4,658 matches
-
dragoste de țară (specifică celor care își apără propriul teritoriu). Pe baza acestei logici este lesne de înțeles, în cadrul războiului iugoslav, cine au fost naționaliștii și cine cei mînați în luptă doar de dragostea de țară. Problema devine ceva mai confuză dacă punem la socoteală și soarta miilor de familii de sîrbi din ținutul Krajna, obligate de autoritățile croate, imediat după dobîndirea independenței, să-și lase casele și să ia drumul pribegiei. Mai mult, o afirmație precum „În Serbia comunismul nu
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
îl priviră plecând și se uitară unul la altul până când Mañara își scoase căștile de parcă și-ar fi dat jos o cunună de lauri, iar soția lui oftă abătându-și privirea. Dintr-o dată amândoi păreau nefericiți, pierduți. Cu un gest confuz Mañara apăsă pe butonul aparatului. Delia rămase cu ochii la cutie și nu dădu prea multă atenție bomboanelor, dar când o mânca pe a doua, de mentă cu un moț de nucă, îi spuse lui Mario că știa să facă
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
duios și stingher,/ Îl sărutam și simțeam că mă-nnăbușe plînsul.// Pe urmă-am ținut pătimaș la o bilă de fildeș lucioasă/ Cu pîntece mic, ce-mi sărea uneori pîn’ la buze/ Stîrnindu-mi spre seară dorințe ciudate și gînduri atît de confuze/ Încît mă sfiam să rămîn cu ea singur în casă” (Amorurile lui Julien Ospitalierul). Între materiile organice și cele anorganice ia naștere un fluid al unei tainice comunicări, se stabilește limbajul cifrat al metaforei insolite, compunînd o simpatetică sinteză a
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
Magdalena Boiangiu Ia naștere Dada Pe cîtăvreme Cabaretul lăsa impresia unei brambureli simpatice, mișcarea care începea să se contureze pornea de la un protest radical. Tinerii strigau că nu au încredere în artă și în concesiile impuse de ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei care sînt cu noi își apără libertatea - explică Tzara. Noi nu recunoaștem nici o teorie. Ne-am săturat de academiile cubiste și futuriste, laboratoare de idei
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de tranziție. E vorba de fostul Președinte al țării, Emil Constantinescu,de un fost premier, Radu Vasile,și de alții mai puțin celebri. Comentariile pun în evidență un lucru oarecum așteptat,dar nu mai puțin dezagreabil: amintirile înaltelor personaje sînt confuze, rău scrise, ranchiunoase și, în definitiv, găunoase. O veritabilă reglare de conturi cu adversarii și cu amicii politici, iată cea mai nimerită caracterizare. Din punct de vedere moral, ca și din punct de vedere literar, o catastrofă! Cînd te gîndești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
un atoateștiutor”; această molimă răspîndită de toți pentru toți, în toate timpurile, de la Ghica pînă azi, efect, atunci, al constituționalismului, reprezenta, însă, primul semn al unei adevărate vieți parlamentare: „Trăim o epocă atît de contradictorie!” sau „Totul este atît de confuz, atît de emfatic!” sînt exclamații tipice în împrejurări tipice, punînd în valoare inconfundabila culoare a epocii. Elementul ordonator al haosului pe care îl instalează „politicianismul deșănțat” este activitatea lui Ion Ghica, omul politic reprezentativ pentru timpul-epocă al romanului; prințul de la
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
care s-a întîmplat ceva în funcționarea de rutină a canalelor diplomatice dintre România și Statele Unite. Acel ceva probabil că a fost reacția ofuscată a Bucureștiului față de Raportul Departamentului de Stat. După primele momente de derută, cu declarații mai degrabă confuze, oficialitățile noastre au încercat să îndulcească pilula pe care le-a oferit-o ambasadorul american. Președintele Iliescu a dat-o pe principii, iar premierul s-a străduit să pară relaxat, dar fără a-și exersa ironiile pe seama ambasadorului. Notă discordantă
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
un ipotetic guvern legionar în exil, implicarea legionarilor în Revoluția din 1989 și multe alte năzdrăvănii prea încurcate pentru a fi relatate aici, e foarte greu de stabilit dacă Pricop însuși mai reușește să urmărească firul propriei sale povești. Atmosfera confuză este întreținută și de artificiul pueril al denumirii capitolelor în moduri care mai de care mai ciudate, precum "Porțiunea 4" sau "Scara 25". Chiar mai supărătoare sunt obsesiile filosofico-religioase ale scriitorului. O bună parte din roman constă în comentarii despre
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
știai unde ai mai pus o repetiție, dacă nu ai făcut o groază de repetiții, dacă frazele pe care le-ai șters și le-ai scris deasupra nu le-ai schimbat locul, era un război cumplit și erai mai mult confuz după ce terminai, pentru că nu aveai curajul să recitești. Marian Ilea: Erau în satele din Maramureș, de fapt din Transilvania, cam în fiecare sat, doi-trei foarte buni povestitori țărani care se adunau pe bănci, la drumul țării - în jurul lor roiau oamenii
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
managerială. Un talent și o intuiție care te împiedică să simplifici o gândire dincolo de expresia ei originară (pentru că altminteri ar deveni banală), dar și să o amplifici peste limita ei de permeabilitate (în acest caz gândirea devenind deopotrivă difuză și confuză). Am discutat îndelung cu Claudy Malherbe despre originalitate în componistica muzicală, despre primatul ideilor insolite ori despre prioritatea de a face să intre în vibrație coarda care ești. Am fost de acord ca vibrația propriului eu, cu cât este mai
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
dată în viață ești iubit/ cuvintele de laudă sînt lovituri perfide/ mai bine te nășteai antilopă/ sau iederă sau gata mort/ domnule fericirea are la capăt/ o sabie ascuțită la focuri înalte/ ainsi soit-il// proscrisul urbei își continuă drumul/ impenetrabil confuz cenușă/ îmbrăcată în negru" (Proscrisul urbei). Aspectele personajului astfel stabilit sînt urmărite cu metodă. într-o anume împrejurare, acesta pîndește, la ceas nocturn, feericul festin al vieții (tabloul conține o sugestie Jugendstil): Din spatele grădinii printre copacii denși/ seara se desfoaie
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
anchetă intitulată (cu umor îndoielnic) De ce îl iubesc femeile pe Mircea Cărtărescu? E adevărat că unele răspunsuri sunt de un bun simț care le imunizează (Gabriela Adameșteanu, Cornelia Maria Savu, Ștefania Coșovei), în timp ce altele, măcar, mizează pe cartea unui discurs confuz, dar onest, inofensiv. Ce ne facem, însă, cu fanteziile de un kitsch mărunt, de-o autosuficiență provincială, de-un machism dizgrațios ale lui Ștefan Caraman: "Evident, nu-l poți iubi pe Cărtărescu decât la mișto, pentru că altfel, live, în pătucean
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
cele mai aiuritoare întîmplări, aerul acesta l-am găsit imprimat în jocul Crinei Mureșan. În inocența pe muchie de cuțit a acestei Elisaveta Bam, acuzată, fără vină, de crimă, hărțuită și tîrîtă în plin absurd de niște impostori, neterminați și confuzi, slujitori obtuzi ai unui regim obtuz, el însuși criminal. În atitudinea copilărească, naivă a unei femei, de fapt, care, cu lațul unei condamnări aberante și nedrepte, naște situații în care prostia se amestecă cu nebunia învinuitului fără vină care apelează
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
nu despre "actualitatea" lui Caragiale, ci despre perenitatea lui, care este de același tip ca perenitatea Parthenonului sau a Glossei lui Eminescu. Adevărurile spuse de el astfel - aprecia G. Călinescu - sînt eterne și suave, în vreme ce, spuse de alții altfel, sînt confuze și triviale". G. R.: L-ai pomenit pe Eminescu. De ce unii simt nevoia să-l pună în antiteză cu Caragiale, evident - în defavoarea celui din urmă? Șt. C: E la mijloc o prejudecată, pe care un ochi limpede o reduce la
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
roșii, canadieni, - s-au românizat și ei, se pare, căzând în sângele meu. EXCLAMAȚII O, marea oboseală dintre două linii paralele! O, drama bătrânelor linii care-au uitat ce-i iubirea din cauza distanței mereu legale a contemplării! CERC În vuietul confuz, în întunericul analfabet, am încercat să desenăm foarte tăcuți și abia pâlpâind, un cerc. Nu-i va fi ușor. Ne doare, de pe acum, sufletul. A R L E S I A N A Ca arcurile din bolțile gotice, de piatră
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
fi un domn cu capul de piatră Un șir de măști Să-mi treacă pe dinainte Ca bicicletele coborînd Mont Blanc Valuri care se schimbă mereu în altceva Zvîcnind fără niciun surîs Fără nicio zădărnicie Asta e situația domnule Destul de confuză Dar plină de rime care pun launloc Ce a fost mai bine prin lume Și cimitirul plin de glume Iar mie îmi vine să cînt Bate vîntul frunza creață Printr-o ceață de verdeață Bate vîntu-n lemn uscat Îndoit și
Poezie by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/3576_a_4901]
-
Mircea Petean miau ucis copilăria cu praștia ca pe o pasăre cântătoare miau furat adolescența pe neștiute - eram deja străin și confuz când m-am trezit mi-au spurcat tinerețea aruncând scrum și chiștoace în așternutul imaculat dar spuma țărânii strălucirea ierbii tremurul frunzei și luciul apei nimeni nu mi le poate lua mi-au luat pământul de sub picioare ca să-l dea
by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4379_a_5704]
-
Tocmai lucram la o ediție critică din Urmuz când am fost spintecat pentru a cincea oară - mai lipsea - mi s-a spus - un petec la sacul cu intestine. Ieșisem nu de mult din hățișul de manuscrise, un pic amețit și confuz de-atâtea tăieturi, adaosuri, variante, de-a dreptul în gerul de ianuarie: o, gemene Geometrii, după miile de rescrieri și freamăte, râme, virgule, și semințe! Peste trei ore, a început și în mine Marea Simplificare, doi vestiți croitori în halate
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
pașii Cu vedenii și gânduri, sub cobilițe-nclinat ori după butoiul cu braga, Coboram pe Vitan, bănuind nu departe sub zidiri Călărașii, Când apăru ca din zariște numele lui lăcrimat, Lucian Blaga. Nu, nu eram deloc în suferința unor impresii confuze, Ajuns aici dintre dealuri în necuprinderi de șesuri. La numele lui opreau, în așteptări și ocoliri, autobuze, Iar bulevardul deschidea spre Unirii semețele lui înțelesuri. Pot răsfoi sfintele cărți, minți luminate dând Bucureștilor Loc de uimiri, vaduri drumețului, azimă caldă
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
a urbei lui Paul Celan - Eminescianiză Serafic în spațiul Catedralei. (Contemporană cu Lepturariul lui Aron Pumnul, Urnă a norilor orbi, răsturnată precum clepsidra) Este, exultă, există gardul copilăriei lui Fundoianu! Vânare de vânt? Vânzoleală de vorbe? Vanitas vanitatum? Închid orizontul confuz, minat de seisme... La început a fost, totuși, Cuvântul Celui inițiat. Est modus in rebus... Aleluia Nocturnei noastre în ceața AKROSTICHON! Ianuarie 2011, Herța
Ceață livrescă la Cernăuți by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/5781_a_7106]
-
în soare Rostogolindu-vă cu dalbele popouri Ale atît de-mpalidatelor fecioare, Oh, prețuindu-le - calde lingouri De aur fin dospit în aluaturi Luate și de Dumnezeu la dînsu-n paturi. Ci eu, mofluz, sub scînduri, bat din buze În amintirea după-amiezilor confuze, Cînd sînii sfarmă năstureii de la bluze. Se bat covoarele a toamnă lungă. Se bat covoarele a toamnă lungă, Castanele au țepii tot mai moi, Murate-n dup-amiezele de-oloi; Din urmă melcii vor să ne ajungă Și să ne
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
afară în ploaie dar mișcarea oprită la jumătate nici eu nici umbrela nu vom afla niciodată de ce un colț de soare pe mobile undeva ce adeverește? ATÂTEA ZILE... Noroasă zi de primăvară bună de scris poezii îmi aduc aminte lucruri confuze din tinerețe și poate că voi mai avea timp să le uit ca pe niște arse bețe de chibrit Atâtea zile aleargă pe străzi cu una din ele mă voi duce odată ceva mai departe decât obișnuiam când zoream spre
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
Ori tropii, vraci, e astfel chit cu fanii Recordurilor (Cartea). Mori și scrii. Murind, ci nu de tot..., e-adevărat. Iar ele, doar cu viața lor subt soare - Ca-ntr-un, de el cântat, autobuz, Bătrâni care, cum trec privind, confuz, Femei, își amintesc, din întâmplare, Că lumea, când din ea s-au înfruptat, Cu fructe-o cupă le-a părut pe drum; Și-n gând, printre "pupitre și comptoare", Ce bune-au fost!", își zic, " Ce fin parfum!"1. 2
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Magi bărboși, cu toiege din femur de capră și sumane mițoase. Ei soseau din pustiul în care tocmai plecaseră asinul și părinții fără prihană. Vin, vor veni și iarna vor trece spre sud cu dorințe cu tot și cu vorbe confuze pe limbă. Nici șarpele nu-și găsește culcuș aici și nici copacul uscat nu dă umbră; iar eu n-aș fi crezut că lumina e neagră și nici că maica are ochii încețoșați ea, clarvăzătoarea. Și nici el, dulgherul, cel
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]