2,664 matches
-
Toma Roman Nașterea și configurarea Europei este o carte menită să răspundă la o serie de întrebări inevitabile în contextul încheierii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană și al fixării anului 2007 ca an al integrării depline. Ce este Europa, dincolo de expresia geografică? Există
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
de bază distincte, transplantate - ca urmare a expansionismului european - pe "soluri" specifice, autonome, uneori fără legătură între ele? Acestor întrebări și altora, decurgând din posibilele răspunsuri, încearcă să le dea de capăt profesorul Gheorghe Ceaușescu în sinteza pomenită. Nașterea și configurarea Europei nu este un eseu despre necesitatea făuririi UE ca pol de stabilitate pentru "religiosul secol XXI", ci o lucrare didactică, admirabil concepută, pe "istoria problemei", de la apariția ei până în prezent, de la inventarul rezolvărilor propuse în timp, până la concluzia finală
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
treptat, nu fără ezitări, spre o Europă de-sine-stătătoare, respectându-și valorile diferențiate, comunitățile deosebite, dar armonizate în conviețuire prin instituțiile, dreptul și organizarea comună. O Europă din care România face parte și cu care trebuie să se sincronizeze. Nașterea și configurarea Europei este o carte extrem de utilă pentru cei ce vor să înțeleagă starea actuală a formării UE și cerințele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a face parte din ea.
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
multe creații coregrafice ale lui Sergiu Anghel. începând de la una dintre primele sale lucrări, Marele Adagio de Tommaso Albinoni, semnalam apariția în peisajul dansului scenic românesc a unui coregraf de idei, ulterior și a unui regizor plin de fantezie, o dată cu configurarea, mai întâi filmică și apoi scenică, a Anotimpurilor lui Vivaldi și mai târziu a spectacolului Barococo Party, un summum al acestor calități fiind ilustrat de primul act al baletului Furtuna după Shakespeare, montat la Teatrul de Balet "Oleg Danovski". Ulterior
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
clar că imaginea ultimă nu trebuie văzută infantil, ca un șarpe în gura broaștei, ci trebuie prelucrată mental: e disperarea lighioanei de a orăcăi, pentru că altfel nu are nici o șansă de a se face auzită în lipsa unui grai propriu. Aceste configurări criptice ne amintesc desenele lui Saint - Exupéry din Micul prinț, unde ceea ce pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care a înghițit un elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
general astfel realizat, este unul schematic sau caricatural și maniheist. Dimpotrivă, nu numai din replicele sclipitoare ale unor personaje (cred că Virgil Duda are harul dialogurilor, așa cum îl are și pe acela al amănuntelor semnificative - gesturi, tăceri, schimbări ale fizionomiei, configurarea obiectelor înconjurătoare), ci și din comentariile și datele furnizate de autor se desprind figurile unor indivizi foarte vii, fiecare cu personalitatea sa compusă din fațete adesea contradictorii, de la dramaturgul Orăscu, conformist din interes, dar inteligent, lucid și uneori primejdios de
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
din 24 octombrie de la Universitatea Națională de Muzică, unde Shakti pentru saxofon și orchestră de cameră (o primă audiție absolută, comandă a Fundației Ernst von Siemens) a dezvăluit personalitatea unei tinere aflată în ultimul an de studiu. Din modul de configurare, de structurare, de manipulare a substanței muzicale transpar ani de muncă, o solidă educație muzicală (asimilată și prin tradiția familială), dar și distanțarea necesară de stilul mamei, compozitoarea Doina Rotaru. Figura protectoare a profesorului de compoziție, Ștefan Niculescu, cel care
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
tinerilor "albatrosiști". Cu totul amuzantă în felul ei și interesantă nu atât pentru talentul și verva viitorului mare prozator, cât, de asemenea, prin maniera de reînviere a atmosferei literare a momentului, scrisoarea lui Marin Preda reflectă specificul și condițiile de configurare a unei generații literare risipite de o mulțime de evenimente contradictorii și lipsită de unitate, cuprinzând scriitori care nu și-au putut găsi drumul în viață, dar și nume pe deplin consacrate, în măsură să ofere "centrul de greutate" al
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
unei forme inedite, iar clasicul punct pe i, devenind acum, din secantă la un anumit dat, o asimptotă la o pluralitate sensibilă spre un altceva". Scrisori de acreditare ce confirmă funcția de ambasador pe care o exercită arta sunetelor în configurarea fie a individului, fie a colectivităților. Reverențe, discrete, elegante, smerite, descinse dintr-un atribut rațional care, iată, atunci cînd e viu și activ, are drept ultimă intervenție re-cunoașterea faptului că există pe lume totuși o infinitate de lucruri ce îl
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
de publicația ,Realitatea evreiască". Simbolismul, tradiționalismul și avangardele (în mod special suprarealismul, dar și futurismul sau dadaismul, mai mult prin ricoșeu) au concurat la conturarea unei individualități poetice, după cum existențialismul, întâlnirea cu Șestov și confruntarea cu marxismul au contribuit la configurarea unei gândiri critice deosebit de incisive. Român și francez, deopotrivă, Fundoianu/Fondane își asumă treptat condiția de evreu, mai mult sub presiunea condițiilor politice ale anilor ´30 decât din proprie inițiativă. A fost consecvent editat și asiduu comentat atât în Franța
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
speță al actului creator: "De-un fir de păr de-al lor depinde opera noastră,/ Opera Magna". Spre deosebire de Mihail Gălățanu, emulul d-sale, Ioan Es. Pop, face figura unui însingurat, a unui circumspect. Filonul rural al naturii poetului îi dictează configurarea unui spațiu închis, al unei ficțiuni delimitate, inhibante, proiecție sempiternă a mediului ancestral. La antipodul revărsării mapamondice, naționale sau numai metropolitane, acest liric îndărătnic, puțin comunicativ se înfășoară, precum viermele de mătase protejat de coconul său, în evocarea satului monadic
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
tot încearcă, de atunci, a fi, imposibil, repetată; ideea de cenaclu bântuie și azi destructurata și anonimizata noastră viață literară, dar scânteia nu se mai produce, nu se mai reproduce. Trebuie căutate - inventate, de fapt - alte forme, alte moduri de configurare a vieții literare. Faptul literar și-a pierdut considerabil din forța de a face societate". Alte forme, alte moduri Cenaclul U.S., condus de profesorul Mircea Martin s-a reunit, în ultima zi de marți a lui aprilie pe scena Teatrului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
monolog, dialog, relatare, descriere), elipsa unor categorii ale narațiunii realiste (intrigă), ilustrarea unui realism fenomenologic, al esențelor, reconfigurarea tipologică (personajul ca ființă retorică, definit așadar prin ce exprimă și nu prin ce este), osmoza document-ficțiune, într-o teleologie narativă urmărind configurarea unei atmosfere prezente în tot ceea ce se petrece - iată alte particularități ale retoricii romanului. Scarabeul sacru, 1970, este un roman reflexiv, eseistic, experimentalist, sofisticat și aproape criptic. El își asumă, de aceea, și traseele descifrării, în armonie și adecvare cu
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Lumilor Posibile are în vedere mai ales aducerea în prim planul conștiinței active (explicite) de formare a enunțului muzical a unor resorturi interne acționând global-intuitiv în formarea discursului muzical, plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din punctul de vedere al competenței actanților, și anume într-o zonă îngrădită a libertății formative, datorate abstragerii voinței creatoare lucide din contextul fenomenologic și estetic al acestei comunicări (artistice). Odată ce aceste zone de interioritate (înfășurată), virtual active ar fi
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne concentrăm asupra unor niveluri paradigmatice incluse în lectura unor texte muzicale, superioare sau intim implicate din punct de vedere formativ în configurarea enunțului muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul formării operei muzicale și criteriile
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
un anume nivel de „manualitate”, de ticuri și regularități devenite obișnuințe în cadrul unei anume formări muzicale tradiționale de orice tip și ne vom concentra asupra unor modele generative subiacente gestului performativ pe care le vom discerne, descrie și aplica în configurarea concretă a enunțului muzical. Vom aborda în acest sens structurile prime, elementare și inevitabile ale discursului muzical și anume: frecvența sonoră (audibilă sau nu - de obicei numită tăcere sau „pauză” - la care vom reveni) și viteza atacurilor elementare pe unitate
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
circumscrie întreaga desfășurare a unei acțiuni muzicale. o vom trata separat în ce privește modelele generative ale unei practici muzicale pe care am denumi-o încă de pe acum definită în libertate (chiar dacă, poate, prin „abuz de notație”...). Înălțimile sonore devin obiect de configurare a enunțului muzical, structurate conform anumitor ordini, altfel zis, conform unor structuri modal): a unor succesiuni definite de intervale dintre sunete, luate două câte două. Se știe că unitatea elementară care compune limbajul muzical nu este sunetul, ci intervalul. Corelat
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
un număr diferit de Hz alocați acestui sunet de referință; idei nedigerate, preluate și dezvoltate „după ureche” în verbiajul curent despre muzică...] Problema mentalului deci, astfel cum apare în Logica Lumilor Posibile privește altfel și radical altfel implicarea persoanei în configurarea enunțului muzical și se referă strict la această problemă. Ca un act de voință artistică structurală. Ca un act de implicare superioară a persoanei în formarea limbajului muzical. Din punctul de vedere al acestui model de comportament-general și local - oferit
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
uz. Deci, abordând Logica Lumilor Posibile în sens, rigoare, configurație și performanță s-ar putea face un pas în plus în afirmarea ordinilor implicite în fluxul generator și civilizator al fenomenului muzical, activându-se ca atare resorturi interne, fundamentale în configurarea muzicală a unui fenomen de cultură care își depășește permanent definiția în timp, prin timp; consecințele acestei activări par adecvate oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
al fenomenului muzical, activându-se ca atare resorturi interne, fundamentale în configurarea muzicală a unui fenomen de cultură care își depășește permanent definiția în timp, prin timp; consecințele acestei activări par adecvate oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de structurare a frecvențelor. De asemenea, va defini tipologia timpului muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor sonore și al tăcerilor. De
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
înfățișate mai sus și în sensul tipologiilor morfologice și sintactice studiate în aparițiile anterioare ale Logicii lumilor Posibile vom expune în intervențiile noastre ulterioare anumite studii de caz legate de formarea în performanță a unei muzici cu doi pași privind configurarea enunțului muzical.
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
în solul atât de fertil al culturii autohtone, într-un cuvânt, crearea unei arte profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă păstrează și Întregește figurile dragi ale celor doi bunici, bătrânul Setrak Melichian, tatăl mamei, „filosoful sângelui” și Garabet Vosganian. Ea aduce apoi din adâncuri chipurile celor patru magi ce i-au
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]