419 matches
-
a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III. 3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orală: timp de lucru: 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă - și condițional - stil direct / indirect 11. Semantică - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta / a prezenta pe cineva - a cere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
dinți/rădăcini cu anchiloză dento-alveolară; ● dinți cu rădăcini divergente, care nu permit extracția, cu sau fără separație interradiculară; ● dinți cu rădăcini convergente, care cuprind un sept interradicular gros; ● resturi radiculare profunde, rămase mult timp intraosos; ● rădăcini situate sub lucrări protetice conjuncte, la care se dorește conservarea respectivei lucrări protetice. [Grad B] În funcție de extinderea alveolotomiei în plan vertical, se descriu următoarele posibilități: a. Alveolotomia cu rezecție marginală limitată a tablei osoase vestibulare Indicații: ● rădăcini situate în imediata apropiere a marginii alveolare. b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232122_a_233451]
-
legiuitoare o prerogativă substanțială de prezervare a mandatului senatorului sau deputatului constatat de instanță ca fiind în stare de incompatibilitate ar însemna negarea prerogativei autorității judecătorești de a înfăptui justiția. Principiul echilibrului puterilor în stat obligă autoritățile publice cu competențe conjuncte în realizarea aceluiași obiectiv constituțional să colaboreze, iar nu să se obstrucționeze în buna lor funcționare. În completarea argumentelor autorului sesizării, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii arată că votul exprimat în Camera Parlamentului poate fi interpretat ca având ca efect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
pe silaba penultimă a cuvântului, de exemplu "zrobił" („a făcut”), "zrobili" („au făcut”). Excepții în limba standard: Explicația acestui accent neregulat la verbe este că terminațiile verbelor la trecutul simplu și condițional nu sunt la origine sufixe, ci formele enclitice conjuncte ale verbului auxiliar "być" („a fi”), corespunzătoare formelor disjuncte żeśmy zrobili", respectiv bym zrobił", care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute pe
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
verbelor la trecutul simplu și condițional nu sunt la origine sufixe, ci formele enclitice conjuncte ale verbului auxiliar "być" („a fi”), corespunzătoare formelor disjuncte żeśmy zrobili", respectiv bym zrobił", care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute pe penultima silabă. Poloneza folosește alfabetul latin cu următoarele diacritice: În poloneză există și șapte digrame: ch, cz, dz, dż, dź, rz și sz. Spre deosebire de alte limbi
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre ... 9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/indirect 11. Semantica - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta/a prezenta pe cineva - a cere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III. 3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Anexă 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateza structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topica, transformare, etc. nouă ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe). IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orală: ... - timp de lucru: 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
în cruce din perioada neolitică această substanță este folosită ca înlocuitor de săpun Șantierul a generat venirea unui mare val de coloniști și înființarea a noi așezări numărul acestor germeni scade treptat spre profunzime ei fiind opriți la nivelul stratului conjunct paradoxal nu a fost primit foarte bine pe moment polenul conține substanțe indispensabile vieții ca în zonele interiore insulei aerul este uscat - secetos ce favorizează apariția incendiilor de pădure uneori xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cuvântul "années" „ani”: "Elle avait presque la cinquantaine" „Avea aproape cincizeci de ani”. Pronumele personale franceze constituie un sistem din două serii. Dintr-una fac parte pronume numite disjuncte (față de verb), care sunt cuvinte accentuate, iar cealaltă cuprinde pronume numite conjuncte, care formează un singur cuvânt prozodic cu verbul, adică cu un singur accent, si sunt în majoritatea cazurilor neaccentuate. Cele conjuncte mai pot fi împărțite în alte două clase: pronume personale propriu-zise și pronume adverbiale. Cele disjuncte sunt toate personale
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
serii. Dintr-una fac parte pronume numite disjuncte (față de verb), care sunt cuvinte accentuate, iar cealaltă cuprinde pronume numite conjuncte, care formează un singur cuvânt prozodic cu verbul, adică cu un singur accent, si sunt în majoritatea cazurilor neaccentuate. Cele conjuncte mai pot fi împărțite în alte două clase: pronume personale propriu-zise și pronume adverbiale. Cele disjuncte sunt toate personale propriu-zise. Pronumele "je, me, te, le" și "la" au și forma cu elidare: "j’, m’, ț’, l’": "J’écris" „(Eu) scriu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Pronumele "je, me, te, le" și "la" au și forma cu elidare: "j’, m’, ț’, l’": "J’écris" „(Eu) scriu”, "Îl m’a vu" „M-a văzut”, "Je ț’écoute" „Te ascult”, "Je l’ai entendu" „L-am auzit”. Formele conjuncte se pot folosi numai lângă verb. Pe de altă parte, la modurile personale (în afara imperativului), verbul poate avea numai subiect exprimat și printr-un cuvânt aparte, de aceea, dacă acesta nu este un cuvant accentuat, atunci trebuie să fie un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
pot folosi numai lângă verb. Pe de altă parte, la modurile personale (în afara imperativului), verbul poate avea numai subiect exprimat și printr-un cuvânt aparte, de aceea, dacă acesta nu este un cuvant accentuat, atunci trebuie să fie un pronume conjunct. Dacă verbul este impersonal, și atunci are un subiect aparent exprimat printr-un pronume conjunct, care poate fi "îl" sau pronumele demonstrativ "ce" (vezi mai jos, în secțiunea respectivă): "Îl neige" „Ninge”. "Îl" apare și cu verbe impersonale sau folosite
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
poate avea numai subiect exprimat și printr-un cuvânt aparte, de aceea, dacă acesta nu este un cuvant accentuat, atunci trebuie să fie un pronume conjunct. Dacă verbul este impersonal, și atunci are un subiect aparent exprimat printr-un pronume conjunct, care poate fi "îl" sau pronumele demonstrativ "ce" (vezi mai jos, în secțiunea respectivă): "Îl neige" „Ninge”. "Îl" apare și cu verbe impersonale sau folosite că impersonale, când și subiectul real este exprimat prin cuvânt aparte: "Îl faut voir" „Trebuie
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Îl manque un boulon" „Lipsește un șurub”. Acest "îl" este neutru din punctul de vedere al genului. Tot neutru este pronumele "le" cu funcție de complement direct în următoarele cazuri. În primele două poate fi echivalat cu pronumele românesc "o": Formele conjuncte "me, te, nous, vous" sunt folosite și că pronume reflexive, dar cel de persoana a treia nu figurează în tabelul de mai sus, căci este numai reflexiv. Este "se", echivalent și cu romanescul "se" (cu funcție de complement direct) și cu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Nous nous sommes écrit" „Ne-am scris (unul altuia)”, " Où vous vous êtes rencontrés ?" „Unde v-ați întâlnit?”, "Ils se șont envoyé des messages" „Și-au trimis mesaje”. În construcția de propoziție interogativa cu subiectul după predicat, pronumele personal subiect conjunct (în afara lui "je") devine accentuat, deoarece ajunge să fie ultima silaba a grupului verbal cuvânt prozodic: "Comprends-tu ?" „Înțelegi?” Între formă pozitivă a verbului la imperativ și complementele sale, topica este tot inversă și, în acest caz, singurul pronume sau ultimul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
acest caz, singurul pronume sau ultimul dintre cele două posibile devine accentuat, ba chiar în locul formelor "me" și "te" se folosesc formele "moi", respectiv "țoi": "Fais-le !" „Fă-l!”, " Écoute-moi !" „Ascultă-mă!”, " Lève-toi !" „Scoală-te!”. Pronumele disjuncte corespunzătoare unor pronume subiect conjuncte au forme diferite de ale celor din urmă ("moi", "țoi", "lui", "eux"), dar altele nu: "elle", "nous", "vous", "elles". Dintre acestea, "vous" este folosit că pronume de politețe corespunzător și lui „dumneavoastră”, și lui „dumneata”. Pronumele disjuncte sunt aproape totdeauna
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
aproape totdeauna detașate de verb și în general se folosesc cu scop de scoatere în evidență. În unele construcții de scoatere în evidență, partea de propoziție este exprimată prin pronume de două ori, cu forma să disjuncta și cu cea conjuncta. În cazul subiectului scos în evidență, este posibilă și folosirea numai a formei disjuncte, care ajunge de această data direct înaintea verbului: Eux, ils ne voyagent pas" sau Eux ne voyagent pas" „Ei nu călătoresc”. Și înaintea formei pozitive a
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt mai săraci decât noi”. Pronumelui reflexiv conjunct "se" îi corespunde pronumele disjunct "soi", folosit numai după prepoziții și conjuncții, și numai referitor la o persoană nedefinita, de exemplu în proverbe: "Chacun pour soi et Dieu pour tous" „Fiecare pentru sine și Dumnezeu pentru toți”, " On trouve toujours
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
à moi „Mașină asta e a mea”. Locul pronumelor personale este prezentat în secțiunile Propoziția afirmativa ce conține și părți de vorbire neaccentuate și Propoziția imperativa ale articolului Sintaxa limbii franceze. Sunt în general considerate tot pronume personale două pronume conjuncte care nu au corespondențe exacte în română, numite pronume adverbiale. Sunt două asemenea pronume, "y" și "en". Al doilea este omonim cu prepoziția "en". Sunt cuvinte cel mai adesea neaccentuate, în afară de cazul când sunt subordonate unui verb la imperativ, forma
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
strat este ultimul strat vital al epidermului, care împreună cu stratul cornos profund constituie așa-numita "bariera epidermică" (barieră față de apă, substanțele chimice și microorganisme). Stratul cornos este cel mai superficial. El este alcătuit din două straturi: stratul cornos profund sau conjunct și cel superficial sau disjunct numit și exfoliator. În cel profund celulele cornoase sunt alipite, în cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzându-se la suprafață. Celulele cornoase normale au formă de solzi, nucleul este dispărut ca și organitele celulare
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
principal al propoziției, precizând totodată modul, timpul, cauza sau condiția acțiunii verbului principal. Gerunziul românesc provine de la forma corespunzătoare din limba latină: "cantandum > "cântând. Este marcat prin sufixul "-ând", la majoritatea verbelor, sau "-ind": "fugind". Urmat de un pronume neaccentuat conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
de evaporare și ploaie. Ploaia are efectul de a curăța plafoanele de nori poluate. Climatologii insistă că sursele poluanților care cauzează întunecarea globală cât și gazele de seră care cauzează încălzirea globală sunt probleme grave și reale care trebuiesc abordate conjunct și cât mai rapid. Unii oameni de știință au sugerat că folosirea aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în cazuri de extremă necesitate. Expertul rus Mihail Budîko a constatat asta foarte devreme. În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
a mărit rapid importanța regatului său, orașele grecești având, în mod constant, din acel moment ambasadori pe lângă el. Dinastia Spartocizilor a durat mai mult de trei secole. Lui Spartakos I i-au succedat Seleucos și Satyros I, care au domnit conjunct, apoi Satyros I singur, până la moartea sa. Schimburile economice se făceau mai ales cu Atena. Exporturile regatului Bosforului se sprijineau îndeosebi pe grâu și pește. Importurile priveau ceramica, vinul, uleiul și metalul. Importanța ateniană în regatul Bosforului se manifesta și
Regatul Bosforului () [Corola-website/Science/331634_a_332963]