77 matches
-
icefjeld", iar limbile "icestrom". În zona limbilor de gheață apar și morene. Ghețarul de tip alaskian este specific regiunilor muntoase înalte din Alaska, care depășesc uneori altitudinea de 5.000 m. Ghețarii alunecă pe văi și ajungând la poalele munților confluează, formând veritabile piemontări de gheață. Sunt numiți și ghețari de piemont. Pe suprafața gheții se depune un strat de praf rezultat din dezagregarea rocilor. Uneori apar chiar soluri, pe care se poate instala o vegetație arborescentă. Periodic, areale ale pădurilor
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
acestei hărți, Valea Racilor ar fi curs parțial de-a lungul străzii Dr.I.Rațiu, până la intersecția cu str.Mircea cel Bătrân, ceea ce constituie foarte probabil o eroare cartografică. Valea a curs de-a lungul str.N.Iorga spre str.G.Marinescu, unde confluează cu Valea Caldă Mare. Până la vărsarea în Arieș, poartă în continuare numele de Valea Racilor. Peste Valea Racilor și Valea Caldă Mare existau pe atunci în Turda 13 punți și poduri (unele din ele nu mai există în prezent). Un
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare, îndreptându-se inițial în direcție nord-est, apoi (după ce confluează cu un mic afluent de stânga ce curgea odinioară pe lângă fostul sat Kölyköd) își schimbă brusc direcția, curgând pe traseul său mijlociu și inferior spre sud-est, până la vărsarea în Arieș. După Balázs Orbán pe platoul din partea dreaptă a văii a
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascadă Caraimanului. Valea se adîncește apoi între maluri puternic înclinate și confluează cu V. Prahovei la Bușteni. În primăvara anului 1937, un grup de elevi de la liceul Mihail Viteazul îndrăgostiți de munte, au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului (cabană Brav, devenită Caraiman). Este vorba despre "Grupul alpin brav", ce avea
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
cursurile lor servesc ca graniță între Luxemburg și Germania. De-a lungul malurilor se află multe din castelele medievale ale țării. Mosela izvorăște în nord-estul Franței și curge către nord prin Luxemburg pe 30.6 km către Rin, cu care confluează la Koblenz, Germania. Moselle are 514 km lungime și este navigabil, datorită canalizării, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se află de o parte și de alta a râului. Izvorând în Belgia, râul Sûre curge 172 km spre est
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
traversând localitățile Železná Ruda și Alžbětín la Bayerisch Eisenstein traversează granița germană. Regenul Mic, (Malá Řezná) are izvorul la poalele de nord a muntelui Großer Rachel (Roklan) (1.453 m) lângă Medvědí hora din Roklanský, curge spre nord-vest la Zwiesel confluează Regenul Mare cu Regenul Mic luând naștere „Regenul Negru” care între Regen și Viechtach traversează o regiune relativ pustie numit „Canada bavareză” în această porțiune cursul rapid al râului este adecvat canotajului, având loc aici și câteva accidente mortale, din
Regen (râu) () [Corola-website/Science/314977_a_316306]
-
scurte și mai groase decât cele din circulația sistemică au un diametru de 7-9 µm, dar lungimea lor este greu de apreciat din cauza numeroaselor anastomoze. Această dispoziție asigură un strat aproape continuu de sânge în jurul alveolelor favorizând schimburile respiratorii. Capilarele confluează în venule și vene care în final vor forma cele 4 vene pulmonare prin care sângele ajunge în atriul stâng. Timpul de circulație în circulația pulmonară este în repaus de 4-5 s din care aprox 0.7 s în teritoriul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și în special în apropierea nervurilor. Pe măsură ce atacul evoluează, punctele confluează și rezultă pete din ce în ce mai mari, ce determină îngălbenirea și apoi uscarea frunzelor. Datorită atacului, plantele vegetează slab iar fructificarea este redusă. În câmp, pagubele produse de acarianul roșu comun pot fi de 15 - 20%, iar în sere, culturile pot fi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
VN) se obțin prin transformarea hidraulică a zemurilor prin duzele de stropit în picături cu diametrul de 400-1500 mm. Se utilizează în stropiri de iarnă prin îmbăierea plantelor tratate și nu necesită pregătiri speciale. Datorită diametrului mare al picăturilor, acestea confluează și se pot scurge de pe organele tratate; 2. Stropiri cu volum mediu (VM). În acest caz se utilizează un volum de apă mai redus cu 5-40 % decât la stropirile cu VN, iar picăturile au în medie diametrul de 300 mm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
o bordură uniformă, egal lățită. Discul pronotului are o pată transversală negricioasă de dimensiuni variabile, ce se poate întinde uneori până în vecinătatea marginii anterioare și posterioare. Elitrele cu câte 7 benzi lățite de formă variabilă. Uneori benzile 4 și 5 confluează în partea lor posterioară, iar benzile 6-7 formează o pată comună. În lacurile mici din zona alpină și subalpină. (4-4,5 mm)................... ...........................(griseostriatus Deg.) -.Elitrele prezintă pe marginile laterale înainte de vârf un dinte mic, ascuțit (fig.39b, pag.36). Pronotul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
39b, pag.36). Pronotul ușor îngustat la bază, marginea lui anterioară și cea posterioară prezintă câte o bordură îngustă întunecată, iar baza sa dispune de 2 pete transversale negre. Elitrele cu 7 benzi longitudinale negre, dintre care cele interne pot conflua parțial, iar banda exterioară din vecinătatea marginii laterale a elitrei este rudimentară. ♂ au gheara internă a tarselor anterioare cu un dinte evident, situat în treimea exterioară. În pâraiele și lacurile de munte. (4-4,5 mm)................ .......................................(assimilis Payk.) Potamonectes airumlus Kolenati
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ventrală a corpului roșcate. l=7-8,5 mm. (Pl. II, fig.8) -.ab. pallidor Franck. Elitrele cu 2 benzi negre înguste, una suturală și alta mediană, întreruptă în partea ei posterioară (fig.43a, pag.43). -ab. aterrimus Sahlb. Petele negre confluează acoperind aproape întreaga suprafață a elitrelor (fig.43c, pag.43). 18 Genul Agabus Leach Este un gen care cuprinde numeroase specii de talie medie (6-11 mm). Corpul lor este oval-alungit și relativ bombat. Partea dorsală are o culoare castaniu-închisă sau
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
gălbui. Atât ♂ cât și ♀ au tibiile mediane cu marginile laterale ușor lățite....................................2 transversalis Pont. -.Pata de la baza pronotului îngustă ea atinge aproape 1/3 din lățimea pronotului (fig.61c, pag.60). Elitre prezintă dungi alungite de culoare galbenă ce confluează cu banda transversală bazală. Tibiile mediane la ♀ ± triunghiulare................................ ................................3 continentalis Balf. 1 Hydaticus seminiger De Geer (hybneri F., sexpunctatus Drap.). Ovalalungit, bombat, cu suprafața puternic reticulată. Pronotul cu o bandă posterioară lățită, elitrele au câte 2 benzi laterale gălbui, fiind
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
teritoriul Turciei), de unde își acumulează cea mai mare parte a debitului din surse pluviale, străbat teritoriul Siriei și Irakului, drenează Câmpia Mesopotamiei sub forma unor nervuri axiale ale acesteia pe direcția nord-vest - sud-est și se varsă în Golful Persic după ce confluează în Shatt-al Arab. În condițiile aridității extenuante ce face din apă un produs rar al acestor locuri, cele două fluvii opulente capătă valențe strategice deosebite în regiune, nu numai prin volumul de apă propriu-zis, ci chiar și prin geometria și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sector de vale îngustă, ușor cotit, ... prezintă trăsături proprii de pitoresc ...<footnote Victor Tufescu, Pe valea Moldovei, Editura Științifică, București, 1970, p. 118. footnote> . De la Vama, valea Moldovei care-și recapătă direcția longitudinală în prelungirea afluentului său Moldovița cu care confluează, se lărgește din nou în formațiunile flișului paleogen care se succed ca niște fâșii paralele ...” 2. Această vale îngustă de forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în zonele unde s a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale Europei, iar la noi a fost semnalată în 1932 la Iași de C.Oescu și I. Rădulescu. Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce pot conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu picnidii a agentului patogen. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea confluează și practic, frunzele își pierd funcția asimilatoare și cad prematur. Uneori, pomii din pepiniere pot prezenta defolieri grave, cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se măresc, atingând 5-10 mm, pot conflua și sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, cu contur difuz. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc iar plantele se usucă. Cele m
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova centrală, Crișana și Transilvania (C. Gheorghieș, 1976, 1980). Simptome. Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea peste ovale verzi-gălbui, apoi brune ce se extind și chiar pot conflua. În centrul zonelor afectate se observă puncte mici negre. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]