928 matches
-
făcură să-și piardă poziția. Murind episcopul, succesorul său, Teofil Bandela, îl reabilită în post. Pierzîndu-și de timpuriu soția, se făcu călugăr și fu ales de egumen în monastirea Dragomirna. Aci nu rămase mult, ci fu numit arhimandrit titular în consistoriul din Cernăuți și în iulie anul trecut administrator diecezan, adecă locțiitor al arhiepiscopului. În noiemvre a. t. a fost numit de facultatea teologică din Cernăuți dr. onorific. Mitropolitul Andrievici a fost totdauna un adevărat binefăcător pentru cei nefericiți, fără a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
DONICI, Radu (Rostislav) (1.VIII.1908, Sankt Petersburg - ?), traducător. Este fiul Domnicăi (n. Donici) și al lui Mihail Dobronvarov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Leon Donici. A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă și sovietică, publicând în „Ilustrațiunea română”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viața Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viața
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei, iar la Blaj, între 1826 și 1829, teologia. Este profesor la liceul din Blaj, îndeplinind după aceea, până în 1834, funcțiile de arhivar la Consistoriu și prefect de studii la Seminar. Între 1834 și 1839, a fost notar consistorial în același oraș, reîntorcându-se, din 1839, în corpul profesoral. Peste trei ani, intră în conflict cu episcopul I. Lemeni și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
drept „poetul cel mai revoluționar al vremii”. Acesta își face o reintrare explozivă în jurnalistică, atacând în „Facla”, din mai 1911, pe mitropolitul în scaun, Athanasie Mironescu. Fulminantele pamflete îl aduc pe fostul diacon, considerat încă în rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul. Compune un prolog în versuri pentru „Comoedia” (1911), colaborează la „Rampa” și la revista „Teatru”, îl ajută pe Th. Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Cernăuți, este numit, din 1832, preot la Storojineț și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
cărților rituale în înțelegere cu episcopatul din România și cu mitropolitul din Bucovina. În Bucovina partidul național dispune de 2/ 3 a Dietei provinciale. În gimnaziul de la Suceava se introduce limba română ca limbă de propunere în clasa paralelă și consistoriul îndeamnă prin circulară pe părinții români de-a se folosi de această ocazie și de-a popula c-un număr suficient de elevi clasa paralelă. În Serbia vine, prin influență austriacă, un cabinet care-și plăsmuiește o majoritate docilă, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sancționat de Maiestatea Sa Împăratul și Regele apostolic, [î]i dă acest drept necondiționat. "Biserica gr. -or. română din Ungaria și Transilvania, zice statutul, [î]și regulează, administrează și conduce independent afacerile sale bisericești și școlare etc" De aceea, văzând consistoriile din metropolie că drepturile și autonomia bisericei noastre sunt atacate, în modul cel mai flagrant prin amintitul proiect de lege, și consultîndu-se asupra remediilor posibile, s-au înțeles între sine ca să însărcineze pe Preosînțitul d-nu Arhiepiscop și Metropolit, Miron
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comunitatea aceea de clone, care cred că va reprezenta și începutul, dar și sfârșitul cercetărilor mele. Coroborând informațiile vagi pe care le am, se pare ca Abația deține multe clădiri păzite. Deunăzi l-am auzit pe un frate vorbind despre Consistoriul de Suflete și pe altul de Mormântul Aleșilor. Deocamdată nu îmi dau seama ce s-ar putea ascunde sub aceste denumiri. La lecția de religie de astăzi dimineață, Abatele a mai vorbit și despre tainițele aflate sub Bibliotecă. Din păcate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asigur că nu vei putea să scapi de două sute de arbaletieri. Ba pot. Dar nu te-aș putea salva pe tine. Rim încuviință din cap și porni repede pe urmele femeii. În cinci minute intrară într-un pavilion micuț din spatele consistoriului. La ușă stătea un călugăr care le aruncă o privire de gheață. Ochii lui zăboviră puțin pe pieptarul pătat cu sânge pe care Rim îl purta peste rasa regulamentară a novicilor. ― Vrem să-l vedem pe Abate! spuse Maria cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pot să-ți spun. La urma-urmei pot oricând să susțin în fața Abatelui că m-ai amenințat. Rim rânji într-un fel pe care femeia nu-l găsi deloc agreabil. ― L-am întrebat și eu mai demult pe fratele Abggar, superiorul consistoriului științific, ce se întîmplă cu tinerii aceia și de ce nu pot fi lăsați în libertate. Mi-a spus că sunt bolnavi de o boală contagioasă extrem de virulentă, care se ia prin contact direct și că îi ține într-un fel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
excepție un codicil care menționa trei situații în care regele căpăta puteri absolute. Contactul cu o civilizație neumană era una din ele. - Și ce-am putea face noi? Și mai ales acum când ne-ați distrus mai toate laboratoarele și consistoriile? Diribal se apropie atât de mult încît Starețul putu să-i simtă respirația grea. - Va trebui, popo, să ne înveți cum să fabricăm o sectă pentru lumea asta. Și fiindcă niciodată nu am avut încredere în metodele voastre, o voi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
autoritatea principală se află tot în cadrul unui oficiu special, însă accentul este pus pe o serie de organizații reprezentative. Există mai multe adunări cu rol de conducător. La nivelul bisericii locale, grupul care ia decizii este sesiunea (Biserica prezbiteriană) sau consistoriul (Biserica reformată). Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui nivel, apoi sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
includerea orașelor în clasa comunelor, alături de comunele rurale, s-a format noul colegiu electoral, cel al comunelor. Acestora li s-a adăugat un al patrulea colegiu, cel al votului universal 35. Toți deputații aleși, cu excepția celui stabilit prin votul membrilor consistoriului mitropolitan ortodox și al egumenilor mănăstirilor Dragomirna, Putna și Sucevița, precum și a celor trimiși în adunarea provincială de Camera de Comerț din Cernăuți, urmau a fi desemnați în cadrul unor corpuri electorale naționale separate, pentru fiecare corp înființându-se circumscripții electorale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acum înainte un număr de mandate sporit la 13, față de cele 10 deținute până atunci în Camera bucovineană. Pentru alegerea deputaților, colegiul era împărțit în șase clase electorale, din care prima era alcătuită din membrii cu drept de vot ai Consistoriului mitropolitan ortodox al Bucovinei și egumenii celor trei mănăstiri care, împreună, desemnau un deputat. În cea de-a doua clasă intrau clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate română, din dioceza bucovineană care urmau să delege un deputat propriu. Clericii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la o curie sau alta era dinainte stabilită și nu depindea de opțiunea deputatului 42. În componența curiei întâi a marii proprietăți și a Fondului bisericesc ortodox intrau opt persoane, anume un virilist, mitropolitul ortodox al provinciei, deputatul ales de Consistoriul mitropolitan și egumenii mănăstirilor, deputatul ales de clerul ortodox român, cel ales de clericii ucraineni și cei patru deputați ai marii proprietăți românești. Această curie se prezenta ca una preponderent românească. Cea de-a doua curie cuprindea pe cei patru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paschale Carmen of Sedulius, Brill, Leiden, 1988. 6. Merobaude Merită amintit pe fugă și poetul Flavius Merobaude, cunoscut mai mult pentru cariera sa militară pentru care a fost răsplătit pe măsură cu titlurile de vir spectabilis și de comes sacri consistorii (membru al consiliului imperial); a fost poetul care i-a închinat versuri lui Aetius, ultimul mare conducător de oști roman, învingătorul lui Attila; i-a fost ridicată o statuie în 435 și a fost amintit și de Sidonius Apolinarie. Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Foaia poporului”, „Biserica și școala” și tipărește broșura Limba nouălor cărți bisericești (1905), care atrage atenția lui N. Iorga. Cu ajutorul acestuia urmează un an cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, pe care o părăsește, având sprijinul financiar al Consistoriului sibian, pentru cea din Budapesta (1906-1907), unde este totodată redactor al gazetei „Lupta”. O bursă acordată de Liga Culturală îi permite să-și continue studiile la universitățile din Strasbourg și Jena. La ultima își dă în 1909 doctoratul cu teza
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Paschale Carmen of Sedulius, Brill, Leiden, 1988. 6. Merobaude Merită să fie amintit pe scurt și poetul Flavius Merobaude, cunoscut mai mult pentru cariera sa militară, pentru care a fost răsplătit cu titlurile de vir spectabilis și de comes sacri consistorii (membru al consiliului imperial); a fost poetul care i-a închinat versuri lui Aetius, ultimul mare conducător de oști roman, învingătorul lui Attila; i-a fost ridicată o statuie în 435 și a fost amintit și de Sidonius Apollinaris. Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ajutor de bibliotecar la Academia Română (1895-1898) și funcționar la Arhivele Statului (1898-1900). Revenit în Transilvania, devine profesor la Școala de Fete a Episcopiei Aradului (1901-1902), referent școlar ajutor (1902-1904), profesor la Institutul Teologic din Arad (1904-1908), diacon și secretar al Consistoriului din Oradea (1908), fiind mai târziu preot în comuna arădeană Odvoș. Aflat o perioadă de timp la București, S. se racordează la atmosfera culturală de aici. Scrie la „Corespondența română” a lui Ioan Slavici, fiind prezent cu articole, informații politice
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
Teologie (1927-1932). Preot mai întâi în Malovata, se impune prin activitatea pastorală și de organizator social. Transferat în 1938 la Chișinău, la biserica „Sf. Gheorghe”, este numit, de asemenea, profesor de religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
, Alexandru (1822 - 27.VII.1881, Novaci, j. Gorj), poet, prozator, dramaturg și traducător. Fiu al lui Antoniu Pandele, slujbaș, apoi comerciant în București, P. nu avea prea multă învățătură și a ocupat funcții modeste la Comisia Documentelor Mănăstirești, la Consistoriul Eparhiei Buzău (1864) ori la Arhivele Statului din București. Cu o carieră administrativă lipsită de strălucire, mai mereu fără bani, s-a dedicat compensatoriu scrisului. De-a lungul anilor, începând cu Poezii fugitive (1846), publică o puzderie de opuri cuprinzând
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
artă Wilhelm Pinder. Trece, în ianuarie 1930, examenul de licență la Universitatea din Cluj. Își începe activitatea didactică la Sebeș-Alba (profesor de gimnaziu, 1930-1932), continuând-o la Cisnădie (director al Școlii Germane, 1937-1942) și la Sibiu, ca referent școlar al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice din România (1935-1937), profesor la Seminarul pedagogic (1942-1948), și la alte școli. În 1957 este angajat la Catedra de germanistică a Universității din Cluj. Arestat, sub pretext politic, în toamna anului 1959, va fi eliberat în
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
într-o corespondență, și despre mai îndepărtații ascendenți din ramura moldovenească a familiei. Elev seminarist la Blaj, persevera, dând lecții particulare un răstimp, spre a putea urma dreptul la Cluj. Se stabilește la Sibiu, unde va profesa ca jurat-procurator pe lângă Consistoriul Episcopiei Ortodoxe și ca notar al Companiei grecești. Ca avocat, călătorește în repetate rânduri la Viena, pledând în capitala Imperiului Habsburgic (cu argumente juridice) în apărarea unor drepturi încă refuzate de autorități românilor transilvăneni. Deși neconfirmate în detaliu, există unele
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
o provoca vizita aceea și nerăbdarea de a ne spune descoperirile lui. Imediat după aceea auziserăm o bătaie În ușă și se arătase Agliè: „Nu vreau să vă deranjez, vă rog, nu vă ridicați. Nu am puterea să tulbur un consistoriu așa de distins. O anunț numai pe scumpa noastră Lorenza că sunt dincolo, la domnul Garamond. Și sper să am cel puțin puterea de a o convoca pentru un sherry la amiază, În biroul meu“. În biroul lui. De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]