40 matches
-
Dor, dar lăsând „impresia de dublu“ pentru că are texte „paralele“, în pelasga > valaha contemporană literară și în pelasga > valaha dialectal-macedoneană / armâna, problematică, temele / „motivele“ sunt tot cele din ciclul anterior, însă cu alte „unghiuri de fugă poematica“, ori cu nuanțe „constelate“, sau cu „arhaic pitoresc lexico-gramatical“, căci matcă se așază chiar pe izvor-ul poeziei enachiene: «Trandafiri pentru tine / Am adus asta seară. / Că dragostea ta, / În zori, să nu moară.» / «Trandafi ți tini / Aduși tora searî. / Că vrearea a tăui
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă ce simțiri o să vă-nspire, Indiferentă... solitară... mare! Astfel sânt dacii: luptă... ș-apoi piere! I[AROMIR] Și noi vrem luptă, dară nu pieire. Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL] Știi tu ce sânt acei pe care-i aperi, Acei romani?... Ei sânt tiranii lumei... Da! Ca amici vă leagă-ntîi de ei Spre a vă bate-apoi cu vergi de fier... O, Iaromir,... ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un prim stadiu al asimilării), apoi 2. însemnările pe temele dezvoltate de filosof, 3. repetarea lor la acest nivel al devenirii ideilor în eșafodajul avantextului, iar în final, 4. încorporarea lor în operă ochiul criticului trasează drumul exogenezei unei viziuni constelate ideatic. În primă etapă, intertextualitatea este cea care favorizează creionarea acestui drum. Însă în stadiul rescrierilor aceleiași cugetări în bruioane, precum și la trecerea de la însemnările fragmentare la operă, se produce interiorizarea hipotextului care poate merge până la identificare cristalizare ce decurge
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reped pe trepte nalte și cobor în sure hale. Cu lumina, ei îngroapă a lor traiu întunecos; Dară ea înflorată de adânca ei durere, În imagini de talazuri cînt-a Daciei cădere Și cu-albastrele ei brațe țărmii-i mângâie duios. Se constelă sara. Ziua a fugit în lumea mării Și pe culmile de munte focuri au aprins străjerii; Ca și pete mari de aur n-umbra văilor adânci, Ele par suspinse-n nouri. Lângă foc străjerii-aruncă Pe pereții suri de piatră umbra lor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sărută, râde. Și nimica nu mai zice. E atât de fericită - Sunt atât de fericit! Luna trece liniștită. 27. CA FLACĂRA DE VÎNT ÎMFLATĂ (cca 1872) Ca flacăra de vânt îmflată Cu limbi de aur părul tău; Aripa ta e constelată Și în colori de curcubău; Și-albastra haină ce-mmuiată Cuprinde corpul svelt al tău, Prin a ei falturi lin pătrunde A tale membre dulci rotunde. {EminescuOpIV 486} 28. O LUME ZACE (cca 1872) O lume zace În roș oțel. Ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ecranul se întunecă. Ripley ridică patul și se rezemă ușor. după care apăsă pe unul dintre numeroasele taste de pe o latură a noptierei. Ecranul care acoperea peretele opus dispăru în plafon și văzu din nou exteriorul. Elementele stației erau acum constelate cu puncte luminoase și ea descoperi, dincolo, fața nocturnă a Pământului. Câțiva nori zdrențuiți ascundeau luminile orașelor îndepărtate, populate de oameni nepăsători, care nu aveau habar de indiferența absolută a cosmosului față de ei. Ceva sări și căzu în pat lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
stări contrastante și aflate într-un echilibru mereu instabil modelul luat în discuție este definitoriu pentru o dublă dimensiune a balcanismului - parodică și de evocare. Forme de manifestare sau, mai exact, derivate tipologice dar și simbolice sau de atitudine îl constelează în polarizări semnificative. La meridianul românesc, de pildă, în "polul plus" s-ar plasa nastratinismul (< Nastratin Hogea și posteritatea acestuia), conciliatorismul politic ș. a. (cu etalonul în Heliade Rădulescu și teoria despre "echilibrul între aniteze"), meridionalismul "disciplinat" (maiorescianul și "graeculus"-ul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
pună fiecare ștampila pe buricul lumii, dar cam alandala, fără să țină cont de culoarea locală. Așa ajungi să ai în fața ochilor amintita carte poștală din Belle-Epoque care, după ce a făcut turul capitalelor europene, s-a întors la expeditorul otoman, constelată cu obliterări multicolore, unele de-a dreptul bizare. Oamenii de litere au în această privință mai multă delicatețe decât arhitecții, deși aceștia din urmă sunt mai bine retribuiți. Scriitorii-călători au lăsat orașul așa cum l-au găsit la sosire, iar notele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ciment, cazemate, porticuri (cu sau fără comandă electronică, de tip senzor, prevăzute cu cameră de luat vederi sau cu microfon, la alegere). Există gama de rând, dar și gama superioară, de exemplu sârma ghimpată care nu înțeapă, ci chiar taie, constelată cu niște minuscule lame ascuțite cvasiinvizibile (foarte la modă, mi se spune). Această inventivitate, această proliferare a tehnicilor de ultimă oră aproape că m-ar face să regret timpul pe care l-am consacrat mediologiei, care e studiul mijloacelor de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera avea „părul ca flacăra”, „ca un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puse În evidență de cronobiologie. Ele trebuie să aibă valoare de repere și așa trebuie cunoscute, pentru a nu induce o Întoarcere la mentalitatea superstițioasă a ceasurilor bune și rele. Dimpotrivă, idealul ar fi ca sistemul de integrare neuroumorală ce constelează ceasul hipotalamic al mamiferelor, respectiv nucleii suprachiasmatici, să “bată”, adică să oscileze În acord cu ora pinealei, aflată În raport constant de fază cu sensibilele ace indicatoare ale retinei, spre a se Împlini, În cele din urmă, sincronizarea Întregului organism
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Cert este că indiferent dacă doliul este provocat de un copil mort intrauterin, la naștere sau după consumarea acesteia, el reverberează în numeroase direcții: asupra mamei, a tatălui, a cuplului, dar și asupra celorlalți copii. Pentru mamă, doliul perinatal se constelează tridimensional: doliul după copilul imaginar, doliul după copilul real, doliul după rolul matern pe care l-a ratat cu această ocazie (Hodor Algazi, 2010). Suferința mamei este desigur imensă, devastatoare. Nu de puține ori, aceasta poate derapa într o depresie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
palide. Concluzia care se impune este că, deoarece, la fetus, ritmul de formare a structurii amigdaliene este mai alert decât al neocortexului, capacitatea copilului nenăscut de a stoca experiențe (inclusiv cele traumatizante) este semnificativă, ceea ce sugerează necesitatea unei asistențe multiplu constelate în direcție perinatală și a nașterii propriu-zise. Fedor-Freybergh (2005) opinează, pe drept cuvânt, că asistența respectivă face parte din cadrul prevenției primare, întrucât modul cum îl tratăm pe copil în timpul gestației va condiționa relația sa cu lumea. Altfel spus, dacă violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muntele”. Un alt argument marcant care atestă dăinuirea conștiinței după moarte și invită la reconfigurare conceptuală și atitudinală de fond, o constituie experimentarea deliberată, prin metode special create a unei conștiințe transpersonale. Există astăzi un eșichier 233TRAUMA ȘI SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația „Pneuma”(a cărei paternitate aparține psihoterapeutului peruan Juan Ruiz Naupari), fiind printre cele mai răspândite. Desigur, din fidelitate pentru tradiție, nu putem eluda nici inducerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bucata/ aceea verde de tăcere grea// viață de-a nimicul viață de-a animalul/ așa într-o doară așa" ( Ceremoniile nimicului). Odată stabilită această cheie a suferinței de-a fi, proclamate în generalitatea ei, producția se desfășoară cu o omogenitate constelată de termeni, precum gol, sacrificiu, înfrigurare, povară, umbră, oftat, frig. Un lexic ce ne pare cunoscut. Bacovianism? Într-un fel da, însă modelul e retorizat, dezvoltat într-o tramă explicativă, detaliat. Economia de mijloace mărturisitoare trece într-o revărsare, într-
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]