4,975 matches
-
părul îl împletesc cu moțul tău de la un an mama mă gâdilă cu părul pe față/ acum părul nostru încolțește în carne se ghemuiește sub negi eu de sub birou bat cu pumnii/ în calorifer apa țâșnește în lichidul ăsta de consistență gelatinoasă mă simt ca în/ propriu-mi uter sunt postere la ieșire mare spectacol mare EU”. A fost acesta textul numerotat a fi al cincilea din poemul în 11 părți intitulat Mandala, din care îl transcriu și pe cel de-
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
Carandino găsea că actrița a fost stânjenită de corsetul viziunii regizorale; din altă generație Ana Maria Narti scria despre “cântecul amar și suav, melopee ușoară, țesută din zâmbete, tristețe și păreri de rău, care deplânge tot ce este șubred, fără consistență, amăgitor și ireal în viața omului”. Poate că la o aniversare se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
aritmetice, opt, au obținut premii cuprinse între douăzeci și zece milioane de lei, o radiografie, fie ea și sumară, a comportamentului creator este absolut obligatorie. Iar acest comportament trebuie privit din două direcții: mai întîi, din perspectiva lucrării finalizate, a consistenței și a valorii ei artistice și, în al doilea rînd, din aceea a capacității de a comunica liber, fără inhibiții și fără crispări, cu datele mai mult sau mai puțin vizibile pe care spațiul ți le pune la îndemînă. Iar
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
dă jos de pe soclu un mit. E și motivul pentru care, adesea, cărțile cu amintiri despre scriitori nu plac. Dar Nadeau „trișează" inteligent, aproape de neobservat. Nu dărîmă statui, ci le îmblînzește dîndu-le, asemenea eroului din Narcis și Gură de aur, consistența vieții umane cunoscute îndeaproape. Povestește despre toți lucruri neștiute de marele public, neștiute chiar de istoricii literari, lucruri cît se poate de omenești, dar mitul rămîne mit. Vorbește despre om, fără a-l separa de scriitor, fără a-l pune
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
și cel de după împrietenirea cu Mârzea există și continuitate și ruptură, ca și în cazul altor personaje brebaniene care la un moment dat "deviază", se înscriu pe altă spirală de evoluție decât aceea inițial întrevăzută, fără a-și pierde totuși consistența tipologică. Și-a atins Mârzea ținta propusă, a făcut din Dumitrașcu un învingător, un om cu destin? Așa s-ar fi crezut dar are loc atentatul, rănirea gravă a lui Dumitrașcu, zilele lungi de spital și căderea acestuia în apatie
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
cu George Banu, zîmbitor și distant, în același timp, prezent și absent, privit de toți ochii, direct sau pe furiș, era Peter Brook. El însuși instituție, reper, model, vis. Acum, îl vedeam. Întors cu fața la mine, umbrele și siluetele au căpătat consistența luminii și a chipului său. Un festival este, la urma urmelor, un fel de spectacol, un act teatral, spune Brook. Pentru ce și pentru cine faci un festival, așadar? El este expresia în oglindă a societății într-un anumit moment
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
pe măsură. A fost un prim moment al unui proiect amplu, aflat în desfășurare, proiect ce continuă în toamna acestui an. "Sonoro" este numele mai puțin inspirat al acestuia. Căci în spatele denominației fizice a fenomenului, valorile muzicale camerale promovate etalează consistențe spirituale de autentică atracțiozitate, lucrări de Schubert și Brahms, de asemenea, în primă audiție la noi, Cvartetul cu pian datorat compozitorului lituanian contemporan Peteris Vasks. Pentru toamnă ni se promite, printre altele, marea creație enesciană de tinerețe, anume "Octuor"-ul
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
și recurgînd cît mai mult posibil la citate extrase din cărțile lui. Senzația e cea a unui dicționar în care Noica este explicat prin el însuși, fiecare concept fiind lămurit cu ajutorul altor concepte nicasiene într-o înlănțuire circulară a cărei consistență este una bine legată. În al treilea rînd, dicționarul este unul de cuprindere exhaustivă: nu e nici un termen important nicasian care să fi scăpat autorilor în lista de concepte pe care au inserat-o în lexicon. Iar lucrul cu adevărat
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
trăiește în prezent, Dinu Flămând știe cel mai bine că "Partir c'est mourir un peu" și este legitim să se întrebe în ce măsură urmele trecerii sale prin această lume (literară românească, dar nu numai) sunt încă vizibile, au o altă consistență decât celebrele litere-desene, pictate cu spray-ul pe ziduri. Tot un binom antinomic stă la originea volumului frigul intermediar. De această dată binomul cu încărcătură existențială cel puțin la fel de intensă este trecut vs. viitor. Contradicția dintre percepția asupra sensului și
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
a prezentat "Concertul gregorian", o lucrare rar întâlnită în peisajul actual al vieții internaționale de concert. Este o lucrare ce tinde a concilia spiritul elementelor melodice medievale cu structurile genului concertant de început de secol XX. Abel și Andreescu dau consistență expresivă unei muzici în care vocația melodică tipic latină întâlnește, tinde a se adapta, conceptului simfonic concertant, aspect pe care solista îl potențează cu nobilă comunicare. S-a spus, în epocă și nu numai, că Schubert continuă spiritul mozartian al
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
prieten al vieții noastre muzicale - pe parcursul Concertului pentru violoncel și orchestră de Robert Schumann. A fost, poate, cea mai spectaculoasă prezență a artistei pe scenele bucureștene. Calitatea timbrului este seducătoare, diversă și vie; dar ea nu trebuie considerată în sine. Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
pentru violoncel și orchestră de Robert Schumann. A fost, poate, cea mai spectaculoasă prezență a artistei pe scenele bucureștene. Calitatea timbrului este seducătoare, diversă și vie; dar ea nu trebuie considerată în sine. Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit cu convingere, cu claritate, cu ingenuitate, cu
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
ale unor apariții editoriale recente devenite instrumente de lucru (Enciclopedia lui Florin Manolescu, cartea publicată de Eva Behring) și cu punctarea întârzierilor în reunificarea canonului, prin joncțiunea celor două entități fracturate de comunism. Dincolo însă de aceste abordări de insider, consistența volumului de față e dată de perspectiva autorului, cu unitatea și miza ei comprehensivă. Există două accepții ale istoriei, reamintește Mircea Anghelescu, istoria ca succesiune de evenimente ce se petrec "în afara noastră, antrenându-ne pe neștiute într-un vârtej implacabil
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința stihială către imponderabilitate, în dublul său regim de opacitate și de transparență, de plin și de gol, de consistență și de turbulență a eterului. Împărțit între lumea newtoniană, aceea a masei supuse acțiunii gravitaționale, și între cea einsteiniană, aceea care supune timpul și redefinește spațiul prin atributul deplasării, Maitec repertoriază doar acele forme care sunt egal distribuite în cele
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Ioana Diaconescu Semn Crucial Tavanul camerei: Dispare albastra consistență a norilor. Pe frunte semnul crucial: Nici seara nu mai este și lumina - coroană a zorilor Ne află pe o scoică roză și neagră. Apoi închiși în întunecimea ei cu gust marin. Gustul ei Pe cerul gurii noastre. Desueta Soarele
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
paralele sărmanii mei zori ațipiți încă în culcușul de rouă orga din somn picurând bobițe de aur să păstrez să nu uit ceva ce nu se poate atinge Tentație Se face frig în cuvinte rochia pe care o port are consistența unui destin imprecis tot ce știu e că acest copac din fața ferestrei trage să moară priveghindu-l mi-am înroșit pleoapele pielea lui argintie bate acum în oranj noaptea își cere dreptul și ea la o dresură cu îngeri o
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
sac de ani. Înțelesese atunci că toropeala nu-i va mai trece și că trebuia să se pregătească. Se ridicase icnind, de parcă cele câteva zeci de litri de smântână care i se părea că i se clatină în corp căpătaseră consistență, trăgându-l fără milă în jos. Reuși cu greu să echilibreze toropeala lichidă undeva în mijlocul pieptului și porni spre casă prin curtea plină de unelte ruginite și de bucăți de lemn printre care săreau sprinten puii de găină, nu înainte de
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
îți părăsești adăpostul cu încărunțitele speranțe construiești dealuri fosforescente talazuri luna verde acoperă cerul Goluri Celui ce trece frate îi spui și nu știi de ce somnul casei vine din adâncuri prăpăstioase în ferestre înserarea scrutează nori păguboși adevăruri lipsite de consistență te separă de lume ca într-o oglindă secată privești în golul de sentimente ceașca și cartea ușor se destramă nu le mai poți mângâia Luminî de toamnî în cicatricele ploii nu deslușesc decât semne din veri anonime rămase ca
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
serie întreagă de clișee face din acest capitol un text în care legile verosimilității să nu funcționeze aproape deloc. Cadrul, pretextul romanului este artificial și schematic. Și nici stilul nu prea ajută. Ritmul este prea grăbit lăsând relatarea preliminară fără consistență, o narațiune falsă, golită de emoții. Există mult nenatural într-un incipit care ar fi trebuit să aibă rolul fundamental de captatio. Astfel, mult așteptatul jurnal, „menit să modifice profund părerile despre secolul douăzeci, văzut din București”, se arată, încă
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
celui care se luptă cu Necuratul, însă nu vrea să-i pronunțe numele. A-i numi, înseamnă nu doar a le face reclamă, ci și a te murdări inutil. Acești indivizi n-au, constat când vreau să-i descriu, nici o consistență. Oricât aș întoarce-o, oricât aș învârti-o, pe lângă funcții și grade, nu e nimic de spus despre ei. În afara potlogăriilor, n-ai ce să le atașezi de trupuri. Ce e drept, au grijă singuri să-și pavoazeze prețioasele contururi
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
măsură reacțiile și nu-i lasă să dispară în valurile de ceață ale unor declarații demagogice. Este lucid și ofensiv, nu și cinic. Mereu speră că personajul din fața lui va dovedi în cele din urmă că are și o anumită consistență morală, că nu este doar o imagine. Puțini sunt oamenii politici - Gh. Ciuhandu, Mona Muscă, Vasile Dâncu și poate încă unul sau doi - care au reușit să iasă cu fața curată din această examinare severă. S-a înregistrat și un
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
acesta presa independentă nu riscă absolut nimic. Ziariștii onești sunt și ei victima unei mari iluzii: că părerea lor contează. Ei bine, nu contează absolut deloc: sub tăvălugul complicităților și-al ticăloșiei, urma lăsată de scrisul lor n-are decât consistența unor scame blege diseminate pe-un covor acoperit de zoaie. Ar fi, însă, un excelent exercițiu ziaristic să le arătăm acestor nemernici că putem trăi fără ei, deși ei nu pot trăi fără noi. Nici măcar atunci când ne fac una cu
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
venit și s-a pișat pe movila de pămînt)“. Dar nici demitizare și nici profanare nu sînt cuvintele potrivite. Poezia nu e un act sacru, e un gest firesc, într-o lume care, la fel de firesc, nu e reală, nu are consistență, e doar imagine care se autodevoră, jucîndu-se cu propriul conținut. Între încercarea de definire și epitaf, între încercarea de a spune ce e și faptul de a spune că nu mai e, lumea poemelor lui Romulus Bucur rămîne prin excelență
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
Nottara și să vedeți un spectacol pe cinste. Un spectacol pe un text aș spune mai degrabă mediocru, întors acum ca o haină pe partea cealaltă, cu accente modificate, citit într-o cheie ce-i transformă parcă și structura, și consistența ei. Un spectacol într-un spațiu divin, extraordinar de modern, în care dominanta este lemnul și tandrețea culorilor lui, un spațiu preschimbat pentru această premieră, și, din fericire, nu numai. Un spectacol în care o să-i vedeți pe cîțiva dintre
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]