192 matches
-
subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*), după verbe de dorință, voința, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativa/negativă, conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*); propoziția participiala*). Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv. 1.4. TEXTE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico); *) conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limbă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico); *) conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limbă italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limbă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative; exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației. Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonala; imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza. 1.4. TEXTE ȘI TEME pentru comunicarea orală și scrisă Textele și temele vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni Sintaxa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
adverbele de loc și de timp (reluare); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne (reluare și sistematizare); gradele adverbului; poziția adverbului (reluare) Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (reluare) ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă - concordanța timpurilor - stil direct / indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*), după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativa/negativă, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*); propoziția participiala*). *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limbă italiană pentru ciclul liceal*). Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico). 2. LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂȚI 2.1. TEMATICA Universul personal: identitate; adolescență, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale - Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale - Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale - Interjecția - Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat - Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate - Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
în limba română cel mai adesea cu cuvântul negativ "nu", acesta având varianta fonetică "n-" înaintea unui cuvânt cu inițială vocalică. "Nu" este o negație suficientă, adică nu mai este nevoie de alt cuvânt pentru a realiza propoziția negativă. Locuțiunea conjuncțională "fără să" este o pseudonegație suficientă. Folosibile facultativ în aceeași propoziție cu o negație sau o pseudonegație suficientă, mai sunt și cuvinte negative auxiliare, dar insuficiente singure. Acestea sunt pronumele negative ("nimeni, nimic, niciunul, niciuna"), adjectivul pronominal negativ ("niciun, nicio
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte propoziții. Coordonarea se exprimă prin joncțiune cu ajutorul unui cuvânt sau al unei locuțiuni, care este cel mai frecvent o conjuncție, respectiv o locuțiune conjuncțională, ori prin juxtapunere, adică nemijlocit, fără un asemenea cuvânt sau locuțiune. În scris, aceasta este marcată prin virgulă. În ambele cazuri intervine și intonația. De obicei propozițiile coordonate între ele fac parte din aceeași frază, dar coordonarea poate fi și
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
sintactica, ci de modalizator, de conector logic, sau cele care constituie singure propoziții neanalizabile. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Din punctul de vedere al formei se pot deosebi mai multe categorii de adverbe. Că în limba română, sunt adverbe franceze care sunt moștenite
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
prepoziții le corespund adverbe cu sens asemănător (vezi mai sus Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale franceze sunt alcătuite analog cu cele românești: În subordonatele circumstanțiale, si conjuncția determina modul verbal la care este predicatul, mod care poate fi diferit de cel cu care se folosește conjuncția corespunzătoare din română:
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
sau neimportantă: Cuvintele din cadrul enumerației pot fi la rândul lor însoțite de determinanți: Apoziția simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziției: Atunci când apoziția face însă parte dintr-un nume propriu, aceasta nu se izolează prin virgulă: Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
ako" „dacă” etc.), există și unele care sunt adverbe la origine, de exemplu "kad(a)" „când”: "Kad se vraćaš?" (adverb) „Când te întorci?” vs. "Razgovaraćemo kad se budem vratio" (conjuncție) „Vom sta de vorbă când mă voi fi întors”. Locuțiuni conjuncționale sunt "kao da" „ca si cum”, "zato što" „pentru că”, "zbog toga što" „din cauza că” etc. Particularități de folosire: Particulă este considerată în gramaticile sârbești că o parte de vorbire aparte. Este definită că un cuvant invariabil care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
lipsa articolului înaintea substantivului comun depinde de sensul prepoziției/conjuncției. Exemple cu prepoziții: O conjuncție după care nu se folosește articol este "comme" cu sensul „că, în calitate de”: "Îl travaille comme ingénieur" „Lucrează ca inginer”. Același sens îl are și locuțiunea conjuncționala "en tânt que": "Îl travaille en tânt qu’ingénier" „Lucrează în calitate de inginer”. 3. În grupuri fixe Acestea sunt cel mai adesea grupuri verbale rămase dintr-o epoca a istoriei limbii în care folosirea articolelor nu era încă fixată. Exemple: "avoir
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fel ca în propoziția completiva directă. Indicativul sau condiționalul în subordonată, în principala fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care introduc propoziția atributiva, vezi articolul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]