1,097 matches
-
hepatocitului, izoniazida este biotransformată în parenchimul hepatic prin activarea unor sisteme enzimatice specifice, care aparțin în principal reticulului endoplasmatic și mitocondriei. Biotransformarea medicamentului implică reacții enzimatice de acetilare (cu obținere de acetilizoniazidă), de hidroliza (cu obținere de acid izonicotinic), de conjugare (cu obținere de izonicotinil-glicină, izonicotinil-hidrazonă și urme de N-metil-izoniazidă). Se descrie și o heterogenitate genetică interindividuala privind activitatea acetiltransferazelor, investigată de farmacogenetica. Terapia cu izoniazidă este eficientă, dar poate fi limitată de reacțiile secundare negative pe care le generează. Leziunile
CRONOTERAPIA, O NOU? MODALITATE DE OPTIMIZARE A EFECTELOR IZONIAZIDEI by IRINA PINTILIE () [Corola-journal/Science/84122_a_85447]
-
toamna, pentru că atunci când cădea câte o frunză, fie ea cât de mică, un zâmbet rece îi mișca colțurile buzelor. Era de altfel singura expresie pe care o schița, și nu era deloc plăcută. Apoi a scris mare, pe toată tabla, conjugarea unui verb la prezent, dar numi aduc aminte care și nici nu mai știu cum se scrie. Făcea un „l" cât se poate de strâmb. Nu-l interesa pe el asta, zicea că pentru azi atât a fost. Ne tot
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
să creeze sau să construiască mici modele cosmice, universuri posibile. Dar lecțiile lui Henri Jacquier nu constituie doar ultimul și cel mai evident exemplu pe care-l invoc pentru a ilustra ceea ce numeam paradoxul universului universitar, paradox rezidând, repet, în conjugarea dintre limitarea, parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
împotriva „filosofiei“ / „dialecticii marxist-leniniste“, ori ca reacție împotriva curentelor literare / filosofice anterioare, „realismul socialist“ / „umanismul socialist“ (aflate în slujba făuririi unui homo sovieticus român), dar și ca reacție la „nihilistele“ curente de avangardă, estetica paradoxismului promovând principiile gândirii paradoxiste: (1) conjugarea - la moduri lirice, epice, dramatice - a paradoxurilor existențiale ale secolului; (2) dinamitarea miturilor fundamentale [...]» (cf.: Paradoxismul - le Paradoxisme - Paradoxism, postfață la Fulgerul sferic / Éclair sphérique, 1999, Fragmente din scrisoarea-răspuns a unui poet dacoromân către domnul Cantemir sau Enciclopedicus - ianuarie 1985
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
obiect de studiu, iar semnalul acestei distanțe e tonul narativ de o omniscienta neimplicare. În fine, eroul românesc - mai puțin un individ cât un ătipă - este ținut să asculte de un determinism strict, pe care Hippolyte Taine îl definește drept conjugarea a trei factori: la race, le milieu, le moment. Atitudinea autorului față de nouă convenție - s-o numim a ănon-fictionalitătii romanuluiă - este aceeași că fata de intrigă de tip picaresc: o adoptă în chip de ăcitată rétro, cu un clin d
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața. Sunai al mamei păr sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ori secret real - nu e nici o deosebire atunci cand fascinația lui centripeta se exercită în jur. Dar nu exageram oare persistând în această înclinație? Să observăm că noi nu avem un secret, care să ne conducă la o convergență, la o conjugare; noi avem o inflație de secrete care ne despart și ne pulverizează orice simt al perspectivei reale și al organizării. Câte milioane are populația României - aproape tot atâtea mistere. Omul - și misterul. Ne suntem nouă înșine, de altfel, câte un
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri de construcții, calcuri, combinarea cu anumite prepoziții sau conjuncții etc. În momentul de față, vorbitorii au adesea ezitări în fața unor forme sau construcții concurente. Un exemplu de incertitudine sintactică e cel oferit de alegerea prepozițiilor folosite
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!" (în SLAST, nr. 34, 1982
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
cu câțiva metri... Pentru că vorbim despre actualitate, despre lumea în care trăim, aș spune că mi se pare că sunteți foarte atent la ceea ce am putea numi universul obiectelor, dar și cel al Bibliotecii. Există la Dv. un fel de conjugare, de interferență între depunerile culturale, ale lecturilor, și acest peisaj, acest spectacol, aceste vitrine, aceste etalaje ale obiectelor caracteristice pentru civilizația de consum. Personajele Dv. sunt atente mai ales la suprafața lucrurilor, la spectacolul derizoriului, la tentații ce nu admit
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
Rodica Zafiu Am mai scris, cu cîtva timp în urmă (în România literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot unor elemente de origine străină. De fapt, se poate vorbi chiar de o serie derivativă a formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice ale unor împrumuturi recente, în special din
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Limbii Române (lege53/2013), instituind data de 31august, așa cum se sărbătorește de peste două decenii la Chișinău și cum, organizațiile care lansează acest apel, au sărbătorit-o an de an prin manifestări locale și internaționale, căpătând tot mai multă experiență în conjugarea forțelor societății civile. Fapt pentru care avântul a crescut, o mare manifestare centrală întrunind câteva mii de români din țară și de peste hotare a avut loc la 31.08.2013 pe Valea Prahovei, pe Platoul Bucegilor, în parcul casinoului Sinaia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92684_a_93976]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CONJUGARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului conjugare între calm și impulsiv am devenit un reflexiv, gustam din tine-un epitet, închis în veșnicul corset, strângeam petalele în dinți atunci când mă
CONJUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383646_a_384975]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CONJUGARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului conjugare între calm și impulsiv am devenit un reflexiv, gustam din tine-un epitet, închis în veșnicul corset, strângeam petalele în dinți atunci când mă scoteai din minți mă exilai în câte-o joi cu scâncete lascive, moi și-ades mă trimiteai
CONJUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383646_a_384975]
-
doar adverbe, te conjugam la reflexiv cu trupul dulce și lasciv cădeau vocalele-n cafea și eu voiam să fii a mea, a fost cenușă, noapte, scrum și te-am închis într-un album. duminică, 2 aprilie 2017 Referință Bibliografică: conjugare / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CONJUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383646_a_384975]
-
gropi și coridoare, Ce urcă, se sucesc și se coboară, Cu ioezere de ape în vâltoare, Cu năruiri de bolți ce te doboară...” După „modul tandric” considerat de „Gândirea” drept trăsătură caracteristică a credinței ortodoxe, mântuirea omului se realizează prin conjugarea eforturilor umane cu cele divine, prin efortul îngerilor. În poemul „Pârgă”, „Îngerul nădejdii” trimis să-i fie poetului călăuză pe drumul vieții, a adormit zdrobit de oboseală la o răscruce, încolțit de „Arhanghelul Durerii”. Volumul „Poeme cu îngeri” umple lumea
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
basarabeană, nota regională; de pildă în formele verbale să deie, dar și să redeie, vreai (= vrei), iai (= iei) etc. Alte forme, în schimb, sînt ilustrări ale unei tendințe morfologice vechi și generale, de reîncadrare a verbelor în altă clasă de conjugare: ne-ar place, va reapare, pot încape. Exemplele copie, se străduie, cheltuie par să confirme și o tendință incertă, mai recentă - de preferință a vorbitorilor pentru formele verbale fără -ez sau -esc. În materialele monitorizării sînt desigur și destule calcuri
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
al comportamentului corespunzător.Luîndu-i drept termeni de referință pe Maiorescu, Ibrăileanu, Lovinescu, din partea cărora pleacă o adiere de "clasicism", Constantin Călin se desparte, dezolat, de tendința aculturală a contemporaneității, în pagini ce vizează fețe izolate ale acesteia, însă a căror conjugare compune un pe cît de cuprinzător pe atît de întristător tablou. D-sa ne încredințează că detestă kitsch-ul "chiar înainte de-a cunoaște acest cuvînt", avînd "o reținere naturală în fața a tot ce e înzorzonat, paspoalat, paietat, colorat strident
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
shi mai ia un 10 (zece) de la mine. Te pupik dulce, pa" (prieteni.ro). Mersîm este, foarte probabil, o "turcizare" glumeață a franțuzismului. Procedeul de imitare a vorbirii turcilor prin adăugarea la forme verbale românești a terminației -m, tipică în conjugarea turcă pentru persoana I singular (estem, vorbeștem) e bine atestat în literatura română, de pildă în replicile personajului Cadîr, din piesa lui V.I. Popa, Take, Ianke și Cadîr, sau ale lui Ismail din romanul lui Radu Tudoran, Toate pînzele sus
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
posedă și o valență polemică. Ea reprezintă un contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l percepe în mod cronic ca ostil. E vorba aci de conjugarea a două atitudini. Pe de o parte pătimirea mai de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai dezrădăcinării, care deplîng plecarea lor din sat, pe de alta dezolarea omului modern, neîmpăcat din varii motive cu mediul epocal. Incriminările poetului
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
orice absolvent al unei facultăți de litere, dacă nu se pregătește special în această direcție. Mirarea celor care nu înțelegeau, la apariția noii Gramatici a Academiei, de ce e nevoie de o descriere amănunțită a verbului românesc (de ce 10 sau 11 conjugări?) venea și din faptul că mulți nu încearcă să-și imagineze dificultățile pe care le întîmpină un non-român care învață româna. Desigur, discuțiile au adus și multe opinii raționale, argumentate, datorită cărora întreaga agitație mediatică a căpătat oarece sens: a
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]