134 matches
-
predominarea netă a conflictelor interne (42,7%) și a celor interarabe (29,1%), în raport cu conflictele arabo-israeliene (16,4%), cele cu vecinii limitrofi nonarabi (9,1%) și cele anticoloniale (2,7%). Lumea arabofonă este așadar încărcată cu un volum mare de conflictualitate, sub forma unei benzi de agitație conflictuală amplasată între frontonul sud-european, Africa subsahariană și Asia, în care latura europeană reprezintă componenta de stabilitate și securitate, iar celelalte două componete definesc spații marcate de diferite alte probleme conflictuale. Este o bandă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de conflictualitate și raporturile complexe exprimate de binomul centru - periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Rimland-ului circumeurasiatic. Nivelul integrării spațiale exprimă gradul de conectare la realitatea regională și mondială al unui subiect teritorial și este dat de conjugarea relațiilor sale politico-diplomatice bilaterale, relațiilor comerciale externe și gradului de integrare în structuri organizaționale zonale și planetare. Conflictualitatea este indicatorul stării de stabilitate/securitate al unei entități teritoriale, funcție de care se au în vedere diferite abordări proiective ori soluții pe termen scurt, mediu sau lung. Pentru explicitarea tandemului centralitate - periferie în arealul arab, vom lua în considerare valorile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au avut o dinamică pozitivă a ponderii legăturilor lor bilaterale în sistemul relațional mondial, dețin valori procentuale modeste ce relevă menținerea raporturilor politico-diplomatice actuale cu mai puțin de jumătate din țările independente ale lumii, fenomen explicabil prin stările cronice de conflictualitate internă și prin nivelul redus de dezvoltare al acestor state, care le face pe de o parte incompatibile cu susținerea unor relații bilaterale stabile, iar pe de altă parte puțin interesante pe plan mondial. Astfel, Yemenul a cunoscut creșteri procentuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
care o are la strâmtoarea Bab-el-Mandheb, a cunoscut în 27 de ani o dublare a numărului legăturilor politico-diplomatice bilaterale și a ponderii acestora de la 24,6% (în 1980) la 43,5% (în 2007), în timp ce Somalia și Eritrea, afectate de o conflictualitate cronică, au înregistrat o dinamică slabă, întreținând relații bilaterale cu sub 40% din totalul statelor de pe Glob. Republica Arabă Yemen este singura țară din această categorie în care elementul etnic arab este majoritar și care a reușit în ultimii ani
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de manifestare (tensiuni diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce există substanță pentru un studiu geopolitic. Starea de conflictualitate este “carburantul” geopoliticii, iar prima sarcină a sa este aceea de a pune în evidență originile, uneori îndepărtate, ale conflictelor și motivațiile protagoniștilor. Complexitatea problemelor din spațiul arab derivă din maniera complicată de întrepătrundere și evoluție a fenomenelor socio-economice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie de eliberare Focare de conflictualitate între diferite comunități locale și autoritățile puterilor stăpânitoare au existat pe tot cuprinsul spațiului arab, din perioada medievală și până în contemporaneitate, dar manifestarea lor sub forma luptelor de eliberare organizate, sub conducerea unei forțe conducătoare, cu scopuri și obiective bine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ansamblul spațiului arab, evoluția conflictelor interne în perioada postbelică a urmat o curbă ascendentă, cu o creștere semnificativă după 1975, reliefând existența a patru intervale cu caracteristici evolutive specifice: intervalul 1950-1974 s-a caracterizat printr un nivel relativ scăzut al conflictualității intrastatale, aspect datorat și numărului încă scăzut de state arabe independente din acea epocă. În această perioadă s-au înregistrat în medie cca. 4 conflicte interne/an la scara întregului spațiu arab, cu excepția anului 1969, când s-au derulat simultan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din acea epocă. În această perioadă s-au înregistrat în medie cca. 4 conflicte interne/an la scara întregului spațiu arab, cu excepția anului 1969, când s-au derulat simultan 8 conflicte interne. intervalul 1975-1990 a cunoscut un nivel mediu al conflictualității intrastatale, cu o valoare medie de 9 - 10 conflicte/an, distingându-se totuși anul 1990 cu 14 conflicte interne înregistrate pe ansamblul lumii arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de confruntare indirectă Est-Vest, nu avea cum să scape. În acest interval s-au înregistrat în medie cca. 13 conflicte/an, cu recordul maxim absolut de 15 conflicte în anul 2000. intervalul 2001-2007 a cunoscut o ușoară scădere a ratei conflictualității interne, cu o medie de 10 conflicte/ an și un maxim de 13 stări conflictuale în anul 2003. Apariția și dezvoltarea în timp a stărilor conflictuale interne a cunoscut însă o dinamică cu accente cantitative diferențiate spațial (Tabelul nr. 35
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
comună nu este trasată încă în totalitate) și politice (expulzarea a 800.000 yemeniți ca urmare a neralierii Yemenului la coaliția antiirakiană în 1991, sprijinirea forțelor promonarhiste din Yemenul de Nord în 1962 împotriva autorităților republicane de la Sanna, starea de conflictualitate cu Yemenul de Sud pe toată durata existenței acestui stat). După o serie de conflicte din anii ’20, frontiera saudito yemenită a fost stabilită prin Tratatul de la Taif din 1934, dar tensiunile bilaterale au continuat de-a lungul deceniilor ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o presupusă conspirație libiană la adresa prințului moștenitor și a casei regale saudite în anii 2003-2004. Egipt - Yemen - divergențe determinate de intervenția trupelor egiptene în conflictul intern din Yemenul de Nord în sprijinul forțelor prorepublicane în perioada 1963-1968. Sudan - Algeria - o conflictualitate transsahariană determinată de acceptul autorităților de la Khartoum din anii ’90 de a transborda pe teritoriul sudanez armamentul provenit din Iran destinat grupărilor rebele islamiste din Algeria. Sudan - Tunisia - un “duet” conflictual în plan politico-diplomatic început în 1990, generat de sprijinul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
raporturile pacifiste stabilite cu Israelul (cazul Egiptului) sau prin apetența de dominație în lumea arabă (cazul regatului saudit), ceea ce a determinat reacții ostile ale altor țări arabe și de aici relațiile conflictuale/tensionate reciproce (Tabelul nr. 36). Palierul median al conflictualității interarabe este ocupat de o serie de state cu dimensiuni teritoriale considerabile (cu frontiere desfășurate pe distanțe mari și imprecis trasate) și cu regimuri politice din categoria celor militant-radicale, fapt ce le-a sporit potențialul conflictual: Libia (7 conflicte), Sudan
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
respectiv zona de securitate sud libaneză, platoul Golan, teritoriul fermelor Shebaa, Cisiordania, peninsula Sinai și fâșia Gaza (fig. 77). Dinamica teritorială a acestei centuri de protecție organizate de statul israelian a fost și este strâns legată de dinamica raporturilor de conflictualitate sau de normalizare a relațiilor arabo-israeliene. Prin urmare, autoritățile israeliene au pus la punct o organizare diferențiată a spațiilor de contact cu lumea arabă limitrofă, pe mai multe “viteze”, funcție de nivelul potențialului de risc resimțit din diferite direcții exterioare. În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
regim politic și 3 lovituri de stat). În Siria și Iordania conflictele de scurtă durată au fost reprezentate prin războaiele cu Israelul, iar în Qatar prin rarele confruntări de frontieră cu Arabia Saudită și Bahrain. 3.2.6.2. Raporturile stabilitate conflictualitate în plan spațio-teritorial Prin prisma elementelor prezentate până aici pare relativ ușor de afirmat faptul că domeniul arabofon reprezintă un spațiu conflictual în care arealele și perioadele de stabilitate apar ca niște „insule” izolate în oceanul de instabilitate. Dar această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cantitativ și analitic. Întradevăr, volumul celor 220 de stări conflictuale consumate în șase decenii înseamnă foarte mult în ecuația (in) stabilității regionale și poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în șase decenii înseamnă foarte mult în ecuația (in) stabilității regionale și poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a duratei de desfășurare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au cunoscut un număr total de conflicte mai redus (7, respectiv 4), ponderea tensiunilor cronicizate din aceste state este cu mult mai mare (57,1% în Ciad și 75% în Teritoriile palestiniene), element ce dă măsura gradului real de stabilitate/conflictualitate din spațiile respective. Prin urmare, pentru aprecierea realistă a potențialului conflictual al unei anumite unități teritoriale (stat, regiune) este necesar să luăm în calcul două elemente și anume numărul total al conflictelor din perioada analizată și durata celei mai îndelungate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabă (cu 98 conflicte) îl joacă între Asia nearabă (204 conflicte) și Africa subsahariană (522 conflicte), este unul care îi conferă atributul de spațiu de inflexiune, de subsidență cantitativ-conflictuală, între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central al conflictualității din spațiul euro-afro-asiatic este în mod evident Africa nearabofonă, unde cele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central al conflictualității din spațiul euro-afro-asiatic este în mod evident Africa nearabofonă, unde cele 522 stări conflictuale sunt distribuite în cea mai mare parte într-un număr de 16 state care au înregistrat peste 20 de conflicte fiecare și în alte 10 state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflicte) este nul în Europa, doar 2 state în Africa arabofonă și 16 în Africa nearabofonă; numărul statelor cu potențial conflictual mediu (6-10 conflicte) este de 3 în Europa, 5 în Africa arabofonă și 7 în Africa subsahariană; pe palierul conflictualității scăzute (1-5 conflicte/stat) domină Europa cu 20 de state, iar partea arabo-africană se află la egalitate cu partea subsahariană cu numai 3 state fiecare. 3.3.1. Un spațiu istoricește “condamnat” la asumarea valorificării trecerilor obligatorii Spațiul arabofon a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
politică. Controlul emisiunii monetare pune sfera economică la dispoziția, în întregime a politicului, "ca mod de organizare și conducere a societății"776. Tocmai pentru că este și "un spațiu de confruntare a intereselor"777 politica răspândește și asupra economiei, tipul de conflictualitate care-i este specific 778, 779, 780. Dezbătând relația monedă - stat, Walter Block, în lucrarea "În apărarea indezirabililor"781 enumeră șapte pași pe care i-au făcut autoritățile statale pentru a pune mâna pe monedă. Autorul citat pleacă de la constarea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în fața unui organ judiciar (secretar de stat Simona Maia Teodoroiu, interviu în Adevărul, 29 ianuarie 2004). Legile retrocedării proprietăților, în mod special a pământului și locuințelor, au devenit mari producători de procese juridice. Acest efect are trei importante componente: accentuarea conflictualității, creșterea timpului și a costului soluționării problemelor, complementar cu mari fluctuații ale calității soluțiilor. Legi fundamentale pentru reglementarea unor zone importante pentru creșterea autorității și corectitudinii funcționării instituțiilor juridice au fost promulgate cu mari întârzieri. De-abia în 2001 au
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]