853 matches
-
eclipsa totală a Soarele nostru galactic, al cincilea soare - soarele mișcării, cel ce are ghiare și se hrănește cu inimi omenești, pentru că vrea sângele și regatul de aur pierdut - a intra în plin în Centură fotonică, iar acum suntem în consonanță deplină cu Soarele uriaș. Se afirmă că, după ce Terra Mirabilis va intra în Centura fotonică începând cu data de 21 decembrie 2012, adică, peste exact 31de zile, pe planeta Pământ se vor întoarce Fiii și Fiicele Soarelui din Pleiade! În
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
la origine, dintr-o „Stea arzătoare cu opt raze” de formă lenticulară, apoi „terraformatat” într-un glob de bioluminiscență solară, încărcat la nivel informațional-energetic de Soarele Galactic ce se rotește pe orbita sa cu 106.000 km pe oră, în consonanță cu Soarele uriaș din Pleiade, în expansiunea infinită, și permanent în legătură cu explozia și implozia ADN-ului nostru primordial, de ordinul divin și de mărimea 8 la puterea 64 de “Raze arzătoare cu opt raze”. Mai mult, spuneam că pentru stabilirea
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
cum a ajuns ea să exemplifice faptul că muzica și versul coexistă, în universul propriu; versul și melodia se întrepătrund deoarece, în ce o privește, cântecul înseamnă în același timp, poezie, înseamnă că în inima ei decurg continuu emoția, în consonanță cu visul și revărsarea în glas! În sufletul ei este incandescența unei vieți trăite fervent și cu înfiorare. ,,O colegă specială, o artistă cu adevărat profesionistă. Am cunoscut-o pe Maria Șalaru în urmă cu treizeci de ani, la Rapsozii
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
dă o strălucire aparte tuturor premiilor primte până acum. Cântecul m-a răsplătit pentru că l-am păstrat curat ca ramul!”, a rostit cu această ocazie artistul român Gheorghe Roșoga. Privită în totalitate, până azi viața maestrului Gheorghe Roșoga exemplifică o consonanță deplină între cântec și viață. Cântecul e viața artistului, iar viața dincolo de cântec nu există decât fizic, relativ, pentru că în viața spirituală a artistului cântecul e sculptat, are formă dezvoltată, amplă, se constituie în arhitectură și suport vital. „Pentru mine
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” [60] Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine, măsură, echilibru, proporționalitate, unitate constructivă, rigoare compozițională, acord al puterilor, consonanță. Toate aceste caracteristici ale universului nu pot fi întâmplătoare ci sunt opera unui Împărat și Creator a toate. Sfântul Atanasie cel mare scria despre ordinea maiestuoasă și armonia creației: „Fiindcă nu e neorânduială în toate, și nu e o lipsă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
toate regulile artei și ceea ce concură spre un scop util” Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine, măsură, echilibru, proporționalitate, unitate constructivă, rigoare compozițională, acord al puterilor, consonanță. Toate aceste caracteristici ale universului nu pot fi întâmplătoare ci sunt opera unui Împărat și Creator a toate. Sfântul Atanasie cel mare scria despre ordinea maiestuoasă și armonia creației: „Fiindcă nu e neorânduială în toate, și nu e o lipsă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
astfel, sunt normale la cap?! Ochii ei verzi capătă sclipiri străfulgerătoare. Bărbia îi mustește a supărare. Colțurile gurii par nehotărâte; dau să coboare a nemulțumire ca mai apoi să se ridice, însoțind ironia, sfârșind într-un zâmbet larg, vesel, în consonanță cu ceea ce mintea ei tocmai descoperă: „Păi ăstea măritate și-o trag aproape zilnic cu bărbatul pe care îl au și mai știu eu destule care mai scapă pe de lături pe când eu, eu duc mai mult lipsă! ”. Albert nu
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
care o incită să combată pe cineva, niciodată fierea urii. Se indignează din cauza personajelor strecurate ca jivinele prin crevasele societății, cu tactica tertipurilor coruptive, în crosul neobrăzat al parvenirii.Cine crede că-și poate șerpui ambiguități și viclenii verbale în consonanță cu abaterile de la lege, la emisiunile sale, merge la întâlnire cu dezamăgirea. Alina Petrescu, în numele respectului pentru telespectatori îi pune iremediabil la punct pe invitații înfierbântați în solidaritatea de clan, în așa mod încât îi încuie definitiv. Nu e nimic
ALINA PETRESCU. SURÂS CU CELE MAI MULTE ENIGME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443065833.html [Corola-blog/BlogPost/381858_a_383187]
-
mai simți ceva esențial, că arta Cuvântului este și o știință a Cuvântului, în creație fiind, deopotrivă, antiasceză, explozie, expresie, dar și asceză, interiorizare, impresie indicibilă. Însoțite de opere grafice realizate de artistul plastic Damian Petrescu, imaginile sunt în deplină consonanță cu sonetele, dovedind elocvent că erudiția nu este doar necesară, ci poate fi și agreabilă, când este funcțională. Temele grafice inspirate, realizate într-o tehnică deosebită, se completează reciproc, desăvârșind mesajul. Prin cărțile sale, Theodor Răpan provoacă expresivitatea limbajului într-
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
adjudene.! ” Acad. prof. Mariana ZAVATI GARDNER, Norfolk - Anglia „Fiecare strofă din cartea doamnei Stroia te îndeamnă la visare și te transpune în acea lume inocentă, căreia azi îi ducem dorul, lumea copilăriei și visului frumos ... Simplitatea și puritatea exprimării, în consonanță perfectă cu starea de “a fi copil” te fac să simți cum ți se înroșesc obrajii, cum îți tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_la_mul_george_roca_1376299480.html [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
de înscriere a unei asociații existența unui aviz emis de ministerul sau organul de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea asociația sau fundația. Se consideră însă că această condiție este în deplină consonanță cu textele Constituției și ale pactelor și tratatelor privitoare la drepturile omului la care România este parte. Astfel, art. 11 alin. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale admite ca libertatea de asociere să fie restrânsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155365_a_156694]
-
poezii ori mi-am exprimat aprecierea, dar sporadic, destul de rar, chiar dacă am citit mai multe creații decât am lăsat să se înțeleagă. Este unul dintre motivele pentru care, în ceea ce voi scrie aici, nu garantez că voi fi în totală consonanță cu domnia-sa, poate, însă am încercat să conturez profilul autorului Marin BUNGET, așa cum l-am intuit citindu-i poeziile. Scriu aceste rânduri ca reacție la gestul său, acela de a-mi trimite această carte, gest care m-a impresionat
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/_in_numele_iubirii_marian_malciu_1344537539.html [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
Bacovia nu se încadrează, ca în exegeza internă românească, doar între elementele naționale de comparare - fără însă ca acestea să lipsească - ci se raportează în chip firesc, organic și fără complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având capacitatea de a defini fără ezitări profilul existenței poetice bacoviene din perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
sublimată până unde îngăduie arta literară. Poemele sunt alcătuite din versuri libere (cu metrica variabilă și cu măsura inegală), al căror ritm interior transmit fluxul ideilor și profunzimea sentimentelor. Compoziția interioară trimite la motivul central, care se află în deplină consonanță cu elementele compoziției exterioare („Azi, acum, aici”, „E îngerul îndurerat, vezi bine”, „Și din aproape în aproape, tac”, „Quasimodo, dă-mi Tăcerea mie”, „Vai, cum luminează azi Tăcerea toată”). În structura generală, distingem un sistem de relații care unește forma
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mea în inima lui se oglindește, sufletul lui, în sufletul meu tinerește. De atunci eu nu mă mai grăbesc, asfixia luminii sufletul mi-apasă, ca un fluture în Marsilia Tăcerea mă trădează, catranul bucuriei pe pagini se lasă ... ” În totală consonanță cu poemele apărute până acum, a realizat, cu o rară măiestrie, copertele și ilustrațiile însoțitoare - adevărate opere grafice - peste 550, la număr! Frumosul din Artă este, în fapt, Frumosul din Omul Damian Petrescu, nemurit în creația Poetului de față! Și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
filosofică, de inimă și superioritate spirituală, interpretată original și novator, diversă în unicitatea artistică creatoare a lui L. Lăzărescu. În permanență, substanța sufletească și intelectuală a artistului ne este relevată de Zoltan Terner dar, în paralel, ni se relevă și consonanțele dintre artist și interpret (la rândul său artst!). Nu o dată, amândoi vibrează la unison, vorbindu-ne despre o lume frumoasă, care ar putea fi mai frumoasă, mai bună, mai lume. O lume cu dileme existențiale, o lume tragică, sau dramatică
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1450241677.html [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
înțelege toate acestea, dacă vom privi și citi eseul-album la care ne referim. Tablourile susțin cuvintele, textul luminează tablourile. De altfel, interpretările lui Terner sunt nu numai filosofice, ci și psihologice, sociologice, etice și estetice, legate de istoria artei, de consonanțele dintre pictură și muzică, sau de pictura geometrizată vizavi de implicări sculpturale, aduse pe cartonul de pe șevalet. Închid ultima pagină a acestui „maraton” de suflet și gândire, și-mi revin în minte cuvintele lui Zoltan Terner - care i se potirivesc
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1450241677.html [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
Care prin voința Sa slăvită a dat creației Sale frumusețe” . Principala caracteristică a frumuseții creației este văzută de toți Sfinții Părinți ca fiind armonia. Armonia cosmosului se revelează ca ordine, măsură, echilibru, proporționalitate, unitate constructivă, rigoare compozițională, acord al puterilor, consonanță. Toate aceste caracteristici ale universului nu pot fi întâmplătoare ci sunt opera unui Împărat și Creator a toate. Sfântul Atanasie cel mare scria despre ordinea maiestuoasă și armonia creației: „Fiindcă nu e neorânduială în toate, și nu e o lipsă
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
le ține strânse pe toate și înfăptuiește o armonie între ele. Și, deși nu Se arată ochilor sub rânduiala și armonia celor contrare, este de cugetat Cârmuitorul și Orânduitorul și Împăratul” . Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse ordonat într-o ierarhie a ființării. Dumnezeu este principiul ordinii (ταξιαρχια) și al armoniei și, din această cauză, umple
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
adjudene.! ” acad. prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Norfolk - Anglia „Fiecare strofă din cartea doamnei Stroia te îndeamnă la visare și te transpune în acea lume inocentă, căreia azi îi ducem dorul, lumea copilăriei și visului frumos ... Simplitatea și puritatea exprimării, în consonanță perfectă cu starea de “a fi copil” te fac să simți cum ți se înroșesc obrajii, cum îți tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
de la Veneția caută să comunice capacitatea artei de a transcende climatul sumbru al lumii actuale, printr-o reflecție artistică ce evidențiază forța transformatoare a feminității, ca întruchipare prin excelență a unui „subiect nomad”. Arta Getei Brătescu se situează în deplină consonanță cu întoarcerea la materialitate, la forța imaginației artistice și a plăsmuirii. Practica ei artistică se racordează la dezbaterile actuale despre rolul artei ca spațiu de identificare a punctelor nevralgice ale realității, dar și ca mod de instituire a unui limbaj
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
capacitatea artei de inventa narațiuni care transcend contextul sumbru al lumii actuale, pe fundalul unei reflecții artistice și curatoriale care evidențiază forța transformatoare a feminității, ca întruchipare prin excelență a unui „subiect nomad". Arta Getei Brătescu se situează în deplină consonanță cu întoarcerea la materialitate, la forța imaginației artistice și a plăsmuirii. Interesul reînnoit pentru imagine și reprezentare semnalează și racordarea practicii ei artistice la dezbaterile actuale despre rolul artei, ca spațiu de oglindire a punctelor nevralgice ale realității, dar și
“Viva Arte, Viva” este deviza Bienalei de artă contemporană de la Veneția by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105554_a_106846]
-
altă parte, cele două norme instituie obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004). Totodată, prin Decizia nr. 1.056/2007, instanța de contencios constituțional a statuat că „această obligație a Parlamentului este în consonanță cu dispozițiile constituționale ale art. 138 alin. (2), care prevăd că Guvernul are competența exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat și de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competențe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]