86 matches
-
gălbui. Atât ♂ cât și ♀ au tibiile mediane cu marginile laterale ușor lățite....................................2 transversalis Pont. -.Pata de la baza pronotului îngustă ea atinge aproape 1/3 din lățimea pronotului (fig.61c, pag.60). Elitre prezintă dungi alungite de culoare galbenă ce confluează cu banda transversală bazală. Tibiile mediane la ♀ ± triunghiulare................................ ................................3 continentalis Balf. 1 Hydaticus seminiger De Geer (hybneri F., sexpunctatus Drap.). Ovalalungit, bombat, cu suprafața puternic reticulată. Pronotul cu o bandă posterioară lățită, elitrele au câte 2 benzi laterale gălbui, fiind
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sector de vale îngustă, ușor cotit, ... prezintă trăsături proprii de pitoresc ...<footnote Victor Tufescu, Pe valea Moldovei, Editura Științifică, București, 1970, p. 118. footnote> . De la Vama, valea Moldovei care-și recapătă direcția longitudinală în prelungirea afluentului său Moldovița cu care confluează, se lărgește din nou în formațiunile flișului paleogen care se succed ca niște fâșii paralele ...” 2. Această vale îngustă de forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție funcționează biunivoc deoarece una din trăsăturile
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
VN) se obțin prin transformarea hidraulică a zemurilor prin duzele de stropit în picături cu diametrul de 400-1500 mm. Se utilizează în stropiri de iarnă prin îmbăierea plantelor tratate și nu necesită pregătiri speciale. Datorită diametrului mare al picăturilor, acestea confluează și se pot scurge de pe organele tratate; 2. Stropiri cu volum mediu (VM). În acest caz se utilizează un volum de apă mai redus cu 5-40 % decât la stropirile cu VN, iar picăturile au în medie diametrul de 300 mm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în zonele unde s a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale Europei, iar la noi a fost semnalată în 1932 la Iași de C.Oescu și I. Rădulescu. Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce pot conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în centru, rămânând înconjurate de un halo cenușiu-bruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând forma cu picnidii a agentului patogen. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea confluează și practic, frunzele își pierd funcția asimilatoare și cad prematur. Uneori, pomii din pepiniere pot prezenta defolieri grave, cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se măresc, atingând 5-10 mm, pot conflua și sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, cu contur difuz. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc iar plantele se usucă. Cele m
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova centrală, Crișana și Transilvania (C. Gheorghieș, 1976, 1980). Simptome. Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea peste ovale verzi-gălbui, apoi brune ce se extind și chiar pot conflua. În centrul zonelor afectate se observă puncte mici negre. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Muntenia și Oltenia producând chiar epifiții în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
VN) se obțin prin transformarea hidraulică a zemurilor prin duzele de stropit în picături cu diametrul de 400-1500 mm. Se utilizează în stropiri de iarnă prin îmbăierea plantelor tratate și nu necesită pregătiri speciale. Datorită diametrului mare al picăturilor, acestea confluează și se pot scurge de pe organele tratate; 2. Stropiri cu volum mediu (VM). În acest caz se utilizează un volum de apă mai redus cu 5-40 % decât la stropirile cu VN, iar picăturile au în medie diametrul de 300 mm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături nu numai psihologice ci și psihopedagogice și psihosociale, în scopul eficientizării activității didactice.” Între profesor și elev, într-un act educativ autentic, canalele de transmisie și recepție funcționează biunivoc deoarece una din trăsăturile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
să arăt numai cum funcționează. Am în vedere, în mod simultan, atât idealurile individuale cât și pe cele sociale. De altfel, deseori diferența dintre ele este cvasi-nulă: idealuri sociale sunt preluate în mod individual (adesea chiar asumate) și aspirații individuale confluează cumva dând naștere idealurilor sociale. Toate acestea pe fondul unei dorințe continue de idealuri, ele constituind una din cheile articulației ce dă naștere sensului existenței. Cel mai adesea idealurile capătă numele de valori, fundamentând orientările esențiale ale persoanelor și societății
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de țesut mezenchimal și fibre elastice; valvulele venoase sunt încă nemodificate morfologic și funcțional. Într-un stadiu mai avansat, apare fibrozarea tunicii medii și a adventiciei venoase, și fibrozarea valvulelor care determină secundar incompetență valvulară. Datorită structurii lor, venele care confluează în vena safenă sunt implicate inițial în procesul varicos care progresează dinspre distal spre proximal prin insuficiență parietală. La mecanismul descris mai sus, contribuie gravitația și afectarea primară a comunicantelor de același tip. ETIOPATOGENIE Varicele primare (fig. 22.6) au
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
caracterul obstructiv sau neobstructiv al dilatării pielo-caliceale și nivelul obstrucției. Diagnosticul pozitiv al hidronefrozei Aspectul variază după gradul de severitate al hidronefrozei. Inițial apar zone transsonice lineare În sinusul renal cu originea În periferia sinusului (la nivelul papilelor renale) care confluează În centrul sinusului Într-o pungă transsonică (bazinetul). Confluarea imaginilor transsonice este foarte importantă pentru Calcificare intraparenchimatoasă diferențierea hidronefrozei de chisturile parapielice care nu confluează. Diametrul antero-posterior al bazinetului depașește 3 cm (WEILL,1992), dar În formele incipiente poate avea
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
transsonice lineare În sinusul renal cu originea În periferia sinusului (la nivelul papilelor renale) care confluează În centrul sinusului Într-o pungă transsonică (bazinetul). Confluarea imaginilor transsonice este foarte importantă pentru Calcificare intraparenchimatoasă diferențierea hidronefrozei de chisturile parapielice care nu confluează. Diametrul antero-posterior al bazinetului depașește 3 cm (WEILL,1992), dar În formele incipiente poate avea valori de numai 1 cm. Cu sensibilitate de 90-100%, specificitate de 90% și acuratețe generală de peste 90% (BADEA, 2000) ecografia este considerată metoda de elecție
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
slab diferențiate, necroze, mitoze frecvente, hipervascularizație neoplazică și hemoragii. Celulele vasculare 167 tumorale sunt dispuse asemănător cu imaginea de „glomeruli renali”. Celulele sunt dispuse în jurul vaselor tumorale și necrozelor de coagulare, având o distribuție în palisadă, radiar. Zonele de necroză confluează formând o regiune necrotică mare situată central, în această zonă de obicei nu se găsesc celule, iar cele care apar nu prezintă elemente de proliferare, în schimb celulele ce înconjoară zona necrotică sunt extrem de active, proliferând rapid. Hemoragiile intratumorale sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
astfel foliculul secundar (zilele 7-10). 1.c. Faza preovulatorie (zilele 10-13) duce la formarea folicului terțiar prin proliferarea în continuare a celulelor granuloase, dezvoltarea tecii interne și formarea tecii externe, care conține țesut conjunctiv și celule mioepiteliale. Spațiile de clivaj confluează realizând o cavitate antrul folicular în care proeminent este ovocitul matur, legat de peretele de celule granuloase prin cumulus proliger. Foliculul graafian (de Graaf) rezultă din acumularea în foliculul terțiar a unei mari cantități de lichid folicular la nivelul antrului
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ele, formând o rețea în ochiurile căreia se găsesc celule hematoformatoare. § compartimentul vascular (componenta vasculară) este reprezentată de sinusuri și sinusoide, care sunt de fapt, echivalentul capilarelor din celelalte organe, de care se deosebesc prin: calibru mai larg și neuniform, confluează formând ‘’ lacuri’’ sanguine, au pereții discontinui, la formarea pereților participând și celula reticulată, ceea ce face ca, între stromă și componenta vasculară să fie o strânsă legătură. Se poate descrie chiar o structură unică numită tramă conjunctivo - vasculară. § componenta celulară
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
surd cu perioade de exacerbare și reviziuni spontane. Mișcările accentuează intensitatea durerilor, astfel că, la un moment dat, bolnavul este imobilizat. Aspectul clasic este reprezentat de zona de osteoliză, zonă care apar ca niște pete de mărimi diferite care pot conflua. Imaginile cele mai caracteristice se observă la nivelul craniului, unde, în cazuri avansate se ajunge la o imagine ciuruită a osului. Toracele, uneori deformat, prezintă la nivelul coastelor zone tumefiate în formă de fus, cu decalcifieri și fracturi multiple. La
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
respectivă: - aroasă, în articulațiile cu mișcări limitate; - subțire, elastică, în articulațiile cu mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]