KorAP: Find »[drukola/base=conjuncțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...8 >

197 matches

Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812

S 7 Apoz - S 14 14 4% AS Ierarhia pozițiilor în corpus: OS > SS >OO >SO > AS > AO Tabelul 4 - Distribuția funcțiilor antecedentului și relativizatorului Deși propoziția relativă este o specie de subordonată cu organizare mai complicată decât a celei conjuncționale, frecvența ei mare, apropiată de a subordonării conjuncționale17se explică prin faptul că vorbitorul uzează de anumite strategii prin care efortul de procesare (și de receptare) este atenuat: (i) relativizarea celui mai accesibil element din subordonată, (ii) respectarea pe cât posibil a

[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

sintactică între două unități de rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
22 45 1 29 0 6 0 Cotidianul 56 150 1 70 1 7 0 TOTAL OCURENȚE 581 762 28 301 5 37 1 În ipostază de corelativ frastic totuși apare mai degrabă în structuri cu propoziții concesive relative sau conjuncționale având ca prim termen un conector nespecific (cf. GALR II: 594-595). Oricum ar fi, pe adresa de la numerele 9-11 exista totuși un contract de vânzare-cumpărare din 1940, care atesta posesia Mariei Mihaescu (EZ) Și totuși, oricât de importantă ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii metaforice vezi Lakofff (1987); Lakoff & Johnson (1980); Manea (2001: 173−252). 24 În GALR se menționează de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și obligatoriu identici, nu sinonimi, potrivit normei literare (...), utilizarea corelativelor discursive este mai laxă, omiterea

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
sfârșit, tensiunea inferențială se destinde în situații precum cele de mai jos, în care, cu oricât spirit cooperant, alocutorul nu poate reconstrui verigile informaționale lipsă care să justifice utilizarea adversativului metadiscursiv, acesta devenind, în asociere cu și (cu valoare clar conjuncțională) și prin desemantizare, o simplă variantă stilistică a copulativului prototipic, cu unicul rol de a rupe monotonia enumerării prin segmentarea și rearticularea enunțului: (29) Moluștele (midiile, stridiile și scoicile de râu) sunt recomandate de nutriționiști pentru sursa importantă de vitamine

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
15) Chiar dacă o să-i ceri iertare, sau chiar dacă o să-i arăți că te-ai schimbat, tot n-o să te ierte vreodată. 3.3. Altă modalitate de construcție a structurilor concesive este fără conector, cu utilizarea conjunctivului (cu sau fără marca conjuncțională să) în predicatul subordonatei: (16) (să) Facă el și pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea ea tot nu se poate/Să se ducă

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792

însoți și structuri propoziționale pe care le focalizează: * propoziții relative: Numai [cine nu s-a ales cu răni din cauza ei și ignoră istoria celor care au făcut-o] tratează libertatea de expresie ca pe o minge căpătată cadou (22) * propoziții conjuncționale: O reducere cu orice preț a inflației, numai [pentru că aceasta este încă în România cea mai înaltă din regiune], este o opțiune greșită (22) Guvernele contrează dezvoltarea particularităților lingvistice, relaxând regimul numai [după ce fidelitatea naționala a regiunilor va fi fost

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar, la rândul său, poate modifica constituenți propoziționali: * propoziții conjuncționale: Mie-mi plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar [dacă se uita la mine], o și luam la fugă cât puteam (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). * propoziții relative: Nu contează doar [ce mănânci], ci și cum mănânci

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800

și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în

[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298

de opinie: a crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în al doilea rând, de exemplu, în concluzie, deoarece, astfel, pe de o

Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
permite, în această utilizare, trei contexte sintactice: (a) ștergerea obiectului direct, folosirea absolută, context în care verbul desemnează o proprietate; (b) construirea cu un obiect direct al cărui referent este caracterizat prin trăsătura semantică [-Animat]; c) construirea cu o propoziție conjuncțională având drept centru complementizatorul that. Ceea ce i se poate reproșa unui astfel de demers lexicografic este: nespecificarea mai exactă a naturii referenților (în cazul de față, a referenților din poziția obiectului direct) de care depinde sensul global al predicației, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele configurații în care este posibilă exprimarea directă a percepției unui eveniment (Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc argumente realizate propozițional - subordonate conjuncționale introduse prin que -, în care se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea substituirii subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-a depersonalizat rău de tot (Internet). (e) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum, exprimând predicații contrafactive: (244) Arată [de parcă nu ar fi dormit]. (245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cunoaștere (a ști, a crede, a gândi), precum și de a vrea. 96 Există interpretări (modelul de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan 1974: 31) conform cărora secvențele tranzitive cu completive directe introduse conjuncțional prin că, să, dacă sunt generate în urma suprimării (obligatorii sau facultative) a nominalului [+Indef] [+Abstract] faptul, prezent în structura de adâncime a verbelor tranzitive: Văd √ că vine spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]