85,057 matches
-
privesc ponderea în trecut a intermediarului francez, condițiile politice care au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
se autoplasează în fruntea ierarhiei artelor. Demolarea acestei distincții ierarhice este de fapt ceea ce vizează poezia postmodernă; din fericire există însă și voci critice care recunosc valoarea acestei poezii degajate și ludice, ca de pildă Claudiu Groza care ia în considerare "un tip de poezie prozaică, a cotidianului, o poezie discursivă ș...ț inedită, șocantă, dură, vitală" (pag. 81) și care recomandă prelungirea acestei colocvialități în planul discursului critic. Deși modul în care literatura produsă în acest spațiu pare a converge
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
a fost poet oficial și al primei părți din epoca Ceaușescu. De la cultul unuia, a trecut la cultul altuia. Nici E. Jebeleanu, nici Maria Banuș n-au dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
Ungaria și apoi de Austro-Ungaria la politic incorecta formulare "Românii nu au obținut (s.n.)... teritoriul pînă la Tisa", dar "România primea (s.m.) atît Basarabia, cît și Transilvania și Bucovina" (în locul prezentării unirii ca voință a unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre dreapta" (pînă și stînga românească, spune Boia, înclina spre dreapta) drept urmare a ruralității extinse, căreia i se asociau astfel diverse forme de naționalism cultural, de la Sămănătorism la generația '27. România: țară
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
de limbă germană nu era jignitoare pentru nimeni; dimpotrivă, acomoda etniile. Dacă mai punem la socoteală polonezii (pe care i-a elogiat în poeme memorabile - s-a scris că între înaintașii lui s-ar număra polonezi), dacă mai luăm în considerare fascinația americană (sau ratarea americană), putem spune că era al tuturora. Evoca - și evocă - o convergență, cum n-o face nici un scriitor al acestui spațiu. Strehlenau, Csatad (Banatul cu Timișoara - mica Vienă), apoi Pesta (,,Ungaria, locul unde se desfășoară copilăria
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
pornind, prin urmare, de la ceea ce s-a numit nebunia lor. Fără îndoială, poetul german care se aseamănă în primul rând cu Eminescu este Hölderlin. Este cel puțin pentru români, o comparație mulțumitoare - o comparație elocventă mai ales atunci când luăm în considerare postumele lui Eminescu. Este un ecran mult mai mare - un ecran pe care se poate proiecta gândirea, creația și sensibilitatea eminesciană. Sensibilitatea ,,secretă". Dacă poetica profunzimilor pe care o naște nebunia își poate găsi un larg câmp de referință, aceasta
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
și critice. Nu este nici urmă în cărțile lui (inclusiv în cele de articole și interviuri) din optimismul oficial al regimului comunist. Dintre scriitorii mari ai deceniilor de dictatură, Preda este cel mai lipsit de iluzii, cel mai pesimist în considerarea, etică și filosofică a istoriei noastre postbelice. N-a botezat el, cu o expresie deseori folosită pe urmă, anii colectivizării și ai închisorilor politice, "obsedantul deceniu"? Și n-a definit el întreagă această istorie recentă "era ticăloșilor"?
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Rodica Zafiu Într-o istorie a poeziei care ar lua în considerare instituțiile și procesele socio-culturale (modalități de publicare, cenzură, instanțe validatoare, receptare, stabilire a canonului școlar, ierarhii paralele, interferențe extraliterare) și-ar putea găsi locul, în capitolul despre actualitatea imediată, un fenomen care dă o formă nouă unui conținut mai vechi
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
devine uneori cinism, cu o notă ostentativă de frivolitate, cum se întîmplă în povestirea care dă titlul volumului, Misterioasa dispariție..., din 1946. încadrarea acestei povestiri în "genul mistic", cum citim chiar pe coperta IV, este oarecum bizară, dacă luăm în considerare faptul că intruzia transcendentului se produce într-un mod care amintește mai degrabă de desenele animate de ultimă generație de pe Cartoon Network decît de genul sus-numit - "Dar într-o dimineață, sfîntul care locuia deasupra orașului răsturnă din greșeală chepengul de
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cel de-al șaselea volum al ediției Freud de la Editura Trei cuprinde 12 lucrări despre sexualitate redactate între 1898 și 1931. Este luat în considerare, prin urmare, aproape întreg ansamblul operei, prin prisma unor idei ce vor deveni extrem de importante, decisive chiar, pentru practica și teoria psihanalitică. Unele dintre ele, precum cea de sexualitate infantilă, vor provoca virulente rezistențe în validarea descoperirilor noii științe și
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
aparținând în consecință lingvisticii, pragmaticii, stilisticii, semanticii ș. a. Cea de-a doua parte probează caracterul operant al unui - deja - model teoretic propriu. Obiectul: textele istratiene (preferate sunt cele pentru care Istrati a conceput și o versiune în limba română). Metoda: considerarea pe acest teren a următoarelor raporturi: scriitor-narator, scriitor-cititor, narator - personaj-narator, limbă-lume și text-mesaj. Opțiunea pentru aceste cinci raporturi, spune autorul, ș...ț este susținută în primul rând de specificul organizării și constituirii semnificației artistice în textele istratiene. Vom pune în
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
bună poezie va fi întotdeauna antagonistă într-un fel și trebuie să se constituie automat într-o critică - deci că poezia este o formă de critică socială sau culturală. Totuși, nu poate fi privită numai așa. Adorno nu ia în considerare poezia umoristică sau poezia care nu își propune să fie critică. Credeți că Adorno chiar voia o lume în care muncitorii din fabrici urmau să fie la fel de importanți ca intelectualii? Și care ar fi gusturile acestor muncitori? Noi trăim într-
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
reproducînd fragmente ample din textele consacrate cărții, a creat asemenea reacții, încît dna Gabriela Adameșteanu se vede obligată să dea unele explicații în editorialul numărului 10. Intitulat sugestiv, Democrație cu biciul, articolul remarcă, pe bună dreptate, două anomalii: una este considerarea Omului recent o "carte cu probleme" și, pe deasupra, "primejdioasă" politic, într-o terminologie care amestecă limba de lemn de ieri și limba corectitudinii politice de astăzi; a doua anomalie este încercarea arbitrară a unor publiciști (și Cronicarul s-a referit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
politic. În același număr 10, dl. Andrei Cornea scrie două pagini de revistă despre Omul recent: studiu demn de laudă, personal și interesant, în care acordurile ori dezacordurile cu tezele dlui Patapievici sînt expuse deopotrivă de limpede. Ne miră doar considerarea polemicii din jurul cărții (atît de temeinic examinată de dna Adameșteanu) drept o "reizbucnire" a unor "vechi rivalități" între "unii dintre colaboratorii" Observatorului cultural și, respectiv, ai României literare. Dl. Cornea fiind un om inteligent, e greu de înțeles cum de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
fantastice, Misterul camerei închise nu mai este rezultatul unei mișcări dezordonate și întîmplătoare, ci un comportament cultural care ia în calcul mai multe variante de succes. Nu spun că așa stau lucrurile neapărat și că Florin Manolescu a luat în considerare efectiv variante de succes, dar apariția simultană a acestor două cărți poate primi cu ușurință o asemenea interpretare și dacă interpretarea e corectă, atunci nu putem decît să fim fericiți că în dezordinea actuală din România în care fiecare pare
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
chiar că e obligat să aibă cu Dumnezeu relația autentică pe care o poate avea, fie ea de respingere sau de asumare. Dar ideea că cineva care invocă numele lui Dumnezeu, care-l introduce în discurs, care-l ia în considerare ca ipoteză măcar e cineva defect, mi se pare amuțitoare. În lumea de azi, după 11 septembrie, nu mai poate nimeni să spună că problema religiilor e una marginală. E o problemă care face să cadă turnuri foarte înalte, e
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
a autosesizat și a decis: de aici înainte, televiziunile nu vor mai avea dreptul să filmeze mîini încătușate decît dacă sentința contra posesorului mîinilor e definitivă și irevocabilă. Un eventual recurs în anulare al Procurorului General nu e luat în considerare. Decizia CNA e la fel de, iertat să-mi fie cuvîntul, idioată ca și aceea prin care B1 Tv a fost amendat pentru difuzarea unor imagini cu cele trei gimnaste care s-au fotografiat în Japonia. CNA se face de rîs cu
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
se reamintește că respectivul domn a colaborat cu securitatea maghiară ("numele conspirativ") și ar fi vândut românilor și slovacilor, al căror "gest de apreciere" este pentru el "mai important decât existența și viitorul maghiarilor de peste hotare". Dacă mai luăm în considerare și românizarea numelui Medgessy (Petre Mediaseanu), cam la atât se oprește "comentariul denigrator" și "ura față de români". Restul informațiilor sunt fapte istorice, mai mult sau mai puțin discutabile, mai mult sau mai puțin demne de luat în serios. Dacă pentru
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
de bază - care sînt într-adevăr cele sugerate de dubla definiție: desemnare a unei categorii sau a unui număr mare de indivizi - determină de fapt absența sau prezența conotațiilor peiorative: de obicei, desemnarea categoriei e obiectivă (nobilime, boierime, țărănime), în vreme ce considerarea unui număr mare (implicație: excesiv de mare) implică o judecată negativă (e cazul lui funcționărime); ironia poate fi determinată și de inadecvarea ideii de "clasă" sau "colectivitate" la o categorie umană definibilă mai greu și mai subtil (poețime). Evident, în cuvinte
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
ce fac: ideologia comunistă e o formă de minciună. Fasciștii făceau deobicei ce spuneau și spuneau ce făceau. Sinceritatea lor era însă la fel de criminală, ca și ipocrizia celorlalți. Și mai este o deosebire, derivată din aceasta, mai rar luată în considerare, dar care, împreună cu idoelogicul, ne ajută să înțelegem de ce am avut un proces al fascismului, dar nu și unul al comunismului. E vorba de faptul că dictaturile de dreapta, lipsite de o filosofie proprie, au fost în practică, și în
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
strunit, va fi în stare să dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează volumul. Editorului i se deschideau două piste de abordare a vastului domeniu, mai mult decât generos, din orice direcție ar fi fost luat în considerare. Să preia, într-o așezare cronologică, colaborările la ziarele din țară. Dacă ținem seama numai de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
ele nu sunt esențiale. Din păcate, fotbalul, aflat în avangarda "privatizărilor", continuă mentalitățile comuniste: aranjamentele de culise, pila, șantajul sunt regulile după care se joacă atât în teren, cât și în afara lui. Competența și talentul sunt ultimele criterii luate în considerare - mai ales când e vorba de administrarea cluburilor și de alegerea forurilor de conducere națională. Când mai mari peste fotbalul românesc se află indivizi a căror competență e cu asupra de măsură dovedită de rezultatele obținute de echipele de club
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
sau nu va fi deloc!»": parafraza expresiei atribuite lui Malraux despre secolul XXI aparține dnei Anca Hațiegan. Autoare a unui articol despre O făclie de Paște (STEAUA nr. 11-12, 2002), dna Hațiegan crede că a venit timpul să luăm în considerare "fundalul mitic-creștin pe care e proiectată drama lui Leiba Zibal". Cum contemporanii n-au făcut o primire grozavă nuvelei, Caragiale (scrie dna Hațiegan) a recidivat cu Noaptea Învierii, o povestire ironică la adresa unui public ce se dovedise orb în fața mitului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
anul 2003: vom vedea că tot în ianuarie s-au născut Al. Brătescu-Voinești (1868), Ticu Arhip (1891), I. Heliade-Rădulescu (1802), Vladimir Streinu (1902), M. H. Simionescu (1928), Radu Petrescu (1927) și alții, toți, pe meleaguri dîmbovițene. N-am luat în considerare. * În sfîrșit, tot în Litere, dl Tudor Cristea semnalează în editorialul său un lucru incredibil: într-o obscură editură cu numele Lider a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă să lipsească. În pofida dimensiunilor ei, nu poate fi luată în considerare cu seriozitate Istoria lui Marian Popa. Literatura română sub comunism (Editura Fundației Pro, 2002) a lui E. Negrici discută, în volumul apărut, doar proza (poezia, teatrul, critica, eseul vor face obiectul volumului ori volumelor următoare). Iar Literatura și politica în
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]