135 matches
-
a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în fața unui organ judiciar (secretar de stat Simona Maia Teodoroiu, interviu în Adevărul, 29 ianuarie 2004). Legile retrocedării proprietăților, în mod special a pământului și locuințelor, au devenit mari producători de procese juridice. Acest efect are trei importante componente: accentuarea conflictualității, creșterea timpului și a costului soluționării problemelor, complementar cu mari fluctuații ale calității soluțiilor. Legi fundamentale pentru reglementarea unor zone importante pentru creșterea autorității și corectitudinii funcționării instituțiilor juridice au fost promulgate cu mari întârzieri. De-abia în 2001 au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Un asemenea vot putea să conserve situația politică existentă: un consens global, nediferențiat, care urma să stea la baza adoptării noii Constituții și a legilor de bază pentru un sistem democratic. Și, în fapt, în România adoptarea noii legislații, deși conflictualitatea dintre partide era accentuată, s-a făcut, de regulă, pe baza unui consens ridicat. Probabil, la alegeri ar fi participat în mod dominant reprezentanții tehnocrației, persoane cu un anumit prestigiu în comunitatea de specialiști și în comunitatea locală sau națională
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sensibil inegale ca putere. Rezultatele unor astfel de negocieri au fost constant în favoarea pozițiilor occidentale, cu o anumită variație în raport cu gradul de putere a actorilor interni. În această privință, se poate formula următoare ipoteză: cu cât slăbiciunea politică, starea de conflictualitate internă și confuzia sunt mai accentuate, cu atât puterea de negociere cu instituțiile occidentale este mai scăzută, intervenția externă fiind mai eficace și având, la rândul ei, efecte dezorganizatoare mai accentuate; și invers, cu cât coeziunea politică internă, capacitatea factorilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
demers macroeconomic, independent de orice analiză de stabilitate. Dar de-a lungul anilor, proliferarea conflictelor, mai ales în Africa, a pus în cauză eficacitatea acestei concepții de dezvoltare prin cooperare. O politică de cooperare echilibrată începuse să contribuie la diminuarea conflictualității într-o societate dată, în condițiile în care programarea era mai bine orientată spre acordarea de ajutor pentru ieșirea unor țări din crize. Astfel, ajutorul pentru dezvoltare s-a impus ca un veritabil instrument, utilizat în cadrul acțiunii pozitive față de crize
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au generat conflictul, sau schimbarea scopurilor și a comportamentului participanților la conflict" (p. 131); b. pe de altă parte, avem gestionarea relațiilor conflictuale, ceea ce înseamnă acțiuni îndreptate către corectarea comportamentului participanților la conflict și menținerea unui anumit nivel (general) de conflictualitate (care să nu depășească limitele controlabile). Între metodele de prevenire și de gestionare a relațiilor conflictuale reținem: Metodele interpersonale Aceste metode constau în "priceperea de a organiza corect propriul comportament, de a exprima propriul punct de vedere, fără a provoca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cerc restrâns de oameni, câteva zeci, cel mult sute. Este un fenomen de microconflictualitate între români. Problema care se pune este că, practic, imaginea comunității românești, în fața mediului politic italian, și mai ales al celui din Roma, este aceea unei conflictualități interne majore între mici grupuri opuse. Cu toate acestea mai există și raze de speranță. Am menționat până acum "Partidul Identitatea Românească" (PIR). În interiorul acestei marasme a "problemei românești" această formațiune politică reprezintă un mic dar solid punct de referință
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
demnitar administrativ. Mai e nevoie de exemple? Un alt aspect este: în ce măsură există fonduri? Pentru cine și cum? Pentru că aceste fonduri sunt totuși selectate, fie că vin din partea statului român, fie că vin din surse externe, și asta dezechilibrează o conflictualitate pe care eu aș considera-o altminteri normală. Nu mă supără luptele de la egal la egal, dar mie nu mi se pare că ele se desfășoară de la egal la egal. S. A.: De acord cu tine. Să venim la exemple. De
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
suscită proteste, dar, fără o soluție de schimb credibilă, ea nu mai este capabilă să mobilizeze ura răzbunătoare împotriva sistemului actual. Universul pieței este stigmatizat, dar toți doresc să facă parte din el. Tot așa cum se observă o calmare a conflictualității sociale și politice 38, asistăm, în faza III, și la reculul resentimentelor față de cei mai favorizați. Dacă primele democrații moderne au dezvoltat „invidia, ranchiuna și ura neputincioasă” (Stendhal), cele din zilele noastre sunt martorele unei diminuări a ranchiunei și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
satisfacerii unei trebuințe, tendințe, în realizarea scopului sau rezolvarea unei probleme. El reprezintă, de fapt un factor inerent procesului de adaptare la mediu și, în acest sens, putem spune că el constituie termenul general, „genul proxim”, care înglobează atât fenomenul „conflictualității”, cât și pe cel al „frustrției” și „stresului”. Blocării realizate de obstacol îi corespunde, mai precis, conflictul între tendințe (dorințe, trebuințe etc.), sau între individ și ambianță. „Conflictul”, la rândul său, implică în mod necesar - așa cum am văzut - actul frustrării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ușor, când, persistând o lungă perioadă de timp, acesta se înserează în comportamentul individului, destrămându-l serios și determinând simptome de stres. I.P. Pavlo a fost primul care, studiind comportamentul animalelor plasate în situații experimentale de conflict, a dovedit că „conflictualitatea” produsă de o discriminare grea este capabilă să provoace simptome nevrotice. K. Lewin, continumd cercetările experimentale ale lui I.P.Pavlov asupra conflictului, a stabilit că acesta poate fi descris ca efect al opoziției între două forțe, între două aspecte polare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
exprimă atitudinile persoanei față de sine și față de semeni, și latura „efectorie”, reprezentată prin aptitudini sau capacități, care asigură succesul formelor de activitate social-utile. * * * Sintetizând, în finalul acestui capitol, considerațiile referitoare la felul în care diferiți psihologi privesc și interpretează fenomenul „conflictualității” și cel al „frustrației”,, reținem câteva direcții principale: Mai întâi linia „behavioristă”, fizicalistă, limitată la interpretări mecaniciste a relațiilor „stimul-reacție”; Interpretarea „biologistă”, care așază pe un prim plan motivația inconștientă, subestimând rolul „conștiinței” și al condițiilor social-istorice în edificarea „personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
3. Conflictele de muncă și analiza acestora Contextul democratic asigură premisele ca Între salariați, sindicate și conducerile firmelor să existe o anumită stare conflictuală care are influență asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare a consecințelor. În acest sens, În literatura de specialitate, conflictualitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori specifici, cum ar fi: numărul de greve; numărul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare a consecințelor. În acest sens, În literatura de specialitate, conflictualitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori specifici, cum ar fi: numărul de greve; numărul de zile de grevă; coeficientul de importanță a grevei; coeficientul de localizare a grevei. Primii doi indicatori nu prezintă o dificultate deosebită, În sensul că datele necesare
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
secții sau unui atelier. Chiar dacă indicatorul este denumit „de localizare a grevei“, aceasta nu Înseamnă că, dacă la o secție sau un atelier ponderea este mai mare, acolo se localizează greva sub aspectele generării ei. Aspectele menționate la gradul de conflictualitate constituie, În realitate, variabile ale volumului și calității muncii cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă și cu ajutorul cărora se poate determina efectul stării de conflictualitate sunt: Productivitatea medie anuală: EMBED Equation.3 (3.70) În care: z = timpul de muncă (În zile) din perioada de bază, respectiv curentă; EMBED Equation.3 = productivitatea medie zilnică pentru perioada de bază, respectiv curentă. Pentru a fi edificator calculul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Equation.3 , În cazul determinării influenței asupra productivității muncii anuale, va fi egală cu numărul zilelor de grevă. Cifra de afaceri: EMBED Equation.3 (3.71) În care: EMBED Equation.3 = numărul de salariați. În situația determinării influenței stării de conflictualitate asupra cifrei de afaceri, numărul de salariați luați În calcul va fi cel al participanților la grevă. Rezultatul exploatării: EMBED Equation.3 (3.72) În care: EMBED Equation.3 = rata rentabilității comerciale (rezultatul exploatării la 100 de lei CA). Cu ajutorul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
48 limitele de ~ 39 Comportament 63 ~ critic, special, neobișnuit 35 Comunicare 59, capacitate de ~ 56, 64 Concediere 12, 25 ~ individuale sau colective 25 Concurență 17, 22, 84, 136 ~ mondializată 20 economie ~ 140 Concurs Înscriere la ~ 52 Conflicte de muncă 118 Conflictualitate 118 grad de ~ 119 stare de ~ 120, 121, 153 Consilieri 46 Contestație 53 Contract ~ colectiv de muncă 89, 91 ~ de confidențialitate 50 ~ de muncă 68, 82, ~ de muncă pe perioadă determinată 82 ~ de muncă pe perioadă nedeterminată 82 ~ fără plată
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Existența unui climat conflictual manifestat prin mișcări sindicale, greve, nemulțumiri, poate afecta atât gradul de utilizare a timpului de muncă, precum și productivitatea acestora. Din acest motiv, o atenție deosebită în studiul potențialului uman trebuie să se acorde monitorizării gradului de conflictualitate, prin urmărirea unui set de indicatori: numărul de greve aferente perioadei de analiză; durata grevelor - exprimată în zile sau ore; intensitatea grevei, determinată prin indicatorul gradul de importanță a grevei la nivelul societății; numărul mediu de ore grevă/grevist, respectiv
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
numărul de greve aferente perioadei de analiză; durata grevelor - exprimată în zile sau ore; intensitatea grevei, determinată prin indicatorul gradul de importanță a grevei la nivelul societății; numărul mediu de ore grevă/grevist, respectiv pe salariat etc. O stare de conflictualitate pronunțată poate fi generată fie de managementul deficitar, fie de lipsa de comunicare dintre angajați și conducere, fie din cauza unor „impulsuri ale timpului”. 3.1.3. Analiza resurselor umane pe baza indicatorilor de productivitate Eficiența utilizării resurselor umane se determină
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
adaugă starea de acută subdezvoltare și prin urmare, dispun de o infrastructură portuară deficitară, precum Sahara Occidentală (2 porturi la 1.110 km. de țărm) și Mauritania. Alte state se află în proximitatea marilor rute maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lungimii apreciabile (108.302 km.), cât mai ales numărului mare de puncte rutiere frontaliere (23) cu care este echipată rețeaua rutieră algeriană. Aceste numeroase (50.500). Unele dintre ele au armate cu efective relativ ridicate pe fondul stărilor cronice de conflictualitate internă ori frontaliere, așa cum este cazul Algeriei, Yemenului, Libanului, în timp ce altele dispun de un corp militar ce depășește nevoile defensive proprii, atât ca efective, cât și ca nivel foarte modern de echipare, precum E.A.U. și Iordania. Ponderea efectivelor armate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
decât printr-o serie de contradicții, de lupte și de confruntări care, în final, ne conferă o viață... mai bună, conform dogmei renascentiste. Din acest principiu (nefast), Foucault ne îndemna să ieșim, să ne eliberăm și să eliberăm lumea de conflictualitatea istoricistă modernă: dialectica. O "știință" a legilor generale care guvernează societatea și cunoașterea, dar și știință a clișeelor și mitologiilor discursive. O altă idee, pe care am s-o dezbat în rândurile următoare, este considerația foucauldiană a sexului-rege, atunci când spune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
statal a realităților din ecumena geopolitică. A. Particularități politico-geografice ale limitelor frontaliere arabe Caracteristicile evoluției istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație, limite ale zonelor demilitarizate etc.), care, pe lângă frontierele de stat propriu-zise, vin să complice și mai mult
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de conflictualitate și raporturile complexe exprimate de binomul centru - periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]