintre ficțiune și
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
Barbu Cioculescu Poate mâine... este un roman jurnal, un jurnal-eseu, cu pasaje epistolare, un roman aparent deschis, o dată ce se înfățișează ca un tronson de existență în continuare, nu mai puțin unul circular, de vreme ce înțelegem că vocea care ni se confesează se află în siajul unui circuit de unde nici destinul, nici hazardul, nici propria-i fire, la rândul său un destin, nu-i vor îngădui să evadeze. Cu rezerva speranței, acel poate mâine surplusează, iar aici gândul ne duce la replica
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
că o introducere în muzica lui Carlo Gesualdo, principe da Venosa, poate însemna nu doar o incursiune gramaticală în cromatica fascinantă și complicată a armoniei compozitorului renascentist, cât și o perspectivă asupra unui suflet chinuit, de criminal, care s-a confesat genial prin muzica pe care a scris-o.
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
fiecare întrebare, vanitatea. îl ridică pe un piedestal până la cer, ea făcându-se mică lângă soclu și eșuând cu întrebările ei prea lungi și saturate de informație. Lucru care-l inhibă ciudat pe celălalt, în elanul lui de a se confesa, dar nu și în elanul de a se da mare. Proceduri inadecvate Intervievatul, căruia i-ar fi priit cu siguranță o ambianță amicală, o abordare ca de la egal la egal, se pierde și el, dar în felul lui, trișând cu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
a sesizat. Așa a căzut Ana Pauker. își acumula deviza în depozite în străinătate, dovedind că nu are încredere în stabilitatea regimului stalinist, deși își ucisese soțul " pe Marcel Pauker " pentru a dovedi fidelitate". Impunătorul sacerdot Gala Galaction, după cum se confesa soția acestuia, avea pe masă "tuburi cu Testaviron. Vrea să-și întărească puterile genezice. Mănîncă numai fudulii de berbec. Se îngrijește zilnic ca un mire în preajma nopții nupțiale". De la acest amănunt plecînd, comentariul se lățește în direcția chestiunii matrimoniale: "Galaction
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
-ți dai seama de dramele care îl consumă pe autorul lor; drame care nu sfârșesc nici o clipă. Se opune, fără cruțare, istoria. M-am străduit, pe cât cu putință (nu e posibil întotdeauna, contextul avându-și exigențele sale) să evit a confesa despre Lovinescu lucruri pe care le-au mai spus și alții. Unii se vor fi mirând poate că ceea ce m-am hotărât să evoc acum, după atâta amar de timp, nu a făcut mai din vreme obiectul unor mărturii. Adevărul
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Artă, Bernea a oferit varianta sa de răspuns, același lucru l-a făcut și Teodor Moraru prin ampla sa expoziție de la Muzeul Agriculturii din Slobozia și, recent, prin excepționala expoziție de etapă de la Galeria Apollo, iar Marin Gherasim s-a confesat și el public prin retrospectiva de la Muzeul de Artă care a marcat și un moment aniversar și, cu puțin timp în urmă, prin expoziția de la Bistrița prin care, în mod evident, el revine la tensiunea cromatică și compozițională din tinerețe
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
loc într-un climat umoral, cel de atracție-repulsie, precum al unei mari iubiri ce se teme de consecințele sale, drept care se suspectează și chiar se reneagă nu fără un tîlc masochist: "De cînd am început să scriu critică literară, se confesează criticul, am avut față de specia cronicii un sentiment contradictoriu: de atracție și totodată de inconfort. June debutant într-ale meseriei, mi-a plăcut să comentez cărți noi, să le analizez pe scurt, să le evaluez. Poate că dintr-un impuls
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
după ce a muncit o vară întreagă, puternica Societate din Germania l-a exoflisit și a încredințat reprezentanța sa lui... Tîlea!" Doi ani mai târziu, însă, chiar la el acasă, în eleganta-i locuință din șoseaua Jianu, Nae Ionescu i se confesa, împăunându-se, lui Mihail Sebastian 6): Tocmai le ziceam la Berlin... Vorbeam cu un ministru al lor. I-am explicat cu de-amănuntul care sunt caracterele regimului hitlerist. M-a ascultat omul în tăcere și la urmă s-a ridicat
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
jumătate de secol să se repete voluptuos, aproape cu metodă. Nu era, oare, vorba, tot așa, de a dovedi că repetiția guvernează, la egalitate, istoria lumii și pe cea a dorințelor noastre? Acest mizantrop a refuzat multă vreme să se confeseze. Acest disperat nu înțelegea de ce "riscul de a avea un biograf n-a făcut pe nimeni să-și schimbe hotărârea de a avea o viață". Pentru a întrevedea adevărul, afirma el, e mai bine să nu practici nici o meserie: să
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
Shulenburg a fost că, într-o bună zi, Nichifor Crainic va scrie și la "Glasul Patriei", organul Ministerului de Interne ceaușist. Sau că adresându-i-se, în februarie 1971, lui Ioanichie Olteanu, trecător director al Editurii Eminescu, i se va confesa astfel: "E dorința mea de ultima clipă să le spun cititorilor că cel ce se numește Nichifor Crainic și-a dat adeziunea la tot ce se săvârșește azi în România, sub conducerea Partidului Comunist Român, în fruntea căruia veghează încordat
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
putea însemna evoluția organică a prozei generației optzeci. Mizele mici la nivelul acțiunii (focalizarea pe aspectele banale, terne, insignifiante, ale vieții cotidiene), atenția acordată construcției textului (ale cărui elemente se află mereu la vedere) jocurile narative (autor fictiv-narator-personajul care se confesează, permanentele salturi pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal), intervențiile metatextuale ale vocii narative, comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul textului
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
dar infinit mai subtile și provocatoare. Discursul, eminamente expozitiv, comportă un travaliu în tonalitate impresionistă, ce recurge la tehnici repetitive sau improvizatorice. Rând pe rând diarist, grefier, martor, avocat, judecător, ucenic sau maestru, Valentin Petculescu ia act, se miră, se confesează, operează și, ceea ce este poate cel mai important, pune degetul pe rană, în așa fel încât entuziasmul ușor exasperat și exasperarea puțintel entuziastă sunt ca niște arcuri misterioase ce nu-și prea greșesc ținta. În fond melancoliile autorului, alături de verva
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
jertfe si săsi renege credinta. Apoi, el Îi Învată să zboare călare pe scaune unse cu substante magice, să se preschimbe În lup, să se facă invizibili prin anumite ierburi si să-si vrăjească adversarii. Dacă comit fapte bune, se confesează “stăpânului” lor, datori fiind să facă penitentă. Ucid si mănâncă prunci, distrug recolte, vrăjesc vacile pentru a le lua mana. Este imaginea generală despre vrăjitorie În Evul Mediu. În majoritatea cazurilor, ele povestesc despre animale (În general lupi) trimise de
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
ca să pătrunzi, să înțelegi toate aceste lucruri (deloc simple!), trebuie să citești, să afli - să știi. Ceea ce și face Cornelia Cîrstea. De unde îmbogățirea și diversificarea perpetuă a metodologiei folosite de Domnia Sa. În Prefața la volumul al II-lea, autoarea se confesează: "Avînd în vedere polimorfismul artei romantice, volumul Metamorfozele prozei romantice îmbină demersul comparatist cu cel cronologic și istoric, ceea ce a permis ilustrarea deliberată a unui relief de continuitate și de compartibilitate a autorilor și operelor ce figurează în cuprins". Urmează
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
de societate condiționează acceptarea de către locatari a mutării lui Simion În ascensor, În scurt timp ajungându-se chiar la a-l privi ca pe un potențial salvator, capabil să rezolve orice problemă socială sau personală. Fiecare personaj i se va confesa În vederea rezolvării „anumitor chestiuni”, punctul comun al acestora fiind nevoia miracolelor: "Referindu-ne strict la români, specificul lor sau elementul de originalitate, dacă vrem să-l numim astfel, este că nu-și doresc niște miracole majore [...] Românul s-ar mulțumi
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
trucată. Cu cât aceasta este Însă mai inautentică și mai searbădă, cu atât „victimele” ei se arată mai Înverșunate În a păstra aparențele, În a-și apăra „valorile” de orice intrus care ar putea demasca falsitatea. Când Kit i se confesează lui Lewis În legătură cu violența perversă a tatălui, iar acesta o face publică, reacția celorlalți nu e de revoltă, ci de regrupare pentru a-și apăra propria liniște. Oamenii nu au suficient curaj pentru a lua măsuri, ci aleg calea sigură
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
Tainei. Astfel, ea necesită o mărturisire (ἐξαγόρευσις<footnote Ἐξαγόρευσις = mărturisire, enunț, descoperire, revelație; cf. Anatole Bailly, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, p. 692. footnote>) care nu-și are scopul În sine, ci implică răspunsul sau sfatul de la persoana căreia ne confesăm, prin mărturisire, omul scoțând din sine tot ceea ce este nefolositor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 872B; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 410. Pentru opera Sfântului
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000, pre când prietenii din Moldova, care poposeau la Cernăuți, i se confesau, mai mult în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă apreciază că, în fapt, îi atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin ,,Drujba” și urmele lui Eminescu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
așa cum era și firesc despre diverse probleme de viață sau care frământă omenirea, sau care constituie raportul medic - Dumnezeu - pacient. Simțul jurnalistic al Marianei Pândaru, dublat de sensibilitatea ei au reușit să-l facă pe doctorul Dan Cioată să se confeseze și să-și mărturisească pozitia lui vis-à-vis de ajutorul divin, care este deasupra noastră mereu. Dan Cioată a absolvit Facultatea de Teologie în cadrul Universității de Vest din Timișoara și este preot, două meserii de vocație, pentru că, așa cum la preot mergi
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
Gabriela Ursachi Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate" - se confesează Darie, eroul din Paradisul suspinelor, vorbind mai degrabă în numele lui Ion Vinea, autorul, al cărui alter ego s-a spus nu o dată că ar fi. Un "caz", iată latura cea mai expusă a acestui "clasic al avangardismului", atît de refractar
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
în creația acestui scriitor, înzestrat cu un puternic talent de prozator..." Marin Preda va reveni asupra "deviației", și în 198o încearcă a descrie în Cel mai iubit dintre pământeni momentele de vârf ale conflictului între Gheorghiu-Dej și Ana Pauker. Se confesează, într-o întâlnire privată cu un învățăcel-scriitor, Dej: Vom fi condamnați de istorie dacă nu urmăm , și practic, ideile generoase ale socialismului și comunismului. Acest lucru îl putem gândi acum în liniște și calm, fără isteria de atunci a Anei
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]