1,077 matches
-
-dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am făcut", "tu kărdiya"- "tu ai făcut", "vo kărdiya"- "el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m"-"eu am făcut", "tu kărdean"-"tu ai făcut", "vo/voi kărdia"-"el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos, Piatra din capul unghiului și osul-kokalo Sufixul -imo(s) a fost piatră de poticnire pentru toți lingviștii și țiganologii. Se presupune că este preluat de romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI "A FI" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Eu nu doar sunt, Chiar am și fost - Nu doar în joacă, Ci cu rost. Bunicul nu mai este, Dar eram în
EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455473705.html [Corola-blog/BlogPost/373660_a_374989]
-
fi”; Deja eu am pornit Spre acea zi, Numită viitorul, Anume cel ce cheamă viul Din suflarea Cerului - Izvorul. Nepoatele mi-s chezășie, Că eu în spirit, Ba și-n trup, Nu voi muri, Căci curg (Odat’ cu timpul) În conjugarea verbului “a fi”. FOTO: "Maternitate", St. Bălan Referință Bibliografica: EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455473705.html [Corola-blog/BlogPost/373660_a_374989]
-
ce cheamă viul Din suflarea Cerului - Izvorul. Nepoatele mi-s chezășie, Că eu în spirit, Ba și-n trup, Nu voi muri, Căci curg (Odat’ cu timpul) În conjugarea verbului “a fi”. FOTO: "Maternitate", St. Bălan Referință Bibliografica: EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EU, ÎN CONJUGAREA VERBULUI A FI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1455473705.html [Corola-blog/BlogPost/373660_a_374989]
-
așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau „a detașeza”. Deci - ează este sufix gramatical, în vreme ce (aș)-ază
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
dar și materială normală a copiilor. În acest sens, Biserica deține o experiență îndelungată, pe care Statul o poate valorifica în eforturile sale de rezolvare a problemei persoanelor defavorizate. Dialogul, cooperarea și parteneriatul dintre Stat și Biserică poate duce la conjugarea eforturilor pentru realizarea deplină a reformei, mai ales în acele zone dificile în care o singură instituție a Statului nu poate avea răspuns absolut, cum ar fi: - Sărăcia, ca și cauză a abandonului copiilor și a izolării bătrânilor; - Cauzele socio-economice
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
condițiile necesare în esență, responsabilizarea comunității locale, apropierea serviciilor de beneficiari și unificarea deciziei la nivel local - care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare implică conjugarea unor acțiuni foarte complexe: reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiale, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate, posibil prin introducerea modelului familial de organizare și funcționare; - organizarea
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spațiile (tot ale poeticității) dintre simbolurile / figurile oculte ale muntelui / piramidei, peșterii / nestematei (smarald) etc. - se amplifică, se iluminează, ba chiar „cad în amurg“, desigur
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
dar și materială normală a copiilor. În acest sens, Biserica deține o experiență îndelungată, pe care Statul o poate valorifica în eforturile sale de rezolvare a problemei persoanelor defavorizate. Dialogul, cooperarea și parteneriatul dintre Stat și Biserică poate duce la conjugarea eforturilor pentru realizarea deplină a reformei, mai ales în acele zone dificile în care o singură instituție a Statului nu poate avea răspuns absolut, cum ar fi: - Sărăcia, ca și cauză a abandonului copiilor și a izolării bătrânilor; - Cauzele socio-economice
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
condițiile necesare în esență, responsabilizarea comunității locale, apropierea serviciilor de beneficiari și unificarea deciziei la nivel local - care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare implică conjugarea unor acțiuni foarte complexe: reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiale, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate, posibil prin introducerea modelului familial de organizare și funcționare; - organizarea
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Desapre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_social_.html [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
liberali corupți și dezertările care put de la o poștă a trădare sadea), ori cea care-i într-atât de divizată de mărunte orgolii politice, încât pentru ea nu există imperative naționale de dragul cărora să-și dorească o reală și eficientă conjugare a eforturilor. Victor Ponta, contrar celor crezute de unii și afirmate de alții, n-a pierdut din pricina erorilor săvârșite în campania electorală de el, respectiv de staff-ul lui electoral (probă în acest sens - după primul tur, avea un avans
PRIMUL PAS SPRE NORMALIZAREA ROMÂNIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_petrovai_1418272979.html [Corola-blog/BlogPost/376747_a_378076]
-
cuprindea, inițial, 30 de lecții, însă autoarea a refăcut sumarul, astfel că lecțiile 22-30 se regăsesc în partea a II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
este o limbă foarte grea: gramatica este foarte stufoasă și nu se poate învăța decât prin memorare mecanică. Desigur, există o logică foarte clară a sistemului ei morfologic, dar, la urma urmei, până când nu înveți pe dinafară declinările substantivelor și conjugările verbelor, nu vei putea pricepe această logică, nu vei putea citi latinește și nu vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că un elev mediu
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice by https://republica.ro/de-ce-sunt-impotriva-orei-de-latina-la-clasa-a-viii-a-consideratii-practice [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
gropi și coridoare, Ce urcă, se sucesc și se coboară, Cu ioezere de ape în vâltoare, Cu năruiri de bolți ce te doboară...” După „modul tandric” considerat de „Gândirea” drept trăsătură caracteristică a credinței ortodoxe, mântuirea omului se realizează prin conjugarea eforturilor umane cu cele divine, prin efortul îngerilor. În poemul „Pârgă”, „Îngerul nădejdii” trimis să-i fie poetului călăuză pe drumul vieții, a adormit zdrobit de oboseală la o răscruce, încolțit de „Arhanghelul Durerii”. Volumul „Poeme cu îngeri” umple lumea
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
temeiuri de satisfacție și deloc de mândrie. - De ce, în ultimii 22 de ani, românii nu au mai fost în stare să repete performanțele din perioadele pe care le-ați amintit? - Părerea mea este că perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice și intelectuale cu angajarea plenară a maselor într-un proiect național, mobilizator și stimulator. În anul 1859, generația pașoptistă (Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu), cea mai creatoare generație a istoriei românești, s-a aflat la unison cu
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
de dialecte/graiuri. Practic limba romani, sub multiple ei forme gramaticale actuale, își păstrează caracterul mixat al limbilor indiene de contact cu care strămoșii romilor din ziua de astăzi au relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
își păstrează caracterul mixat al limbilor indiene de contact cu care strămoșii romilor din ziua de astăzi au relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a
SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1496170229.html [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]