207 matches
-
tablou fantastic) , „forme ?i structuri vizuale" (E. Papu), „figuri ?i imagini" (M. Eliade), „structuri arhetipale originare", „imagini arhetipale", „fragmente-motive" (Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri" (N. Bomher), „o topografie mitic?" a universului poetic eminescian (I. Em. Petrescu). În opera eminescian?, termenul de „topos poetic" se identific? cel mai adesea cu imaginile
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a viziunii artistice autohtone ?i cea apar?inând altor popoare, dezv?luind procesul devenirii noastre spirituale. Alc?tuind „uria?ul mecanism viu al universului poetic eminescian", aceste „piese" str?lucind de frumuse?e arăt? uimirii noastre „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului. În imagini arhetipale, de valoare universal???i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ", comunicând, prin aceast? paradigm? de semnifică?îi, o dubl? voca?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spre libertatea absolut? a cunoa? terii tainelor universului. Natură exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje, ci adev?rate „paradisuri terestre" , „...În descrip?ia c?rora Eminescu a pus mult din fantezia liric
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spiritualit??îi noastre" , Eminescu ?i-a construit astfel propriul s?u univers mito poetic, concentrându-se, dup? cum remarcă E. Simion, În jurul a opt mituri care: „... vin ?i dispar pentru a reap?rea În alte poeme, sub Înf?????ri ?i conota?îi schimbate. Ele comunic? Între ele ? i adeseori, f??? de veste I?i schimb? locul Întrun discurs, cum este cel romantic, În care am? nuntul este observat din unghi cosmic ". Este vorba despre mitul na?terii ?i mor?îi universului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ". (Zoe D.-Bu?ulenga) I m a g i n a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un efect comic - o deformare tipică tendințelor limbii populare. Diftongul oa, rezultat al unei alternanțe fonetice produse în evoluția limbii române (condiționat de accent și de vocala din silaba următoare, în diverse forme gramaticale: frumos / frumoasă, domn / doamne! etc.) e conotat ca popular, acolo unde apare în variație cu conservarea sunetului o (bioloagă, filoloagă, doape, riboane, laptoape etc.). În mod special vocativul în -e, care produce alternanța o /oa - de tipul Antoane, Solomoane - este simțit ca popular și familiar, în contrast cu vocativul
"Roacăre" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9545_a_10870]
-
iată că transpare un consens universal în privința celei mai vechi meserii din lume, prostituția, de aici dezvoltându-se subsecvent ideea de negoț. Generalizând, putem afirma că cele mai multe dintre ideogramele fie referitoare la femei, fie având în componența lor elemente feminine, conotează feminitatea în mod negativ, de la kanji care desemnează împărăteasa/regina 后printr-un anus, întrucât consoarta imperială trebuia să stea tot timpul deși, bănuiesc, doar metaforic în spatele bărbatului (mergând pe aceeași linie, un alt kanji folosit pentru soție 奥 înseamnă interior, adânc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pozitive de încurajare să fie dublate de sancțiuni.” (A. Giddens, 2001, p. 105) 7. Feminismul radicaltc "7. Feminismul radical" Familia monoparentală poate fi tratată de către conservatori drept un model de viață aproape de o formă extremă, care, ca orice exagerare, este conotată negativ. Faptul de a fi părinte singur decurge dintr-o situație asumată sau întâmplătoare, dar una la limită. Reală, efectivă sau numai simbolică, separarea de opresor este un fapt real. Din această perspectivă, femeile din familiile monoparentale pot fi receptate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
informații..." Numeroase sunt în cartea lui Cornel Ungureanu raportările la geopolitică, o știință "relativ recentă" ale cărei date s-ar cuveni să fie actualizate. Aceasta cu atât mai mult cu cât devenise, după al Doilea Război Mondial, o "știință damnată", conotată negativ din pricina asocierii cu revanșismul Germaniei "umilite la Versailles" și pornite pe recuperări teritoriale cu forța. Dar "geopolitica a existat și înainte de Hitler și în afara nazismului", remarcă pe bună dreptate Cornel Ungureanu, o știință care constată, printre altele, modificările de
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
au pierdut-o: cuvântul amestec are în uz o ușoară conotație peiorativă (rezultată probabil din sistemul profund de valori, care privilegiază puritatea și condamnă hibridul); componenta negativă este și mai evidentă la derivatul amestecătură. Și franțuzismul melanj (din mélange) e conotat negativ; anglicismul mix pare însă a-și păstra caracterul pur descriptiv. Transparența și neutralitatea semantică sunt avantaje care pot conduce la impunerea în uz a anglicismului: chiar dacă, deocamdată, acesta ne apare ca inutil, pretențios și chiar derutant (ca o abreviere
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
mamei -din provincie, poate de la țară, în orice caz din altă generație. Dincolo de indiciile diferenței de gusturi artistice (mama propune „un tablouaș, ceva" și mai ales „un goblen de la Pitești"), semnalele lingvistice ale diferenței culturale sunt numele destinate unei fetițe, conotate urban și la modă (Ecaterina, Mia), respectiv rural și demodat („Niculina, c-așa o chema pe nașa"). Cel puțin în publicitate, comicul de limbaj pare a fi în continuare la mare preț, exploatând resursele unor persistente diferențe sociale și culturale
Comic de limbaj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6214_a_7539]
-
și numesc ochi de gâscă” (p. 340). Autorul se baza și pe considerațiile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, din Etymologicum Magnum Romaniae (articolul consacrat termenului albastru), unde se afirmă că în folclorul românesc, ca și în alte tradiții populare, albastrul e conotat negativ. Mai târziu, în Stilistica limbii române, I (1973), Ion Coteanu trecea în revistă culorile comparațiilor din literatura populară, găsind relativ puține pentru verde (mai ales acelea care evocă „prospețimea”) și încă mai puține pentru albastru: „albastru, vînăt, mieriu sînt
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
mirosul lui aspru și delicat totodată, aproape disperat, ca versul lui Virgil, tot de acolo vine. în fine, "trandafir"-ul încheie la Mazilescu, calm, corola generoasă de simboluri, de la cele antice, medievale, criptice la cele ale prezentului fugace, frumusețe care conotează împlinirea cu stingerea. Trandafirul acoperă totul, e un semn total, integrator, peste ochii închiși sau uimiți, de ceea ce văd deschiși dincolo, roza dantescă, infinitul iubirii. Concilierea, pacea, iertarea - sugestii fine, subtextuale. Univers floral, specii cunoscute de toată lumea, la Baconsky, dar
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
Nici măcar să mestece posmagii nu vrea. E un fel de nătăfleață care așteaptă să-i cadă în gură para mălăiață. E convins că dacă munca ar fi bună la ceva, ar fi luat-o boierii. În concepția țărănească, lenea e conotată exclusiv negativ. Leneșul nu e bun decât de spânzurătoare. Există și o altă concepție despre lene. Tot una de clasă. În literatură a intrat sub numele unui personaj din romanul rusesc, și anume Oblomov. A devenit un substantiv comun, oblomovism
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
concepție despre lene pretinde o stare materială solidă ori măcar iluzia ei. O descoperim nu doar în romanul lui Goncearov, dar și (mai ales iluzia) în piesele de teatru ale lui Cehov sau în povestirile lui Turgheniev. Lenea nobilă e conotată pozitiv. Numai oamenii sărmani muncesc. Sau ariviștii de felul lui Cicikov, care cumpără suflete moarte. Nobilii vegetează. În cel mai bun caz, merg la vânătoare sau petrec. Munca li se pare josnică, iar oamenii harnici, demni de dispreț. Cu aceasta
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
existențială și spirituală, iar drumul devine metaforă revelatorie esențială, loc de întâlnire al imaginarului și al realului, al iluziei și al referențialității. De altfel, pentru scriitor, „aventura (...) înseamnă și abandon, reverie lucidă, bucurie, poate și devoțiune abstractă”, după cum poate să conoteze și o propensiune mereu reiterată, iluzorie și fantasmatică, spre regăsirea identității proprii. Reveria, ca formă de cunoaștere, resuscitează trăiri privilegiate, redă peisaje cu amprentă simbolică, fixează nostalgii și neliniști, fapte și evenimente, posturi meditative și revelații ale sinelui. Fragmentele de
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
Cuvintelnicul face lumină pe calea cea mai scurtă. Azi căutăm noul și-i conferim prețuire, vrem să fim up to date (ceea ce nu e numaidecât rău). Doar că, mii de ani înaintea noastră, aceste res novae (în greacă, neoterismós) erau conotate negativ. Presupuneau violență, instabilitate, agitație. Cum tot atunci crima (gr. kríma) desemna rezultatul unei judecăți (de orice natură, nu neapărat juridică), putând fi, evident, favorabilă sau nu. Andrei Cornea o echivalează cu verdictul (lat. verum dictum). Odată, însă, cu Septuaginta
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
face mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă în sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, în sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian Șiulea în Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
documentat ce dorește să explice reacționarismul politic din jurnalistică lui Eminescu, justificându-i naționalismul 'În context'. Din păcate, adus În atenția lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!, titlul Îi face un imens deserviciu lui Eminescu. În engleză, el conota de fapt „da, sunt extremist, ba chiar fudul de atitudinea mea'. După această primă impresie, câți vor ajunge să citească lucrarea? Conotația negativă rămâne Însă În mintea tuturor! Eminescu va continua să rămână cel mai necunoscut mare poet național atâta vreme cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
rămas în urmă o lume ,de panopticum", înfricoșătoare, dar reală, clară și stranie ,ca în fundurile de mare". Bineînțeles că autorul, ajungând la realism, îl îngroașă - din necesități demonstrative - naturalist. Pentru a-i spulbera Poeziei aura, o echivalează și o conotează fiziologic, cu amănunte aproape sordide. E tot o formă de poetizare, însă ŕ rebours. În destructurările și demistificările operate, tânărul Geo Dumitrescu pune o mare îndemânare formală și un vizibil talent... poetic. Căci, altfel, textul (antologic) s-ar fi redus
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
ascund secretul unui spațiu dat, în fine, raportul său, ca artist, cu universul poeziei. Această căutare, acest drum spre sine, prin intermediul a tot ceea ce-i caracterizează ambianța (străzi, cartiere, porumbei, clădiri etc., la care se adaugă aerul, element esențial, nobil, conotat cu înțelesuri din sfera spiritualității, și, apoi, imaginile vagi ale oamenilor), izbutesc să dea formă poetică unei lumi, puternic personalizate, lumea orașului în lirica lui Eugen Bunaru. În acest oraș-emblemă, strada, martor tăcut, în diferitele ei întruchipări (“Stradă tocită de
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
care trăiesc în regiunile dezvoltate știu, construiesc, devin mai bogați și mai liberi”, spune Adrian Bejan. Concluzia lui: „Cunoașterea e contagioasă. Evoluția este un proces imposibil de oprit”. La fel și tendința înspre ierarhie. „Cuvântul ierarhie în discursul cotidian este conotat negativ, este confundat cu cuvântul inegalitate. Acest lucru este complet incorect. Ori de câte ori s-a instituit uniformitate, peste noapte, ca și în România după instaurarea comunismului, uniformitatea s-a transformat într-o nouă ierarhie. Oriunde te uiți. Vine antrenorul și face
Adrian Bejan, profesor la Duke University: Ori de câte ori s-a instituit uniformitatea într-o societate, aceasta s-a transformat într-o nouă ierarhie () [Corola-blog/BlogPost/338393_a_339722]
-
nu există liniștea infinitului te include doar viața aleargă fără tine în urmă-ți și înainte lăsându-te un pic mai copil lângă o grămadă de păcate” În “al treilea ochi", ca o ramă a întregului volum, poeta Cecilia Moldovan conotează propria metaforă de a fi...poet! Cristina Ștefan, 8 mai 2016 Referință Bibliografică: Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
LENTĂ. sem [seme]. 1. O trăsătură semantică elementară (Greimas); o unitate de semnificații minimale. Înțelesul cuvîntului mînz, bunăoară, este produsul unor seme ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dar și că un comportament este obligatoriu doar atunci când comportamentul ilicit corespunzător este asociat cu o sancțiune. Prin urmare, porunca, obligația și sancțiunea sunt termeni legați ombilical, care semnifică aceeași noțiune, fiecare denotând o parte diferită a acelei noțiuni și conotând restul. Gândind legea ca unitate a acestor trei termeni, Austin lasă puțin loc în teoria sa conceptului fundamental de drepturi, pe care le consideră o creație a legii, fiind conferite prin poruncă. Dar, în timp ce pot exista legi care să creeze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]