74 matches
-
a garanta, ca o contrapondere, reducerea costurilor de producție sau creșterea profiturilor (Reve, 1990); - lipsa atașamentului emoțional al factorilor de decizie față de o filială îndepărtată de compania-mamă, din punctul de vedere al domeniului de activitate (Wright, Thompson, 1987); - companiile-mamă diversificate (conglomerate) pretind deseori o rată a profitabilității într-un anumit domeniu mai mare decât cea pretinsă de companiile care acționează doar în acel domeniu (Caves, Porter, 1976). Un alt factor, oarecum neglijat, este vârsta filialei 14. Rata mortalității organizaționale 15 tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
eficacități japoneze trebuie căutate într-o cultură colectivă a informațiilor, mai curînd decît în puterea structurilor de învățămînt. Acoperirea lumii printr-o rețea de informații funcțională în timp real este astăzi o realitate de care trebuie să țină seama marile conglomerate industriale. Axa tehnoglobalismului, analizele prospective privind noile tehnologii și anticiparea modurilor de consum au făcut mereu parte dintre prioritățile conducerii economiei japoneze. O altă cheie de înțelegere e fundamentală: în Japonia, informația nu e un simplu bun pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
La nivel instituțional, discursul semnătură este regăsit sub forma unui motto, surprinzînd esența întregii existențe și ținînd loc de pecete, fiind similar cu sigiliul marilor familii nobiliare și individualizîndu-le pentru recunoașterea lor în comunitate. Deși discursul semnătură este tipic companiilor conglomerat, acesta a fost aplicat cu frecvență apreciabilă și altor medii decît cel economic, iar asemănarea tot mai mare dintre universități și giganții comerciali explică regăsirea acestui gen de discurs în mediul academic. În cadrul universităților, discursul semnătură se adresează publicului larg
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concentrică, recomandată când: 7.1.domeniul de activitate este În stagnare sau creștere lentă; 7.2.adăugarea de noi produse determină creșterea vânzărilor la produsele curente; 7.3.noile produse pot fi oferite la prețuri comparabile. 8. Diversificarea de tip conglomerat, recomandată când: 8.1.sectorul de activitate se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor; 8.2.piața nu este saturată. 9. Diversificarea orizontală, recomandată când: 9.1.canalele de distribuție existente pot fi folosite și pentru noile produse; 9
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Diversificarea adaugă portofoliului corporației noi produse și unități strategice, diferite de cele existente. Aceste noi produse pot fi dezvoltate pe plan intern sau achiziționate din exterior; pot fi legate ( În cazul diversificării concentrice) sau nu ( În cazul diversificării de tip conglomerat) de obiectul activității de bază. În urma diversificării, compania pătrunde În sectoare mai atractive decât cele În care Își desfășoară În prezent activitatea. Pe măsură ce corporațiile cresc, ele urmează În mod natural tendința de a se diversifica În alte sectoare. Spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Își repartizează sarcinile conform celor mai distinctive abilități individuale și Își conjugă eforturile Într-o singură unitate funcțională pentru obținerea de sinergii operaționale, de economii de cost și de beneficii maxime (Thompson și Strickland, 1987, pp. 170-172). Diversificarea de tip conglomerat completează portofoliul corporației cu activități nerelaționale pentru maximizarea rentabilității investițiilor, a profitabilității, dar și a „potrivirii strategice” oriunde este posibil. Un exemplu de diversificare de tip conglomerat care beneficiază de sinergii operaționale Îl constituie achiziționarea de către o companie cu activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și de beneficii maxime (Thompson și Strickland, 1987, pp. 170-172). Diversificarea de tip conglomerat completează portofoliul corporației cu activități nerelaționale pentru maximizarea rentabilității investițiilor, a profitabilității, dar și a „potrivirii strategice” oriunde este posibil. Un exemplu de diversificare de tip conglomerat care beneficiază de sinergii operaționale Îl constituie achiziționarea de către o companie cu activitate sezonieră și Încasări fluctuante a unei alte firme contrasezoniere care să uniformizeze profiturile de-a lungul anului (ca asocierea companiei feroviare CSX cu o firmă de gaz
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmă de gaz natural, Texas Gas Resources, care Își maximiza veniturile În perioada de iarnă, deci exact atunci când traficul de pasageri și mărfuri scădea). Întrucât companiile nu Își pun În valoare competențele curente În noul sector, strategia diversificării de tip conglomerat se adresează Îndeosebi firmelor cu poziții concurențiale medii. Principalele sale atracții constau În: • răspândirea riscului de operare asupra unei varietăți sectoriale și reducerea dependenței companiei de un singur tip de afacere; • investirea resurselor de capital și a veniturilor În activități
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai rentabile (fig. 34); • stabilizarea profitabilității la nivelul corporației prin compensarea beneficiilor peste medie ale diverselor afaceri individuale cu cele sub medie; • maximizarea valorii oferite tuturor stakeholder-ilor prin alegerea atentă a sectoarelor și a partenerilor de afaceri. Diversificarea de tip conglomerat exercită În schimb o mare presiune asupra managementului corporatist, din punctul de vedere al timpului dedicat supravegherii portofoliului și a resurselor investite. Compatibilitatea diverselor afaceri și dezvoltarea sinergiilor este neapărat necesară; fără o „potrivire strategică”, rezultatele Întregului sunt inferioare sumei
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pornește de la rațiuni financiare și nu strategice; ei trebuie să fie foarte pricepuți la identificarea candidaților la achiziție subevaluați și la Îndreptarea resurselor companiei către afacerile cu un potențial de profit superior mediei. Mulți specialiști susțin că diversificarea de tip conglomerat este mai profitabilă decât cea concentrică (Peters și Waterman, 1982, pp. 293-294). Peters și Waterman remarcă faptul că organizațiile care se diversifică În activități strâns legate de operațiile sale de bază, concentrate În jurul unei singure competențe distinctive (precum 3M) Înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
noii afaceri În portofoliul Întreprinderii, timp În care compania Învață cum să-și coordoneze unitățile autonome pentru crearea unei „familii de afaceri” (Dolan 1985, p. 5). Astfel, adevărata problemă constă nu În opțiunea pentru o diversificare concentrică sau de tip conglomerat, ci În managementul noii achiziții: dacă afacerile firmei sunt conduse potrivit unei „logici dominante similare”, ele pot fi integrate repede și profitabil. 3.9.4.4. Strategii de restrângeretc "3.9.4.4. Strategii de restrângere" Restrângerea este puțin agreată
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
196 I.7. Marketingul din poziția de lider 198 I.8. Managementul financiar 200 I.9. Management și spirit antreprenorial 202 I.10. Managementul resurselor umane 206 I.11. Angajamentul social Atlassib 209 I.12. Perspective strategice: diversificare concentrică sau conglomerată? 211 I.13. În loc de concluzie 214 Studiu de caz II. COVALACT: „Calea Lactee” a integrării europene 215 II.1. Laptele românesc și integrarea europeană 216 II.2. Industria laptelui 222 II.3. Filiera industrială a laptelui și concurența în România 224
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al „miopiei strategice”, concretizat în faptul că nu se „vedeau” avantajele sau implicațiile pe termen lung ale unui fenomen. Noua orientare strategică, indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lung ale unui fenomen. Noua orientare strategică, indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare, acest efect a accentuat și tendința organizațiilor de a realiza combinații externe, de tipul alianțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din grup. Acest fapt înseamnă o „bilă albă” pentru modul de tratare a mediului natural și este cu atât mai meritoriu cu cât numărul autovehiculelor foarte vechi din transportul românesc este totuși semnificativ. I.12. Perspective strategice: diversificare concentrică sau conglomerată?tc "I.12. Perspective strategice\: diversificare concentrică sau conglomerată?" Discuția despre perspectivele strategice vizează concomitent firma Atlassib și grupul Atlassib, cu tot ceea ce cuprinde el, și este legată în mod direct de Ilie Carabulea. Transportatorul internațional este principalul generator de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
modul de tratare a mediului natural și este cu atât mai meritoriu cu cât numărul autovehiculelor foarte vechi din transportul românesc este totuși semnificativ. I.12. Perspective strategice: diversificare concentrică sau conglomerată?tc "I.12. Perspective strategice\: diversificare concentrică sau conglomerată?" Discuția despre perspectivele strategice vizează concomitent firma Atlassib și grupul Atlassib, cu tot ceea ce cuprinde el, și este legată în mod direct de Ilie Carabulea. Transportatorul internațional este principalul generator de resurse al grupului, iar sistemul de management creat de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
desigur, multe fațete, ceea ce le face adeseori greu de caracterizat. Distingem totuși trei aspecte care ni se par importante În analiza operațiunilor de creștere externă: direcția de creștere și dezvoltare asociată creșterii externe prin fuziuni și achiziții (orizontală, verticală sau conglomerată); caracterul amical sau ostil al operațiunilor; modalitățile de finanțare a operațiunilor. 1.2.1. Tipologia operațiunilor de fuziuni și achiziții după direcția de creștere și dezvoltare Din perspectivă economică, operațiunile de fuziuni și achiziții pot fi grupate În fuziuni și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
al operațiunilor; modalitățile de finanțare a operațiunilor. 1.2.1. Tipologia operațiunilor de fuziuni și achiziții după direcția de creștere și dezvoltare Din perspectivă economică, operațiunile de fuziuni și achiziții pot fi grupate În fuziuni și achiziții orizontale, verticale și conglomerate. Această clasificare are În vedere poziționarea Întreprinderilor În cadrul sectoarelor sau poziționarea Întreprinderilor În cadrul lanțului valorii. Este vizată Îndeosebi analizarea gradului de apropiere dintre activitățile Întreprinderilor grupate, astfel că se pot distinge patru tipuri de operațiuni. Sursa: Adaptare după Campbell, D.
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Astfel de grupări determină creșteri ale puterii de piață a achizitorului, creșteri ale productivității prin punerea În comun a anumitor resurse, dar și realizarea economiilor de gamă, ca urmare a folosirii În comun a anumitor resurse. 4) Fuziunile și achizițiile conglomerate, sau de diversificare necorelată, presupun grupări de Întreprinderi din sectoare care nu prezintă niciun punct comun (Ceddaha, 2007, p. 36). Justificarea economică a unei astfel de diversificări provine din exploatarea oportunităților oferite de conjunctura economică sau din preocuparea acționarilor de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
1988) sau Nabisco (În anul 2000) (Gaughan, 2011, p. 14). Prin această strategie, Întreprinderea Își completează portofoliul cu activități nerelaționate, cu scopul maximizării rentabilității investițiilor și a profitabilității (Ciobanu și Ciulu, 2005, p. 108). Recurgerea la o diversificare de tip conglomerat Își găsește principala justificare În dorința achizitorului de a-și echilibra fluxul de lichidități (engl. cash flow) (Bouglet, 2010, p. 145), de a stabiliza profitabilitatea prin compensarea beneficiilor sub medie ale unor afaceri cu cele peste medie ale altor afaceri
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
1989; Baldwin și Gorecki, 1990) este acela că, În urma operațiunilor de fuziune sau achiziție, Întreprinderile au tendința de a pierde din cotele de piață. Această tendință este mai evidentă atunci când este vorba despre o creștere externă prin fuziuni și achiziții conglomerate și mai puțin evidentă atunci când este vorba despre operațiuni orizontale. Pe de altă parte, alte studii indică faptul că, pe termen lung, creșterea internă se dovedește mai rentabilă decât creșterea externă prin fuziune sau achiziție (Dickerson et al., 1997). O
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
organizatorică unidivizională (firma U), la o structură multidivizională (firma M). Această din urmă formă de organizare, mult mai performantă În ceea ce privește gestiunea informațiilor, facilitează integrarea firmelor absorbite, care pot deveni departamente autonome ale firmei mamă. Urmarea operațiunilor de fuziuni și achiziții conglomerate a fost apariția firmei holding În anii ’60, ceea ce a reprezentat o altă inovație organizațională. La categoria inovațiilor de natură financiară poate fi inclusă apariția operațiunilor de tip Leverage Buy-Out sau apariția obligațiunilor „murdare” (engl. junk bonds), care au stimulat
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
materie de reglementare, care au atins acele sectoare. Acești cercetători sugerează faptul că o analiză sistematică a șocurilor și a activității de fuziuni și achiziții poate ajuta la o mai bună Înțelegere a valurilor de fuziuni și achiziții. Pe parcursul valului conglomerat al anilor ’60, companiile bine manageriate au construit grupuri diversificate prin completarea capitalului și a know-how-ului companiilor țintă (Gaughan, 2011, p. 44). Pe parcursul valului anilor ’80, raiderii finanțați prin Îndatorare la bănci și junk bonds (obligațiuni „murdare”) au achiziționat și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
diversificate prin completarea capitalului și a know-how-ului companiilor țintă (Gaughan, 2011, p. 44). Pe parcursul valului anilor ’80, raiderii finanțați prin Îndatorare la bănci și junk bonds (obligațiuni „murdare”) au achiziționat și au separat conglomeratele formate pe parcursul anilor ’60, deoarece organizația conglomerată nu mai era eficientă (Jensen, 1986b). Holmstrom și Kaplan (2001) consideră că problemele de guvernanță corporativă au reprezentat un factor determinant al valurilor de fuziuni și achiziții ale anilor ’80 și ’90. Andrade et al. (2001) și Mulherin și Boone
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
plată, bani sau titluri, deși există tipare distincte În alegerea uneia sau alteia. Cu privire la ideea centrală a explicațiilor neoclasice, cea a creșterii profitabilității În urma fuziunilor și achizițiilor, rezultatele sunt neconcludente. Dacă Ravenscraft și Scherer (1987), concentrându-se pe perioada operațiunilor conglomerate, nu reușesc să demonstreze creșteri de profitabilitate, Healy et al. (1992), luând În considerare perioada preluărilor ostile, au reușit să găsească dovezi ale creșterii profitabilității. În sfârșit, teoria neoclasică nu reușește să explice anumite aspecte evidente ale pieței de capital
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]