148,721 matches
-
învăța ceva despre managementul conflictelor din toată povestea asta. Un lider adevărat ar face-o, un lider balcanic se va mulțumi „să escaladeze” conflictul, cum le tot place crainicelor TV să spună. Din păcate, suspendarea președintelui în disprețul avizului Curții Constituționale este un scandal. Iar în ochii vestici, asta ne apropie și mai mult de Ucraina, necum de Uniunea Europeană. Pe scurt, 322 de stătuți au dovedit ieri că ceea ce-i nemulțumea cu adevărat la șeful statului era că nu le mai
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
o’er again; And thrice he routed all his foes, and thrice he slew the slain.” [John Dryden - Alexander's Feast (l. 66)] Cu tot respectul, dar nu înțeleg unele lucruri din acest articol. Se scrie : “Suspendarea, în disprețul Curții Constituționale e un scandal”. Despre ce scandal e vorba, de vreme ce avizul Curții nu era decât consultativ, iar nu obligatoriu pentru Parlament, așa cum crede Băsescu? Apoi: în ce constă concret siluirea Constituției prin votul dat de parlamentari? Nici un alt editorialist al cotidianelor
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
că Băsescu nu e președintele la care-am visat, din păcate, dar nici nu poți accepta să fie scos din scenă de un parlament atît de penal. La modul ideal, soluția ar fi o republică parlamentară (sau chiar o monarhie constituțională!), cu condiția ca parlamentul să se ‘salubrizeze’. Asta l-ar îngrădi ridicol pe ‘presedintele-jucator’ - pe care l-aș vedea mult mai bine în postura de prim-ministru... Rolurile au fost inversate: DE FAPT, Base premier și Tăriceanu președinte ales de
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
analizăm cariera politică, vom observa că marele său atu e puterea de a aștepta și de a rezista în situații greu suportabile. Obsedat de putere, el este dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a-și atinge scopurile. în cadrul constituțional actual, mișcările sale par limitate. Având în vedere antipatia reală față de Năstase, o soluție ar fi găsirea unui alt candidat, totalmente controlabil. Nu e obligatoriu ca acel om să aparțină P.S.D.-ului. El ar putea fi foarte bine un independent
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
și într-un alt procent (sau același) mulțimii măgarilor. în termenii mulțimilor fuzzy poate fi descrisă democrația din România. Folosind sintagma democrație fuzzy , este clar că am constatat "scăpări" de la normele conținute în proprietățile 1 - 5. Iată câteva! a) Scăpări constituționale Constituția, ca lege fundamentală a unei țări, trebuie să fie un corp omogen de norme, coerentă din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă și clară. Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Scăpări constituționale Constituția, ca lege fundamentală a unei țări, trebuie să fie un corp omogen de norme, coerentă din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă și clară. Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie să se miște în interiorul cerințelor 1 - 5 și ale corolarelor acestora. La noi? a1) Nicăieri în articolele aparținând celor șapte titluri nu este prevăzută, expressis verbis, separarea puterilor în stat. Dealtfel, Consiliul Europei a tras (de mai multe ori
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Cristian Teodorescu D-acă mîine s-ar face un referendum pentru a vedea ce zic românii despre o a treia candidatură a dlui Iliescu la președinție, poimîine ar intra la griji electorale echipa de la Cotroceni. Constituțional nu se poate - dar în această toamnă Constituția va fi dată la schimbat și cine știe dacă cele două mandate la care are dreptul președintele nu se vor metamorfoza în trei, la cererea specială a publicului. Și a PSD-ului
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
din 1900" încredințează descoperirea "Gazetei literare" din 1957, primind în numărul imediat următor al revistei replica lui Ion Manole, bazată pe alte relații posibile, sugerate de folclor și de Anton Pann. Același procedeu, în cazul textului Statu Quo, descoperit în "Constituționalul" și publicat ulterior în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri, în Date noi despre începuturile publicistice și literare ale lui I. L. Caragiale, extras din "presa noastră". Dar și în cazul său, ca
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
atribuire o răzbunare de moment a lui Caragiale. Autorii Bibliografiei au identificat ei înșiși contribuțiile nesemnate ale lui Caragiale, ca Dorina Grăsoiu, Giosué Carducci de Edmond Rod, pe care îl și publică în "Revista de istorie și teorie literară", după "Constituționalul"; în schimb textul Chestiuni politico-ideologice din "Ziua" nu este supus aceluiași regim de integrare proprie. Stancu Ilin stabilește cronologia apariției și dispariției "Moftului român", într-o cuprinzătoare demonstrație în "Revista de istorie și teorie literară", atât referitoare la unele inconsecvențe
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
de conștiință din anii 1700-1830, din punctul de vedere al "practicilor sociale românești cu finalitate implicit sau explicit politică". Această metodă arheologică în sens foucauldian (luînd în considerație tratamentul surselor) fusese deja aplicată de Barbu în, de exemplu, O arheologie constituțională românească (2000), iar o seamă de abordări - legate de relațiile moldo-valahilor cu străinii și de modul în care sînt văzuți de aceștia - pot fi întîlnite în Firea românilor (2000), coordonată de același. Din această perspectivă, Bizanț contra Bizanț este dacă
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
Pe lângă amănuntele autobiografice privind acțiunile anticomuniste ale autorului, expedierea lui în Occident în urma schimbării lui cu șeful comuniștilor chilieni, Corvalan, prezența lui la Moscova în 1992 la procesul pe care comuniștii i l-au intentat lui Boris Elțîn la Curtea Constituțională, modul în care a reușit să copieze documentele aduse la proces, cititorii vor putea afla detalii documentare care demonstrează peremptoriu monstruozitatea și ridicolul unui sistem care s-a născut în Rusia în 1917 și care după al doilea război mondial
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Roland Cotârlan Alianța Națională a Uniunilor de Creatori (A.N.U.C.) s-a adresat Forumului Constituțional, celor două comisii de cultură din Parlamentul României, Ministerului Culturii și Cultelor, precum și partidelor politice parlamentare, cu propunerea ca textul constituțional actual să fie completat cu prevederi de natură a ocroti interesele culturii naționale, interesele culturale ale cetățenilor și interesele
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Roland Cotârlan Alianța Națională a Uniunilor de Creatori (A.N.U.C.) s-a adresat Forumului Constituțional, celor două comisii de cultură din Parlamentul României, Ministerului Culturii și Cultelor, precum și partidelor politice parlamentare, cu propunerea ca textul constituțional actual să fie completat cu prevederi de natură a ocroti interesele culturii naționale, interesele culturale ale cetățenilor și interesele speciale ale artiștilor. Propunerile au fost acceptate de Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
ca alte tipuri de valori, de intervenția regulativă a politicii și a statului. Că lucrurile stau într-adevăr așa, o dovedește împrejurarea că în țările democratice problematica culturală face, în mod substanțial, obiectul atenției oamenilor politici. În același sens, legiuitorul constituțional din multe din țările democratice n-a scăpat din vedere problematica culturală. Iată doar câteva exemple: Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede că: "Autoritățile publice vor promova și vor ocroti accesul la cultură la care toți au dreptul
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii prevede că " Fiecare are dreptul de a participa liber la viața culturală a
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
pentru operele de valoare, asociațiile de teatru și dans, orchestrele simfonice, micile teatre aflate în turneu, grupurile experimentale de artiști." Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și este protejată de stat, adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În consecință, bunurile culturale rămân inaccesibile publicului larg, iar individualitatea creatoare nu
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Rămân însă problemele supraviețuirii, iar aceste probleme nu pot fi soluționate fără intervenția determinată a statului. În regimul democratic al separației puterilor, normele legale relative la problemele fundamentale ale societății emană de la puterea legiuitoare și, cel mai adesea, au suport constituțional. Ca atare, având în vedere marea mobilitate a normelor dreptului administrativ, nu este potrivit ca reglementarea problemelor culturii să fie făcută doar pe calea unor acte normative emanate de la executiv, cum se întâmplă în prezent. Probleme ca acelea legate de
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
și a factorului politic. Așa încât, dacă numai puterea legiuitoare poate conferi unor reglementări atât de importante precum acelea referitoare la cultura coerentă și stabilitatea necesare, și dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe prevederi constituționale, rezultă că legiuitorul nostru constituant trebuie să își facă munca și în domeniul culturii așa cum și-a făcut-o deja în domeniile învățământului, sănătății sau cercetării științifice.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
poarta mare, decizia mea de a vota noua Constituție era irevocabilă, iremisibilă, introspectivă, nenegociabilă, profund responsabilă - ce zic, absolută - rod al unei prelungite meditații - și doar cu o jumătate de veac în urmă promovasem cu media maximă examenul de drept constituțional - parole d’honneur! Înaintam calm, destins, luminos, ideea de a fi părtaș la istorica promulgare, într-o Românie gata-gata să treacă pragul U. E., la ceas de duminicală înserare, mă legăna până la reverie, îmi dădea, cum obștește se spune, aripi, când
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
atât de puternică, încât răzbate și la persoanele și cercurile de altă credință. Și chiar dacă avatarurile istorice au condus la apariția mai multor confesiuni, creștinismul, așa cum au subliniat părinții bisericii, este unic și unificator prin definiție. Menționarea creștinismului în actul constituțional nu este un gest îndreptat împotriva persoanelor de alte religii sau împotriva liber cugetătorilor, ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
descătușare, și revers al „lenei” balcanice, dar și efect al obișnuinței cu „bucuriile false”: omul acelei vremi schimba (și nu era doar martorul schimbării) un sistem social, politic, economic și descoperea posibilitatea exprimării sale în jocul politic, instalînd primul Domn constituțional. Culoarea epocii este politicianismul; la soarèle, printre parfumuri, vălătuci de trabucuri, respirații alcoolice, transpirații erotice, melancolii romantice, la Șosea, în cupeurile luxoase, în parlament, pe stradă, în saloane, pe terasa cofetăriei lui Fialcowsky, la balul de la teatru - pretutindeni se face
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
cu Miron Cozma. Dar să ne hotărîm odată unde se termină libertatea de a “înjura” Puterea, pe care e normal s-o aibă fiecare dintre noi, în limitele bunului simț, dacă pot spune așa, și de unde începe amenințarea la adresa ordinii constituționale. Dacă mai știu eu ce miner slobod la gură, venit în vizită la Miron Cozma, ar fi spus că vor avea loc mișcări minerești uriașe pentru eliberarea idolului său, nimeni nu l-ar fi luat în serios. Beja însă a
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
om de partid, fără a fi acuzat de încercare de rebeliune împotriva politicii statului. Refuzul celor doi miniștri liberali de a se subordona în CSAT ordinelor de partid a lăsat gruparea Tăriceanu într-o, periculoasă pentru ea, "disciplină de partid". Constituțional, premierul și ministrul Apărării, și-au depășit atribuțiile prin această propunere-somație de schimbare a politicii externe a României. Mult mai grav e că ministrul Apărării și-a permis să transmită pe canale diplomatice această propunere, folosind dubla sa calitate, de
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
la guvernare a unei organizații antiromânești: UDMR. Una este să dai dreptul maghiarilor din România să aibe școli, presă, biserică și viața culturală în limba maternă (ceea ce este perfect normal) și alta este să tolerezi discursuri antiromânești, acțiuni contra ordinii constituționale și propagandă revizionistă. Sunt convins că în cancelariile europene suntem de râsul lumii pentru faptul că ceea ce nici măcar în Ungaria nu este tolerat se dezvoltă fără probleme în România. Mă refer aici la organizațiile paramilitare și fasciste maghiare. “Ungaria să
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]