90 matches
-
al populației poartă denumirea de consangvinizare. In practică se consideră că animalele care au un stramoș comun cu 5 generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației, astfel că încrucișarea lor va duce la consangvinizare, deci la creșterea homozigoției. Mărimea populațiilor de animale domestice este factorul determinant care influențează direct gradul ei de consangvinizare, în cazul izolarii reproductive. Acest aspect deosebește mult speciile de pești de celelalte animale domestice, în cazul peștilor, populațiile fiind mai
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației, astfel că încrucișarea lor va duce la consangvinizare, deci la creșterea homozigoției. Mărimea populațiilor de animale domestice este factorul determinant care influențează direct gradul ei de consangvinizare, în cazul izolarii reproductive. Acest aspect deosebește mult speciile de pești de celelalte animale domestice, în cazul peștilor, populațiile fiind mai numeroase, iar numărul de reproducători utilizați, mult mai mare. Prin urmare, gradul mediu de înrudire al fiecărei populații de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cazul altor specii de animale domestice. Totuși, încrucișarea unor exemplare cu grade de înrudire mari se practică și în ameliorarea piscicolă, pentru creșterea gradului de homozigoție, care va asigura efectul heterozis la prima generație de încrucișare (Vintilă, I.,1988). Consangvinizarea modifică structura genetică a unei populații numai în sensul modificării frecvenței genotipurilor, nu și al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a unei populații numai în sensul modificării frecvenței genotipurilor, nu și al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de asemănare genetică mare; consangvinizare necurentă, în care caz gradul de rudenie este mai îndepartat. Consangvinizarea curentă are loc atunci când împerecherile se fac între indivizi cu un grad de asemănare genetică mare. Ea este de două tipuri (Vintilă, 1988): imperechere incestuoasă, care are loc între
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
al genelor. După gradul de înrudire al parentalilor, împerecherile înrudite sunt de mai multe feluri: consangvinitate curentă, care cuprinde împerecherea dintre indivizi cu un grad de asemănare genetică mare; consangvinizare necurentă, în care caz gradul de rudenie este mai îndepartat. Consangvinizarea curentă are loc atunci când împerecherile se fac între indivizi cu un grad de asemănare genetică mare. Ea este de două tipuri (Vintilă, 1988): imperechere incestuoasă, care are loc între părinte și descendent, sau între frate și soră, și produce un
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
între frate și soră, și produce un grad de homozigoție per generație de 12 - 15 % ; împerechere apropiată, de tip semifrați x semisurori, bunic x nepoate, dubli veri primari între ei, care produce un grad de homozigoție per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de homozigoție per generație de 12 - 15 % ; împerechere apropiată, de tip semifrați x semisurori, bunic x nepoate, dubli veri primari între ei, care produce un grad de homozigoție per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care nu vor produce un coeficient de consangvinizare pe generație mai mare de 1 %. Pe lângă gradul de rudenie al parentalilor utilizați în încrucișări, coeficientul de consangvinitate depinde și de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
între ei veri primari, sau alte animale înrudite, care fac sa crească gradul de homozigotie per generație, în medie cu 3 %; consangvinizare îndepărtată, atunci când într-o populație se fac împerecheri între animale înrudite, care nu vor produce un coeficient de consangvinizare pe generație mai mare de 1 %. Pe lângă gradul de rudenie al parentalilor utilizați în încrucișări, coeficientul de consangvinitate depinde și de numarul de generații la care ne raportăm, valorile acestui coeficient crescând, în genere, cu numărul de generații. Prezentăm în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
remarcă și scăderea celorlalte caractere care conferă animalului adaptabilitate la mediu, cum ar fi: viabilitatea, capacitatea de valorificare a hranei, rezistența la boli, etc.. Această reducere a capacitații bioproductive a unui animal supus încrucișărilor înrudite se definește ca “depresiunea de consangvinizare”. Ea se manifestă până în cazul în care toate genele care guvernează principalele caracteristici bioproductive sunt în stare de homozigotie. Dar consangvinizarea are și efecte favorabile, și anume: 51 fixează și generalizează caracterele în populații (evitând segregarea); modifică capacitățile de transmitere
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la boli, etc.. Această reducere a capacitații bioproductive a unui animal supus încrucișărilor înrudite se definește ca “depresiunea de consangvinizare”. Ea se manifestă până în cazul în care toate genele care guvernează principalele caracteristici bioproductive sunt în stare de homozigotie. Dar consangvinizarea are și efecte favorabile, și anume: 51 fixează și generalizează caracterele în populații (evitând segregarea); modifică capacitățile de transmitere ereditară a reproducătorilor, producând gameți mult mai asemănători între ei în privința conținutului de gene; produce o descendență mult mai asemănătoare (între
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de gene; produce o descendență mult mai asemănătoare (între indivizi,dar și cu parentalii). Nu putem omite și faptul că punând în evidență alelele recesive cu efect distructiv, permite înlăturarea lor din populația aflată în proces de ameliorare. De asemenea, consangvinizarea împarte populația în linii, permițând alegerea celor mai buni reproducători pentru generația următoare. In cazul încrucișărilor între organisme neânrudite, efectul încrucișărilor este invers depresiei consangvine și poartă denumirea de „vigoare hibridă” sau de „heterozis”. Fenomenul heterozis, ca și depresia de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
această metodă modifică mult mai rapid genomul unei populații, fiind indispensabilă în cazul animalelor cu interval de generație mare. 2.2.1. Principalele tipuri de încrucișări sunt: încrucișările înrudite și încrucișările neânrudite. 2.2.2. Incrucișările înrudite au ca efect consangvinizarea, care poate fi incestuoasă, apropiată, moderată sau îndepărtată. In principal consangvinizarea influențează negativ caracteristicile legate de adaptabilitatea organismului (fertilitate, precocitate, fecunditate, etc.), determinînd depresia consangvină. Incrucișările neânrudite se mai numesc hibridări și au ca efect creșterea capacității de adaptare a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cazul animalelor cu interval de generație mare. 2.2.1. Principalele tipuri de încrucișări sunt: încrucișările înrudite și încrucișările neânrudite. 2.2.2. Incrucișările înrudite au ca efect consangvinizarea, care poate fi incestuoasă, apropiată, moderată sau îndepărtată. In principal consangvinizarea influențează negativ caracteristicile legate de adaptabilitatea organismului (fertilitate, precocitate, fecunditate, etc.), determinînd depresia consangvină. Incrucișările neânrudite se mai numesc hibridări și au ca efect creșterea capacității de adaptare a organismului (ex. valorificarea superioară a hranei, cu efect direct asupra creșterii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
descendenții lor și, pentru a se reproduce, Își caută la maturitatea sexuală din perioada de estru (călduriă, perechea Într-o altă haită, ceea ce este un lucru pozitiv, Întrucât se previn astfel actele de incest când, după mai multe generații de consangvinizare apar malformații, cazuri de debilitate și defecte de constituție, ceea ce presupune degenerarea speciei canis lupus. Urmare a ierarhizării poziției fiecărui exemplar din cadrul haitei, după moartea unuia dintre ei se dau lupte aprige pentru ocuparea poziției rămasă vacantă. În mod neîndoios
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
modă canină sau după capriciile celor avuți. Așa cum s-a arătat, doar selecția riguroasă și observațiile Îndelungate au dus la formarea acestui evantai de rase de câini, neglijându-se gradul de Înrudire În reproducția lor, ceea ce a condus la o consangvinizare strânsă la extrem. Cu timpul, producția, creșterea și Îngrijirea câinilor a căpătat noi dimensiuni, trecând treptat ca preocupare din domeniul amatorismului În cel științific. Pe baza și În lumina cunoștințelor actuale este prematur să se poată spune cu deplină certitudine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
descendenților rezultați În cadrul varietății respective i-a cucerit pe crescătorii particulari, care au continuat, conștienți sau nu, să Îi mențină la parametrii genetici și morfologici realizați prin Împerecheri stricte În cadrul populației de câini-lup transilvăneni, evitându-se pe cât posibil cazurile de consangvinizare. De aici au fost răspândiți cu timpul În toată țara și consolidați ca o varietate care există și astăzi În multe gospodării din țara noastră. Din păcate, nu a existat o preocupare susținută pentru ameliorarea acestor câini-lup locali, care, În timpul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
indivizilor folosiți la reproducție. Folosind la reproducție exemplare din afară nu vom reuși niciodată să formăm câini cu o bază genetică stabilă, adaptați complet condițiilor climatice din țară. În situații extreme, când efectivele se apropie de un grad strâns de consangvinizare, putem controla acest fenomen, cu mare atenție, prin folosirea unor exemplare reproducătoare importate, pentru obținerea unei singure generații de produși, pentru Împrospătarea sângelui rasei. În acest sens se poate da exemplul Cehoslovaciei, care a reușit să izoleze reproductiv frumoasa rasă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o crescătorie este produs din prăsilă proprie, putem spune că efectivul de câini este izolat reproductiv. S-a stabilit că un efectiv de câini constituit din 10 masculi și 50 de femele poate fi izolat reproductiv, fără nici un pericol de consangvinizare. În acest mod efectivul de câini devine o populație de sine stătătoare, cu o direcție evolutivă proprie, orientată spre scopul propus, printr-un program de ameliorare judicios Întocmit. Populații de câini. Înseamnă că aplicarea unor măsuri genetice și de ameliorare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rasa ciobănesc german. FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA CÂINELUI LUP Știința ameliorării enumeră trei factori de bază care influențează procesul de modificare a caracterelor ereditare ale animalelor, inclusiv la rasa de câini ciobănești germani (câinele lupă. Acești factori sunt: selecția, consangvinizarea și Încrucișarea. A. SELECȚIA constă În alegerea sau trierea populațiilor de câini-lup, individ cu individ, după anumite criterii de selecție, În vederea folosirii la reproducție numai a anumitor exemplare, care dispun de cele mai valoroase Însușiri ce se transmit ereditar. Candidații
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
bot lung, Înălțime la crupă, care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se elimină prin selecție de la reproducție câinii cu o conformație grosolană, cu spinarea deformată, cifoză sau lordoză sau cu picioare scurte, care Înseamnă depășirea gradului de consangvinizare admis, cele În stare fiziologică rea ca urmare a unor boli și a altor defecte 1. Pentru cunoașterea valorii genetice a produșilor se studiază ascendenții acestora, cu câteva generații În urmă, pe baza evidențelor zootehnice și se rețin la reproducție
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se dresează ușor. Oricum, nu sunt admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele caractere deosebite. În acest mod se realizează o consangvinizare moderată În cadrul rasei de câini ciobănești germani. Indicele de prolificitate, adică raportul dintre numărul de produși obținuți și numărul cățelelor care au fătat, reprezintă un alt criteriu important de selecție. Femelele cu un indice mic de prolificitate se Îndepărtează de la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
genelor de la o generație la alta, care poate duce la menținerea exemplarelor supuse selecției sau la reformarea lor. De asemenea, prin selecție se Înregistrează și numeroase efecte secundare, dintre care cel mai des ne putem afla În fața unui pericol de consangvinizare, prin creșterea gradului de rudenie Între câinii folosiți pentru Înmulțire. De aceea, pentru scăderea gradului de consangvinizare va trebui ca fiecare reproducător să fie Înlocuit periodic prin unul din descendenții săi. Efectele selecției sunt influențate de eritabilitatea caracterelor, care reprezintă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lor. De asemenea, prin selecție se Înregistrează și numeroase efecte secundare, dintre care cel mai des ne putem afla În fața unui pericol de consangvinizare, prin creșterea gradului de rudenie Între câinii folosiți pentru Înmulțire. De aceea, pentru scăderea gradului de consangvinizare va trebui ca fiecare reproducător să fie Înlocuit periodic prin unul din descendenții săi. Efectele selecției sunt influențate de eritabilitatea caracterelor, care reprezintă procentul de performanțe realizate (exteriorizate fenotipic), care se datorează efectului genelor cu care este Înzestrat câinele respectiv
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la naștere În ultimii trei ani a fost de 5,52 căței. reducerea mortalității și a reformei de necesitate a câinilor tineri, pentru că aceasta duce la reducerea efectivului de Înlocuire la montă și deci la creșterea intervalului Între generații. B. CONSANGVINIZAREA CA FACTOR DE BAZĂ A AMELIORĂRII. Într-o populație de câini există un anumit grad de Înrudire Între indivizii care o compun. Dacă se face o Împerechere Între o femelă și un mascul cu un grad de rudenie mai apropiat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]