1,087 matches
-
tota. Poemul poate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea unire indestructibilă. Subliniez că termenul de modificat nu trebuie înțeles, ca acțiune săvârșită, asemeni substituitului
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
puțin? De Ce News încearcă să vă ofere explicația. Fie că este vorba despre România, Europa, SUA, Africa sau Asia, în orice parte a lumii principiul este același: cumpărat, folosit, aruncat și de la capăt. Este vorba despre o practică industrială care consistă în reducerea deliberată a vieții unui produs pentru a crește consumul, deoarece, așa cum se spunea public încă din 1928, un produs care nu se consumă sau care are o duratp de viață foarte lungă este o tragedie pentru afaceri. Becurile
Teoria conspirației: mărfurile moderne sunt fabricate pentru a se strica () [Corola-journal/Journalistic/70713_a_72038]
-
telegrafelor, care înlătura confuziile ce existau în exploatarea și administrarea serviciilor poștale și telegrafice și stabilea principiile de bază ale exploatării ambelor servicii. Confirma și definea monopolul de stat în această materie “statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal, care consistă în transmiterea de comunicațiuni prin firul electric și transportul de obiecte și persoane prin poște”. Trata probleme privind: inviolabilitatea telegramelor și scrisorilor, sechestrele pe accesoriile serviciului poștal, pe trimiteri; amenzile pentru transporturi particulare neautorizate, pentru sustragerea de la plata taxelor; termenele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cristalul (dup? cum remarc? I.Em. Petrescu). Astfel, „... lumină I?i manifest? prezen?a În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că o corporalitate difuz? În consiste?a argintie a « negurilor albe » sau a « umbrei» " , dimensiunea ontologic? a poeziei eminesciene relevându-se, atât În sugestii ale luminii, cât ?i ale umbrei: „ Valoarea ontologic? că?tig?, În lirica eminescian?, ?i metaforele luminii, ?i ale umbrei" . Luna de?ine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ayant répondu considèrent que la marque d'employeur représente l'essence de l'offre de l'employeur communiquée à l'intérieur et à l'extérieur et qu'il correspond à la réalité interne***. L'aspect positif de cette recherche ne consiste pas uniquement dans le pourcentage élevé, mais surtout dans le fait que la plupart des sujets comprennent correctement l'essence du concept. Le marché roumain du travail se voit confronté actuellement à une crise de personnel, en particulier dans les
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un burete: "Ugerul lunii pe canale mute / își lansează lapții recilor prunci somnambuli./ Coarnele de taur - burdufe îndesate / cu lapte smîntînos pentru copii, / gușa ciocîrliei, limpede de-o spinteci / vei da de pungi sonore de lapte cristalin" (Laptele). Viclenia dezarticulării consistă în mimarea proceselor proliferante, a unei germinații ostentative: În orice urmă / orbecăie sămînța cu labe reci de cîrtiță" (Pas de pas).Pămîntul însuși, cu toate mările și pustiurile sale, n-ar fi decît "ugerul cel mai năzdrăvan", chiar mărul lui
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
revizuire ea are încă puterea lucrului judecat până se va înlocui printr-o altă hotărâre. Articolul 379 (1) Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanța certă, lichidă și exigibila.* (2) Dacă datoria consista în suma nelămurita, urmările se vor amâna până mai întâi se va face lichidarea. ... (3) Creanța certă este aceea a cărei existența rezultă din însuși actul de creanța sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF1" „Nucleul Cadrului comprehensiv de dezvoltare (CDF) susține că modul în care se acordă ajutorul, nu numai conținutul său, are o influență importantă asupra eficacității sale, iar reducerea sărăciei este scopul fundamental al ajutorului internațional. CDF consistă în patru principii - un cadru de dezvoltare holistică pe termen lung, orientarea spre rezultate, componenta participativă (country ownership) și parteneriatul coordonat de țara beneficiară a ajutorului. ș...ț Strategiile de dezvoltare trebuie să fie holistice și modelate după o viziune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
motiv ca există o rațiune de a fi absolută și o valoare etică imanentă”. Critica filosofică nu poate decât să dizolve această statolatrie, conchide Mircea Djuvara. Rațiunea fundamentală a statului, aceea din care se trag toate celelalte, trebuie deci să consiste În realizarea justiției prin punerea În practică a principiului suprem al Eticii, În cursul tuturor realităților istorice și vicisitudinilor concrete ale vieții sociale și naționale „căci norma fundamentală se reflectă și se traduce În mod consecvent Într-o serie de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fost În mod expres formulată de legiuitor, cade În sarcina judecătorului s-o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate. S-a discutat și se mai discută Încă cu multă ardoare Înțelesul formulei: principii generale de drept. După unii, ele ar consista În principii care derivă din normele existente, printr-un proces de generalizare, care În fond nu s-ar deosebi de analogie. Contra acestei păreri Înainte de toate, putem obiecta, referindu-ne la textul articolului mai sus amintit, că principiile generale sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
condiții de fapt, indicate În normă, care intră În vigoare numai atunci când condițiile stabilite de ea sunt verificate. Imperativul juridic e, În sfârșit, un imperativ ipotetic: date fiind anumite premise, dreptul impune consecințe determinate. Ori, o astfel de premisă poate consista În faptul că părțile și-au manifestat, sau nu, o anumită voință. Astfel e cazul așa ziselor norme dispozitive. E clar, Însă, că fixarea acestei premise drept condiție pentru intrarea În vigoare a normei aparține voinței exprimate În norma Însăși
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
distincția Între drept public și drept privat poate fi menținută Într-un sens mai restrîns, cu condiția de a i se da un alt fundament decât cel propus de teoriile până acum amintite. Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă, În limite și forme determinate, mai Întâi entității care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
distinge net pe acestea, Întrucât cel mai adesea apare ca fiind un drept mixt. Pentru a face, totuși, lumină, gânditorul nostru respinge logic exagerările, fie de o parte, fie de alta, când conchide: „Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă În limite și forme determinate, mai Întâi entității care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Aha. Îmi era clar că dacă începe așa, îmi va zice în continuare ceva ce, după părerea lui, nu voiam să aud. - Da. Și vezi tu, tinere, eu am o concepție mai specială despre educația copiilor. - Mhm! - Și anume: educația consistă din două părți, cea spirituală și cea intelectuală. Din a doua categorie fac parte cunoștințele care pot fi căpătate doar prin învățătură, cum ar fi științele naturale, istoria, literatura, geografia... - Aha. - Din prima categorie, cea a educației spirituale, fizice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ce compun nucleul operei în jurul căruia se învârte tot restul. Sau ca golul în fundul unui vârtej, care aspiră și înghite curenții. Prin aceste deschideri, prin sclipiri abia perceptibile, se manifestă adevărul adus de carte, substanța sa ultimă. Mituri și mistere consistă din grăunțe impalpabile, ca polenul rămas pe picioarele fluturilor; numai cine a înțeles asta se poate aștepta la revelații și iluminări. De aceea, atenția mea, spre deosebire de ceea ce spuneați dumneavoastră, domnule, nu se poate desprinde de rândurile scrise nici măcar pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
milioane de locuitori. Această națiune, care începe azi să facă parte din Europa, nu este mai puternică decît Olanda în trupe de mare și de uscat, și îi este cu mult inferioară în bogății și resurse. Forța unui stat nu consistă deci în întinderea țării, ori în stăpînirea de vaste spații lipsite de prezențe umane, sau a unui imens deșert, ci în bogăția locuitorilor și în numărul lor. Interesul unui principe este, așadar, să populeze o țară, s-o facă înfloritoare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ultime ale Ființei și în ultimă instanță în Fondul său invizibil și numai aici poate ea fi pusă în lumină. În măsura în care cultura este cultura vieții și se bazează pe cunoașterea proprie a acesteia, ea este în mod esențial practică. Ea consistă în autodezvoltarea potențialităților subiective care alcătuiesc această viață. Dacă ne referim la viziune, care a fost inclusă în analiza noastră ca exemplu menit să ne facă să înțelegem natura acestei cunoașteri originare a vieții, oricine va distinge cu ușurință ochiul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu seamă esența tehnicii moderne care face abstracție de viață, este viața însăși. De fapt, "tehnică" desemnează în manieră generală o "pricepere". Însă esența originară a tehnicii nu este o pricepere anume, este priceperea ca atare, adică o cunoaștere care consistă în a face, adică un a face care poartă în sine propria sa cunoaștere și o constituie. Or faptul de a face constituie o astfel de cunoaștere și se identifică cu ea în virtutea faptului că se simte el însuși și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și constituie "corpul nostru organic", adică ansamblul "organelor" noastre, nu așa cum pot apărea acestea unei cunoașteri obiective oarecare, ci exact așa cum le trăim în interiorul corpului nostru subiectiv drept limite ale efortului nostru, drept acele "configurații" primitive a căror întreagă ființă consistă în a lor ființă-destinată-efortului și se epuizează în el. În al doilea rând, în chiar interiorul acestei zone de rezistență relativă oferite de corpul organic, presiunea care apasă asupra sa și o face să cedeze progresiv, adică punerea în operă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cărei Act este Corpul o astfel de lume ar trebui să fie serios perturbată de irupția unei finalități care nu are nici o legătură cu ceea ce este ea în sine și dintotdeauna -, adică producerea unei abstracțiuni, producerea banilor. O atare perturbare consistă mai cu seamă în apariția și dezvoltarea pentru sine a unei dimensiuni ontologice noi, realitatea economică, care nu aparține în mod primordial nici naturii corporale, nici Corpului însuși. Pe de altă parte, de cum devine cea a banilor și nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
presupune un prim acces la procesele obiective care sunt în mod identic cele ale naturii și ale tehnicii și posibilitatea principială de a acționa asupra lor. Accesul și capacitatea de acțiune sunt, la drept vorbind, unul și același lucru: ele consistă deopotrivă în Corpropriere. Faptul că punerea în operă a acesteia a muncii vii este redusă la aproape nimic, înseamnă: tot ceea ce făcea omul face de acum înainte robotul. Doar că robotul nu "face" nimic, el nefiind decât declanșarea și funcționarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acesteia a muncii vii este redusă la aproape nimic, înseamnă: tot ceea ce făcea omul face de acum înainte robotul. Doar că robotul nu "face" nimic, el nefiind decât declanșarea și funcționarea unui mecanism. Singura acțiune reală care subzistă acțiunea care consistă în faptul de a simți că acționează și de a se epuiza în acesta este actul de a apăsa un buton de comandă. Încă de la începutul erei industriale și ca simplu efect al înlocuirii progresive a "forței de muncă" cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
darul propriei sale cărni, pentru că orice adevăr esențial nu survine decât ca această carne a Individului și ca propria sa viață. Adevărul, după cum știm, își este sieși propriul criteriu. Acest criteriu este fenomenalitatea din care este făcut și în care consistă, fenomenalitatea patetică a subiectivității absolute, adică viața însăși ca identică cu această fenomenalitate originară și constituind-o. Ca atare acest adevăr își face propria dovadă, fiind ceea ce este, în auto-afectarea sa și prin ea, în mod ineluctabil și imposibil de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ea însăși și ca esență a sa, decât legătura absolută a patosului, legătura care nu poate fi dezlegată. A vrea să sfărâmi această legătură înseamnă într-un fel a-i spori indestructibilitatea: a o încerca și mai puternic. Slăbiciunea vieții consistă în voința sa de a fugi de sine și avem de-a face aici cu o tentație permanentă -, însă adevărata slăbiciune, ceea ce face din ea slăbiciune, este imposibilitatea în care se găsește ea de a duce la bun sfârșit acest
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acționat pentru a fugi de angoasa sa. Nu este straniu, dacă viața este în esență încercarea de sine și simțirea de sine a unei pure subiectivități, a vedea născându-se în ea o intentio socotită constitutivă a cunoașterii și care consistă tocmai în scoaterea din joc a acestei esențe a vieții? Vom spune că această știință caută să-și reprezinte natura. În măsura în care ființa-naturală nu poartă în sine încercarea de sine a vieții și îi este funciarmente străină, atunci nu este cât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]