5,839 matches
-
lui. 5) E ca și cum ai servi un cocteil de fructe cu tot dichisul aferent: platou, cupe, tacîmuri, șervețele, toate rafinate și de bun-gust. Mai mult, Dediu știe ce ingrediente îi potențează deliciul ori îi sporesc încărcătura proteică. Știe că numai consimțindu-le, combinîndu-le, comparîndu-le, confruntîndu-le, corelîndu-le, corectîndu-le, în sfîrșit, consumîndu-le, fructele își dezvăluie adevăratele lor calități. Asistăm în cartea lui Dediu la un tonifiant spectacol al opiniilor în mers, chiar în fugă, vis-ŕ-vis de creșterile și descreșterile imperiului muzicii contemporane. Un
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
modul de a le istorisi le conferă un anume insolit. În povestirea care dă și titlu volumului, avem istoria încâlcită a unei crime dintr-un penitenciar, în Frica, personajul principal este un singuratic ciudat care, pentru a-și întreține familia, consimte la un adulter, Societatea Anonimă... este prilej pentru o scurtă și fragmentară incursiune într-un trecut comunist opresiv, Pățania lui Gutman are în centru un proces politic de la 1946 care maschează o deportare de evrei, iar Aleea Minerilor, de pildă
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96. footnote>. De ajungem să consimțim la faptă, gândul simplu se concretizează în imagini. Acolo unde se ivesc imagini în gând, s-a produs consimțirea, mișcarea fără imagini fiind doar un atac nevinovat. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
stăpânesc pe om toate patimile”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, „Crinii țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 108. footnote>. Originea păcatului se află în libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți la alegerea lui, căci „...nu în firea lucrurilor stă păcatul, ci se naște din voia slobodă a celui cel face”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXXI, ediție revizuită de Constantin Făgețan
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
rele”<footnote Talasie Libianul, „Despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, în „Filocalia...”, vol. IV, Edit. Humanitas, 2000, p. 26. footnote>, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce-i gustă momeala și consimt ispitelor lui. Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui scrieri au stat în nenumărate rânduri ca sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, făcând referire și el la începuturile păcatelor, consideră că „... mândria și trândăvia, din care izvorăște și lăcomia pântecelui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 82, în „Filocalia...”, vol. II, p. 83. footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași îndemnuri le avem și de la Sfântul Ioan Gură de Aur, care dezvoltă ideea precedentă, dând și îndrumări celor care au consimțit deja cu ispita: „Vă îndemn, păziți-vă chiar de la început, să nu zămisliți în voi o poftă rea ; iară dacă am zămislit-o atunci să înăbușim în noi sămânța cea rea. Dacă însă și la aceasta am fost leneși, atunci
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare, etc. Odată consimțite de către congregație, aceste melodii erau preluate de coruri sau cantorii bisericilor. Muzica Creștină din secolul al XIX-lea s-a dezvoltat pe continentul Africa în mod gradat, pornind de la stilul European al închinării liturgice introdus de misionarii occidentali. Participarea la
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
asemănare cu Creatorul, ci ca pe o obrăznicie, alegând diferite conduite contrare firii, cum este și aceasta a arderii trupului după moarte - produs patologic al minții păgânilor și al cinematografiei hollywoodiene. Biserica Ortodoxă, care este Trupul lui Hristos, nu poate consimți să ardă trupurile oamenilor, practica incinerării putând fi asociată mai curând funeraliilor civile cosmopolite, față de care poziția Bisericii trebuie să fie fermă. Maria Diana Popescu, Agero
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
și nerostitul lor, golul din peisaj e și un vid de cuvinte, nimicul poate fi și el ascultat, propria ființă e auzită de tăcerea lumii: "Sub stâncile / negre și pe landă, nimic, / nici / un cuvânt. // A spune ar însemna să consimți / la. // Să fii de acord cu. Ca și cum / aș asculta nimic. // Ca și cum m-ar asculta / tăcerea / nimănui". Rostirea poate deveni astfel instituire de viață, fixare a trecătorului ("Creanga înzăpezită care din noapte / lovește-n geam, / o auzi. Sporește-i / viața, / dă
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
instrument de seducție în bucătărie căci, uite, ce rost are să fii senin și măreț la ce-ți va folosi să te admire, să zicem, o sută de oameni dacă tu îți pierzi din suflet cu fiecare răsuflare dacă cineva anume consimte la speranță dar nu mai știe nevoia de a-ți da un telefon noaptea să te cheme la el când nu mai circulă nici un tramvai fără singurul spectator care contează, îmi joc splendoarea într-o sală goală un happening a
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât și celălalt, nu va consimți să hrănească (amara pâine!) decât pe omul care va abdica de la orice spirit de dreptate și va urla ca lupii.” Comentate pe larg ar merita și articolele despre Alexandru George și mai ales despre continuarea de către el, izbutită, a scrierii
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
condiționări estetice, ierarhia în vigoare la noi n-are cum să-l încapă pe Eminescu, decât cel mult ca o concesie făcută cutumei. Să fie o întâmplare că tocmai școala, care ar trebui să asigure fundamentele unei educații estetice, a consimțit să renunțe treptat la studiul valorilor așa-zicând clasice, în frunte cu Eminescu, în favoarea acelora încă neașezate și, deci, incapabile să garanteze o perspectivă corectă? Nici șansele de a face din Eminescu un reper moral nu sunt mai mari într-
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Iași pe M. Eminescuț, împreună cu Wilhelm Humpel ș1831-1899ț și cu Petru V. Grigoriu, și așa, îmbrăcat în costumul său alb de vară, cum era, ne-am dus cu toții la atelierul de fotografie Nestor Heck șstrada Lăpușneanu, nr. 42ț, unde a consimțit a se fotografia, însă numai în grup, alăturea cu noi. Ne-am și așezat împreună. După indicațiile noastre însă, fotograful l-a scos numai pe dînsul, ceea ce nu puțin l-a supărat mai apoi văzîndu-se amăgit ca un copil." Apoi
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
lui, cel puțin față de Mama, trebuie să o răscumpere pe a mea, care oricum e pierdută". 13 Aprilie 1941 : Nu am destulă energie să-i spun Madeleinei că trebuie să-și vadă de drum. îmi pare sincer rău că am consimțit joi noaptea să rămînă la mine. A fost încă o noapte penibilă (ca în mai 1938 cu Z.). Dacă nu vreau noi complicații, inutile pierderi de timp și încurcături fără soluție - trebuie să tai scurt." 23 Aprilie 1941 : ,(...) Războiul ăsta
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
literare, aceste pagini de laudatio. Au fost pregătite în mare secret, cum s-a procedat și în cazul meu. Cu deosebirea că de această dată m-am numărat și eu printre complotiști. Și mai este o deosebire. Eu aș fi consimțit poate, până la urmă, să fie publicat grupajul acela de texte în care eram firitisit, ceea ce Adriana, în ce o privește, nu ar fi admis nici în ruptul capului. Sunt sigur de aceasta. Cine o cunoaște cât de cât îi știe
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
ei scriitoricească, dacă va fi fost. Adam Wellington o transformase dintr-o mișcare în păpușa sa de lux, în minunata, neasemuita sa păpușă vie, în mașinăria sa sexuală sofisticată și perfectă, în carafa lui cu tinerețe fără bătrânețe și ea consimțise fără vreo împotrivire (ba chiar păruse că agreează, că-și dorise rolul acesta!...), ea îi venise în întâmpinare vârstnicului său partener de viață, căutase să se confunde cu modelul din mintea lui, se lăsase dusă de valul de confort-bunăstare-plăcere-splendoare-fast, se
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
o ciudată Încremenire. Zarea luminată era singurul semn, că undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte. Nu ne Îndoiam că era și curată. Trecerea atâtor roți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o învăluia în umbra ei atotputernică. Ar fi trebuit să o conserv în dragoste așa cum confesorul ei o conserva în bigotism, să o brutalizez în ceremonii secrete, să o frământ ca pe o cocă recalcitrantă, care nu vrea să crească. Consimțisem să fac asta, în La Coste. Devenise fierbinte și suplă, darnică în plăceri intelectuale și în îmbrățișări mai puțin eterice. La început slăbuță și jenată, și-a desfăcut părul, a dat frâu liber suspinelor și s-a umezit, și-a
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
năuci de ambele sexe. Proștii și ignoranții încă mai cred că un demon, mascul sau femelă, a pătruns în trupul lor și îi consideră pe acești posedați, cum li se spune, vinovați de starea în care se află, pentru că au consimțit la un moment dat al existenței lor să fie vizitați de Diavol. Majoritatea familiilor se rușinează cu ei, sau nu știu ce să facă cu ei. Mulți sunt abandonați, cu toate că suferă și plâng. Unii nu sunt de loc alienați, ci nevoiași. Departamentul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
definire generează paradoxuri. În primul rând, dacă oamenii sunt beneficiarii primilor doi, al treilea le este impus sub forma granițelor statale, fapt pentru care ei trebuie să accepte aceste dimensiuni ca fiind ale lor, să și le asume, si sa consimtă că ele generează însușiri asemănătoare în semeni, printre care se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de reflecție": "Națiunea e necesară, fiindcă e natura, dar e neîncorsetată, fiindcă e reflecție". În al doilea rând, ea îl identifica, îl
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în ochii autorului, tehnologia, sindromul victimizării, corectitudinea politică și multiculturalismul. Să le luăm pe rînd. Tehnologia, însoțită de expansiunea universului cibernetic, transformă lumea într-o rețea planetară a informației ubicuitare. Într-o asemenea rețea, nimeni nu poate trăi decît dacă consimte să se lase prins în ea, aidoma unei celule a cărei șansă de supraviețuire depinde de integrarea în țesutul din care trebuie să facă parte. În opinia lui Ovidiu Hurduzeu, defectul acestui țesut planetar este că silește celula umană să
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
mecanismele mai generale ale vieții spiritului. În acest scop, ca să obțin continuitate "epică" și armonie a proporțiilor, am fost obligat să tai din cuprins cam tot atîtea pagini ale cărții cîte sînt acum tipărite... Nu m-am resemnat lesne să consimt la acest sacrificiu, dar am înțeles în cele din urmă că e inevitabil. Și totuși, nu mă pot abține de la a o spune, sînt conștient nu numai de aportul pozitiv al reducerii operate, ci și de riscurile asumate, îndeosebi cel
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
deghizată a diavolului, le-a propus protopărinților că vor deveni ca Dumnezeu, adică alți dumnezei, într-un mod independent de Dumnezeu; să fie dumnezei fără Dumnezeu. Adam, cedând amăgirilor demonului, care s-a servit pentru scopul său de șarpe, a consimțit astfel să devină dumnezeu prin el însuși, să se autoîndumnezeiască, și în aceasta constă păcatul său. Nu s-a gândit nici o clipă că prin aceasta își contrazice, de fapt, condiția lui de făptură. Afirmarea autonomiei sale absolute și a voinței
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a deveni Dumnezeu, numai pentru că diavolul îi prezintă o imagine atât de meschină a Dumnezeului adevărat, încât nu mai vrea să stea împreună cu El, ci dorește independența. Invidia și gelozia sunt păcatele celor ce nu mai sunt fiii lui Dumnezeu. Consimțind să devină dumnezeu independent de Dumnezeu, Adam arată că vrea să se lipsească de Dumnezeu, să ducă o viață fără El, să-I ia locul. Ce înseamnă aceasta dacă nu negarea, respingerea lui Dumnezeu? Adam fusese creat să conlucreze prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]