30 matches
-
p. 195-196. 70. Ibidem, p. 196-198. 71. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 197-198. CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) De la retragerea aureliană și până la așezarea slavilor (275-602), autohtonii au avut contacte directe, au conlocuit și au conviețuit, în anumite forme, cu migratorii. Dintr-o serie de izvoare istorice (literare), precum Pătimirea Sf. Sava, din secolul al IV-lea, reiese că o conviețuire a migratorilor (alogenilor) cu autohtonii era nu doar posibilă, ci și necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se mișcau liber grupuri de sarmați nomazi. Într-un timp relativ scurt are loc o reașezare în teritoriu a comunităților umane. 13 Dacă în perioada anterioară populațiile dacice și sarmatice și-au păstrat propria identitate culturală și etnică, deși au conlocuit mult timp una lângă alta pe același teritoriu, în secolul al IV-lea dispare orice individualizare culturală, așa cum dovedește arheologia. De-aici marea dificultate, pentru cercetători, de identificare și atribuire etnică a descoperirilor aparținând complexului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pânză neîntreruptă de populație romanică din nordul Dunării, din Dacia, până în Pind și Salonic (Macedonia), dar, în același timp, pe același teritoriu, de ambele părți ale Dunării, se întindea pânza neîntreruptă a slavilor din sudul Poloniei până în nordul Greciei ce conlocuiau cu romanicii. Abia la sfârșitul acestei perioade, când are loc trecerea slavilor la viața sedentară și creștinarea lor, începe o restrângere și o precizare a ariilor fiecăruia din cele două populații: romanicii asimilează pe slavii din nordul Dunării (Dacia), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sentiment, nu e cunoștere, ci tehnică, ceea ce înseamnă că arta poeziei ar reveni la antica tekhné. Instrumentația verbală plină de virtuozitate, care preia uneori cuvinte de la, de pildă, George Murnu, e caracteristică pentru acest poet la care savantlâcurile și balcanismele conlocuiesc în bună simbioză în Poeme balcanice (1936), carte care vrea să spună ,,Suntem Orient. Să ne dezorientăm!” M. este un bufon liric cu accente antonpannești și barbiene, la care componenta înțelepciune este implicită, așa cum se poate constata în ciclul Însemnările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
o aceeași determinare. Într-o scrisoare din 13 iulie 1938, adresată prietenului și editorului său Al. Rosetti își exprimă nedumerirea la reacțiile de adversitate la noul umanism matematic înălțat la modul lirei, întrebînd: De ce artistul și omul arid nu pot conlocui în fiecare din noi, fără să se combată? Theodor Codreanu, în Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (Curtea Veche, 2011), consideră Joc secund în întregul ei "un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]