419 matches
-
semiotică), istoricul literar își va lărgi accesul la text, ajungând la ceea ce Edgar Papu avea să numească pansemantism. Lectura superficială, care își neglijează obiectul declanșează resortul polemic necruțător al lui M.. Pentru revelarea pansemantismului, el propune trei tipuri de lectură, conjuncte și complementare: textuală („la nivelul epidermei textului”), contextuală (în vederea dezambiguizării) și subtextuală (pentru identificarea funcției aluzive și a „arheologiei” cuvintelor). Istoricul literar disociază între o biografie exterioară și una interioară, aceasta din urmă urmărind felul în care aleatoriul vieții (al
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
În principal ca membru al Alianței Nord-Atlantice. Reforma establishment-ului militar În ansamblul său, sub presiuni externe, este de asemenea o măsură menită mai degrabă să convingă factorii externi - deși dimensiunea internă nu este nici ea neglijată. În mod absolut conjunct, revine În prim-plan poziția la care România aspiră, respectiv aceea de factor de stabilitate (dar și stabilizator, cu implicațiile pe care le presupune În termeni de putere și influență) În subsistemul său de relații internaționale, dezvoltat și implementat prin
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui singur individ, e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ în raport cu acțiunea altui individ. e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
esr) Pe scurt, aceasta pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. Se poate observa că o strategie se referă doar la opțiunile individuale posibile într-o anumită situație, în vreme ce alternativele simple sunt acele părți din alternativele conjuncte care privesc comportamentul unui singur individ. În acest fel, deși este aceeași strategie, „ 1m este angajat part-time” apare atât în xm1, cât și în wm1. Să presupunem acum că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii (specificarea lor nu este necesară argumentului) (0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o funcție sensibilă și eruptivă (Berbec), pe care nu o controlează bine și ca atare Îl tulbură, Îl face să nu se simtă În siguranță. În realitate: Guillaume este directorul unei firme. Este un bărbat foarte independent și creativ (Uranus conjunct cu Soarele și Mercur În Rac), responsabil (Saturn angular), care se gândește mai degrabă la munca și ambițiile lui decât la propria sensibilitate sau la cea a... femeilor și Îi place de obicei ca acestea să fie dinamice și autonome
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
vid fiind aproape de Fundul Cerului, este normal ca și căminul să fi fost afectat de acest tranzit. Mulți s-ar putea mira că nu văd aici referințe la planetele dominante, dar este intenționat: de fapt, În măsura În care ele sunt În general conjuncte cu unul dintre unghiurile temei sau cu un Luminariu (Luminariile sunt Soarele și Luna), tranzitele care le privesc au loc simultan și ca atare nu trebuie interpretate separat. 3. Aspectele Toate studiile Întreprinse cu privire la interpretarea tranzitelor arată că, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și ca atare nu trebuie interpretate separat. 3. Aspectele Toate studiile Întreprinse cu privire la interpretarea tranzitelor arată că, cele mai importante sunt conjuncțiile. Marile schimbări care marchează o existență, cele mai profunde transformări de personalitate au loc când planetele lente sunt conjuncte cu punctele sensibile din tema natală. Fiind aspecte neutre, conjuncțiile trebuie studiate cu multă grijă și necesită precauții prealabile, indiferent că sunt sau nu formate de o planetă cu reputație „benefică”. Luându-l pe Jupiter de exemplu, iată câteva reflexii
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
e momentul pentru liniște... Capcană: Întrucât sub această influență nu există Îndoială, individul este convins că deține adevărul și Încearcă, plin de bună-credință, să convingă pe toată lumea de acest lucru. Exemplu: Juliette Juliette, născută În 1969 1996: Jupiter În tranzit conjunct cu Mercur „Îmi reluasem studiile și În anul acela am obținut diploma În Științe Politice. Am simțit atunci o adâncă satisfacție, o veritabilă consacrare. După aceea, eram mult mai sigură pe mine când aplicam pentru un loc de muncă. De
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
responsabilitățile ce-i revin. Va trebui să facă față unei sarcini foarte grele... Din punct de vedere astrologic, Saturn Îi tranzitează exact Soarele din casa a XII-a (Încercări), În careu cu Luna natală; Uranus, care În tema natală e conjunct cu Soarele (suntem aici la limita a ceea ce se numește o „conjuncție disonantă”, vezi definițiile mai jos), se află În opoziție cu Marte natal din Leu. Acest ultim tranzit va semna decizia sa: riposta și războiul. Trigon sau sextil Dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
iubire fulgerătoare, totală, absolută. O lună mai târziu, am Înaintat divorțul, iar În anul următor m-am recăsătorit. Bineînțeles că asta mi-a adus și unele probleme financiare.” Notă: Saturn (important În această temă, fiindcă este stăpânul Ascendentului și e conjunct cu Luna) semnifică aici caracterul solid, durabil a ceea ce altfel ar fi putut fi doar o simplă aventură. Trecerea lui În momentul căsătoriei peste Fundul Cerului indică stabilizarea. Cât despre dificultățile financiare... În 1970 Jupiter era În opoziție cu planetele
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lovitură de teatru: soțul meu revine... Hotărâm să divorțăm, lucru care implică vânzarea casei, În timp ce eu nu nutream nici dorința și nici intenția de a mă muta! Cu toate acestea, s-a Întâmplat În octombrie (Marte, În bucla retrogradării, era conjunct cu Uranus). După aceea, am găsit o casă, mai mică, dar confortabilă, și m-am adaptat acestei schimbări. Tranzitele lui Neptun Neptun - Ascendent Conjuncție armonioasă: Acest tranzit se traduce prin impresia că te afli În osmoză și În armonie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
din Berbec a suportat opoziția simultană a celor două planete; la fel, pentru Raci și Capricorni (careu la Soarele natal) sau pentru Gemeni și Vărsători (trigon) etc. Atunci când se produce o Întâlnire Între două planete lente (când planeta lentă e conjunctă cu una rapidă, este vorba de o actualizare - vezi capitolul despre actualizări), efectul tranzitului este mult amplificat. Într-una din cărțile sale, André Barbault dă exemplul lui Lech Walesa, În a cărui temă natalăgăsim o aglomerare de planete la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
uraniană, va Întâlni obstacole În calea nevoii sale de libertate sau va trăi schimbările ca pe o fatalitate. Exemplu: Pauline (vezi tema de la p.) Tema natală a Paulinei conține o triplă conjuncție Marte-Mercur-Soare În Gemeni. În 1988, Saturn și Uranus, conjuncți În Săgetător, sunt În opoziție cu această triplă conjuncție. Un aspect de o asemenea forță, Îndreptat Împotriva unor planete personale, nu putea să producă decât un efect violent. „Băiatul nostru era la noi deja de trei ani și așteptam de la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a doua. Pe de altă parte, orice tranzit prin trigon este dublat și formează În interiorul temei un trigon major cu planetele tranzitate, creând un curent deosebit de lejer și armonios; dacă aspectul dominant este o opoziție, tranzitul prin conjuncție este ambiguu: conjunctă cu unul dintre cele două puncte receptoare, planeta În tranzit face opoziție cu cel de-al doilea. Aceasta implică hărțuiri, situații contradictorii. Tranzitul prin careu la opoziția natală este deosebit de puternic, fiindcă este dublat. Planeta În tranzit desenează În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]