30 matches
-
cercetare, în eșantionul de bărbați, li s-a cerut acestora să raporteze formele de violență manifestate asupra partenerelor și frecvența acestora. De asemenea aceștia au raportat dacă în copilărie au fost martori sau au fost supuși la violențe în familia consanguină. Din eșantionul de 2 361 barbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie. Practic, 73
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai puternică: 72,5% din subiecții care au trei sau mai mulți copii provin la rândul lor din familii cu trei sau mai mulți copii. Între numărul de copii din familia proprie (sau conjugală) și numărul de copii din familia consanguină există o relație de asociere nu foarte puternică, dar semnificativă. 2.1. Planificarea sarcinilor și dorința de a avea copii Pe măsură ce se înaintează în timp de la prima la a treia sarcină, gradul de planificare și dorința de a avea un
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe de factori care influențează comportamentul violent: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut indică următoarele: > Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie. Practic 73,3% din indivizii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]