1,086 matches
-
de biserică și de Cuvântul lui Dumnezeu. Și astfel, vagabondul de pe strada intra în lăcașul unde se predică salvarea. Vlad deschide la propriu, ușa și iată-l în Casa Domnului. “Fascinat de melodie și cuvinte, biată ființă neștiind ce înseamna conformismul, mănat doar de noua lui descoperire a iubirii pe care o căutase de atâția ani, înainta și mai mult. Deja aproape toți ochii îl descoperiră. Unii îl priveau cu milă, alții cu dispreț, alții cu teamă, gândind că venise să
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
în ceea ce privește conținutul, dar și de spiritul ei. Una din principalele caracteristici ale unui ecosistem inovativ este spiritul antreprenorial, predispus asumării riscului, noului, schimbării. Din acest punct de vedere, educația românească, care pune accent în general pe memorare și repetiție, pe conformism și pe mimetism, este un inamic al inovației. Dacă ne gândim și mai larg la caracteristicile culturale generale ale țării noastre, și luăm dimensiunile culturale ale lui Gert Hofstede, observăm la noi scoruri pe axele “power distance index”, “individualism” și
Tinerii discreți și foarte bine plătiți, care merg uitându-se în pământ, pot salva România by https://republica.ro/tinerii-discreti-care-merg-uitandu-se-in-pamant-sunt-foarte-bine-platiti-dar-pot-salva-romania [Corola-blog/BlogPost/338419_a_339748]
-
situată în județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să mâncăm slană
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
până la 1881) 3. perioada elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu obstinație, le contestase, rând pe rând, pe cele dinaintea sa. Acest joc al contrastelor își face prezența printr-un ritm constant în opera sa. În prima perioadă
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_netzche_intre_.html [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
membrilor acesteia în Biserica de la Budești-Ilfov) cu noile tendințe neoclasice și chiar Biedermeier, care pătrund în pictura românească. Deschiderea către nou, evidentă în costumația tinerelor doamne, în ipostazele lor mai puțin rigide și, mai ales, în eleganța acestora, conviețuiește alături de conformismul reprezentărilor din picturile murale. Remarcabile sunt, însă, aceste două portrete ale lui Chladek prin modul în care artistul reușește să asimileze și să transpună noul gust al epocii și, mai ales, prin iscusința cu care acesta redă materialitatea obiectelor. Donația
Opere de artă de Tezaur by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105857_a_107149]
-
membrilor acesteia în Biserica de la Budești-Ilfov) cu noile tendințe neoclasice și chiar Biedermeier, care pătrund în pictura românească. Deschiderea către nou, evidentă în costumația tinerelor doamne, în ipostazele lor mai puțin rigide și, mai ales, în eleganța acestora, conviețuiește alături de conformismul reprezentărilor din picturile murale. Remarcabile sunt, însă, aceste două portrete ale lui Chladek prin modul în care artistul reușește să asimileze și să transpună noul gust al epocii și, mai ales, prin iscusința cu care acesta redă materialitatea obiectelor. Donația
TABLOURI DE TEZAUR SE ÎNTORC LA MNAR DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_pasc_1484601537.html [Corola-blog/BlogPost/371605_a_372934]
-
iar ființa ei este teandrică, misiunea ei este una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
din cei mai importanți miniștri și-a plecat privirea. Am mai descoperit că este important să le batem obrazul politicienilor și să le spunem direct, în față, „este greșit ce faceți și nu accept aceste lucruri”. Ei mizează mult pe conformismul nostru și pe teama de a ne exprima, iar asta le da tupeul de a face ce vor. Atunci când le spui în față, cu încredere și bun simț, le arăți că exiști și că nu accepți să fii doar o
Am zburat din Cluj spre București cu Sevil Shaiddeh: „- Cum vă simțiți să fiți parte din guvernul care distruge România și îi face pe tineri să plece din țară?” by https://republica.ro/am-zburat-din-cluj-spre-bucuresti-cu-sevil-shaiddeh-z-cum-va-simtiti-sa-fiti-parte-din-guvernul-care-distruge [Corola-blog/BlogPost/338392_a_339721]
-
din 1909, care e unul din preferatele mele, aproape abstract. Sau Paysage a Cassis din anii 1911-12. Te poți întreba dacă Picabia face doar exerciții de versatilitate stilistică, de tehnică de a picta, de identitate și individualizare, de originalitate și conformism, de previzibilitate și impredictibilitate. Îmi amintesc de dorința acestui pastișor autodeclarat, exprimată paradoxal și simplu “Să fii mai mulți artiști, nu doar unul singur”... completată de dorința ca toată lumea să vadă o pictură de Picabia, indiferent de registrul în care
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]
-
orice tulburare, al doilea își asuma neliniștile; dacă Apostol Bologa era capabil de reflecție (nu numai pentru că studiase filosofia), David Pop vrea să "înăbușe din rădăcină orice gînduri chinuitoare". Datoria înseamnă pentru David Pop a adopta o soluție facilă de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar
Frica de a gîndi by Ion Simuț [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
că ne sărutăm, sărutăm mîna, mînuțele, mînușițele, sărutăm dreapta, ne țocăim, ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la sosire, la plecare, la despărțire, la împărțire, la nunți, la botezuri, la panacide, la întruniri electorale și alte parastase, în tramvai, pe trotuar, în stradă. Da, în stradă
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Pupatul_la_romani.html [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
fiecare elev în mod particular, pentru a putea anticipa modul cum vor decurge la un moment dat activitatea la clasă. Clasa este un grup social și ca urmare a acestui fapt există anumite norme, valori împărtășite, un anumit tip de conformism, existența unui lider formal - șeful clasei - sau informal - „mascota” clasei - cu care profesorul trebuie să fie familiarizat măcar în parte. Nu mai trebuie să mai amintim că elevii de la clasă se comportă foarte diferit, ei fiind personalități aparte. La elevii
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ by http://revistaderecenzii.ro/mircea-florian-ruicu-comunicarea-in-scoala-factor-al-succesului-sau-al-insuccesului-in-activitatea-didactica/ [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
mai trebuie să mai amintim că elevii de la clasă se comportă foarte diferit, ei fiind personalități aparte. La elevii mari, de liceu, asupra acestui aspect își pun amprenta mulți factori. Familia are un rol mai mic, fiind și mai mic conformismul elevului față de normele și valorile familiei de proveniență. Sunt mai importante cele ale grupului de apartenență (grupul de prieteni, de exemplu), care au uneori o influență covârșitoare asupra atitudinii și comportamentului elevului - membru în aceste tipuri de grup. Dacă grupul
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ by http://revistaderecenzii.ro/mircea-florian-ruicu-comunicarea-in-scoala-factor-al-succesului-sau-al-insuccesului-in-activitatea-didactica/ [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
lor, ci și profesorul învață de la elevii săi. Acei profesori care nu acceptă această realitate actuală și se vor comporta conservatorist, adică autoritar și chiar dictatorial nu vor ajunge la rezultatele scontate. Chiar dacă ei vor obține un anumit tip de conformism și supunere, ele vor fi doar aparente, își vor atrage antipatia elevilor și vor fi „sancționați”, în sensul că elevii își vor pierde interesul să învețe, vor absenta și vor fi indiferenți în ciuda rezultatelor slabe înregistrate la evaluări. Atmosfera generală
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ by http://revistaderecenzii.ro/mircea-florian-ruicu-comunicarea-in-scoala-factor-al-succesului-sau-al-insuccesului-in-activitatea-didactica/ [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
excepții, cuminți, cu conștiința datoriei care nu le lipsea din traista celor „șapte ani de acasă”, însoțitori în pașii lor șovăielnici încercând „marea cu degetul” la începuturile timide ale vieții. Dar printre ei, cei mulți, existau și excepții de la linia conformismului instituit de o dictatură de conjunctură impusă ca regulă: “Repetenții liceului erau relativ puțini, dar majoritatea lor venea de pe la alte licee din raion (astăzi i se spune județ), din localități îndepărtate ale Dobrogei, sau chiar din capitala Constanța. Aceștia erau
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
este chiar mai mult de atât. El este un adevărat medic care urmărește să dezvăluie adevărul pentru beneficiul pacienților și refuză să repete precum un papagal, versiunea oficială a ceea ce trebuie doctorii să gândească și să spună. El provoacă dogmă “conformismului intelectual” și toate asumările nefondate, minciunile, manipularea și falsurile acesteia, fiind foarte critic la adresa organizațiilor medicale care continuă să caute “tratamente” false și ineficiente pentru tratarea epidemiei globale de cancer. Încă de când a intrat la medicină, el și-a dat
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cancerul_este_o_ciuperca_si_po_georgeta_nedelcu_1370856695.html [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
în Mântuitorul Isus Hristos. Și toate acestea dacă omul VREA. Biblia prezintă oamenii care au vrut lucruri rele și au ajuns rău și oameni care au vrut lucruri bune și au ajuns bine. I. OAMENI CARE AU VRUT LUCRURI RELE 1. Conformism religios în loc de închinare sfântă. (Deuteronomul 12:30) “Vezi să nu te lași prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Ferește-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor și să zici: "Cum slujeau neamurile acestea
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Destinul_omului_depinde_de_alegerea_personala.html [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
Noutatea absolută a plachetei o reprezintă secțiunile a treia și a patra („potriviri după alexandri & co), ne arată pe Ioan Es. Pop ca fiind capabil să textualizeze în genul unor poeți precum Eminescu, Alecsandri, Vlahuță. Exercițiul nu evită inflexiunile de conformism espopian: „plin de întuneric”, „fumeg-a sfârșit”, „carnea noastră moare-ncet”, „vremuri mici”. Aceasta este noutatea unei experiențe, în esență, formală. Cea mai consistentă noutate lirică o întâlnim în secțiunea „Dincolo”. Aici se demitologizează locul mitic care în urmă cu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
că, deci, există democrație cât vezi cu ochii, una participativă, directă și nemijlocită. O consacră chiar Codul vieții și muncii comuniștilor - „biblia marxist-maoistă” a comuniștilor români, cartea de căpătâi, firul roșu călăuzitor și altele și altele. Aceasta pentru a „sparge” conformismul cenușiu și strigător la cer de egal, într-un loc în care se credea că nu „se întâmplă nimic” și care își pierduse (de mult) credibilitatea. Și căruia, iată, tineretul studios îi surprinsese scăderile, că participarea acestuia pe bază de
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
luptei mele de o viață cu mine însumi, cu lumea, cu seducătoarele efemere plăceri, cu înșelătoarele ispite ale căderii de zi cu zi, cu iluziile și rătăcirile firii omenești, pentru a mă smulge din mine însumi liber de slăbiciuni, prejudecăți, conformisme, orgolii, ori deșarte ambiții, pentru a mă cunoaște cât mai mult, cât mai adânc, prin și intru spiritul Cuvântului cel de la început...» (p. 9). *Râul Constantinescu, Vivisecții (poeme), Florești-Cluj, Ed. Limes (ISBN 978-973-726-940-9), 2015. Referință Bibliografica: CRONICĂ „RESTANTA“ (A CĂRȚILOR
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495532308.html [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
ar fi plăcut dacă ar fi avut texte OK, dar așa - n-o poți accepta? Muzical, mie mi-a plăcut mai mult Sfinx decît Phoenix (Sfinxul lui Aldea, se înțelege). Dar versurile lor mi-au dat mereu o senzație de conformism, de convenționalism steril. Chiar și marea lor creație, Zalmoxe, mi se pare o peltea protocronistă. Pe de altă parte, Phoenix a reușit să clădească o lume aparte și datorită unor versuri pline de substanță. Poate că refugiul într-un Ev
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
până la 1881) 3. perioada elaborării unei „noi” filosofii impregnate de viziunea profetică a filosofului (până la sfârșitul lui 1888) Dincolo de latitudinea capricioasă a paradoxurilor și aforismelor proteice, gândirea lui Nietzsche, în esența și configurația ei intimă, ascunde disponibilități aparent nebănuite de conformism, de blândă regrupare a motivațiilor în jurul unor noi centre de autoritate după ce, cu obstinație, le contestase, rând pe rând, pe cele dinaintea sa. Acest joc al contrastelor își face prezența printr-un ritm constant în opera sa. În prima perioadă
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_al_florin_tene_1355474571.html [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
prietenilor scriitori, a făcut pasul în lumea creației , a logosului cizelat artistic. Predispoziția Ancăi Goja către fantasmele și convulsiile ratărilor existențiale , vădite deja în lecturile din cenaclurile literare, era de natură să aducă un discurs narativ oarecum ieșit din canoanele conformismului fad și monoton. Anca Goja, cu prea îndelung exercițiu al jurnalismului cultural, reductibil adesea la formatul concis și lapidar al unei știri , știe că riscă să contamineze textul literar de platitudinea descriptivă a gazetăriei de conjunctură. Tocmai de aceea a
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401646984.html [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]