39 matches
-
atestări documentare. Fiind zonă de graniță, administrația imperială a decis ca locul să fie dens populat. Veneția de Jos a fost atestată documentar încă din anul 1235. În anul 1733 episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripțiuni) în Ardeal. La acea dată Veneția de Jos era sediul unui protopopiat greco-catolic: "Archidiaconatus Venecziensis". Protopop ("Archidiaconus") greco-catolic era "Ionás" (Ionaș); la Veneția de Jos ("Alsó-Venecze") mai erau recenzați încă doi preoți, ambi uniți: "Sztoika" și "Opra" (Stoica și Oprea
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
care de fân ("Foeneta Currum: 4"). La Veneția de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localității și al preoților erau notate în limba maghiară sau în românește, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Veneția de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin. Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici , și anume "Vaszilie" (adică Vasilie), "Vaszilie 2" (un alt Vasilie), precum și "Todor" (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene. În catedrală din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania. Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat "Suk" ("Locus unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
strânge" 25 de care de fan" ("Foeneta currum: 25"). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucat rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus ("Felsö-Suk"), Vișea ("Visa")... În localitățile comunei se practică cultură cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea căilor de rasă. Administrația clujeana a inițiat aici
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
spune că l-ar da ieftin dacă ar găsi o fundație specializată în protecția copiilor sau a bătrânilor. Din anul 2006 castelul este vândut unei societăți din Cluj Napoca care a început lucrările de restaurare și conservare a castelului. Din recensământul (conscripțiunea) organizat(a) de Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, afăm că la Jucu de Sus (Felsö-Suk) ("Locus purus valachicus"), trăiau 40 de familii, adică vreo 200 de persoane. În Jucu de Sus al anului 1733, erau recenzați doi
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Bisericii din Jucu de Sus produceau "7 care de fan" ("Foeneta Currum: 7"). Denumirea localității era redata în limba maghiară, întrucat datele recensământului urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, mai ales din unguri. Din același registru al conscripțiunii Episcopului Inocențiu Micu-Klein, mai aflăm date, la fel de interesante privitoare la alte localități din actuala comună Jucu: Jucu ("Suk"), "Jucu Nobil" ("Nemes-Suk"), Vișea ("Visa")... În anii 1950-1980, aici a funcționat una din școlile din Jucu de Sus, cu 4 clase primare
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Mare și luând numele de Inocențiu, la mănăstirea „Sf. Nicolae” de la Muncaci în Transcarpatia. Tot acolo, pe 5 noiembrie 1729 a fost consacrat episcop de către George Genadie Bizanczy, episcop unit rutean al Muncaciului. În anul 1733 a hotărât organizarea unei conscripțiuni a populației din aproape toate regiunile Adealului, cu excepția localităților din Țara Bârsei și din suburbiul Brașovului, întrucât aceste localități erau supuse jurisdicției episcopului din Râmnic, din „"Valahia Austriacă"”. Pentru scurtă perioadă de timp (1718-1739), acea parte a Munteniei (Oltenia) a
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
curuți, și devastată de aceștia; în timpul ocupației curuților, aceștia au furat vasele prețioase de cult, documente inestimabile și au violat criptele episcopilor în căutare de tezaure. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în localitatea "Bertán" erau recenzate 35 de familii românești. Cu alte cuvinte, în "Biertanul" anului 1733 trăiau circa 165 de români. Aceștia, însă, nu aveau nici preot și nici biserică. Protopopul Ștefan Moldovan a menționat în anul 1852
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
a țării în Evul Mediu. Satele care intrau în jurisdicția acestui subcentru erau: Comăna de Sus, Veneția de Jos, Veneția de Sus, Crihalma, Ticușu Nou, Cuciulata și Lupșa. În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Comăna de Jos" erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Comăna de Jos" erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele "Iuon". La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială. Denumirea satului era redată în limba maghiară: "Alsó-Komana", întrucât rezultatele conscripțiunii
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele "Iuon". La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială. Denumirea satului era redată în limba maghiară: "Alsó-Komana", întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de vedere bisericesc, "Comăna de Jos" a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneția de Jos. De asemenea, în conscripția din 1733 se precizează și
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]