KorAP: Find »[drukola/base=constituționalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...10 >

242 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910

unei uzurpări în care presimt ghilotina. Sunt, apoi, preoții și catolicii înverșunați, care se temeau de persecuții religioase sau se simt chemați de o misiune "apostolică", pentru restaurarea creștinismului romanocatolic persecutat și zdruncinat de revoluția franceză. De asemenea, reacționează împotriva constituționalismului acei puțini Portughezi conștienți, în care instinctul politic a rămas viu și care înțeleg că Regele renunțând la suveranitate, țara se va împărți în două partide, demoliberali și regaliști. În sfârșit, marea masă a poporului, legată încă de instituțiile tradiționale

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Victor Hugo. Teňfilo Braga era republican pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între absolutism și revoluție și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă demnității umane", deoarece "a împiedicat vreme de

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
indiferență sau satisfacție bagatelizarea instituțiilor tradiționale, surparea lentă a prestigiului monarhiei, promovarea victorioasă a dezordinii. Erau două partide de guvernământ, amândouă de origine și formație liberală: regeneratorii și progresiștii. Anevoie se pot preciza deosebirile dintre ele. Ambele partide erau creația constituționalismului. Fuseseră, la vremea lor, "revoluționare" - luptaseră pentru monarhia constituțională, pentru drepturile poporului, pentru libertatea individului. Fiecare din ele purta încă, în propria sa tradiție, imboldul Revoluției Franceze. Dar acum deveniseră forme moarte, împietrite; nu mai corespundeau nici spiritualității contemporane - răscolite

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555

Sices (DeKalb, Ill, 1996), 8-10. 116 Există o polemică înverșunată între istorici în ceea ce privește cariera lui Piero Soderini. Pe de o parte, Roslyn Pesman Cooper și Humfrey Butters au interpretat faptele lui Soderini ca fiind acelea ale unui susținător nepărtinitor al constituționalismului; pe de altă parte, Sergio Bertelli l-a portretizat pe Soderini că un politician ambițios care contemplă formarea unui principat în Florența. Vezi R. Pesman Cooper, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", Archivio storico italiano, 125 (1967

Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

drept "constituționalizat", cu alte cuvinte, dacă el ar mai dispune de o capacitate de cuprindere obligatorie pentru toate statele, direcționând, prin normele și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
el ar mai dispune de o capacitate de cuprindere obligatorie pentru toate statele, direcționând, prin normele și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și principiile sale, fenomenele noi ale vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
vieții mondiale 1. În ceea ce privește primul aspect, într-o comunicare de referință, intitulată "Constituționalismul contestat: către o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
o teorie a constituționalismului democratic", Antje Wiener și Rainer Schaltz-Bruns supun discuției ideea unei noi conceptualizări a noțiunii de constituționalism, "de la democrația constituțională către un constituționalism democratic", de natură să asigure în același timp, atât echi-primordialitatea democrației, cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cât și a constituționalismului. O asemenea schimbare ar trebui să țină seama de faptul că, în viața diverselor țări, acționează diferite rațiuni etice care pot fi contestate sau pot forma obiectul unei politizări. În aceste condiții, "echidistanța" între democrație și constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile principii democratice ale constituționalismului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
constituționalism ar fi singura soluție pentru a se putea asigura prevalența regimurilor constituționale democratice și combaterea unor structuri totalitare sau de subordonare între actorii vieții internaționale 2. O asemenea concepție este, desigur, tentantă și, fără îndoială, marile principii democratice ale constituționalismului ca de pildă separația puterilor, respectul drepturilor omului, constituie de mult un îndreptar pentru cvaziunanimitatea țărilor lumii. Nu trebuie uitat, însă, că în lume există diferite ideologii, sisteme de gândire, credințe religioase etc. ceea ce face ca un concept uniform de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ca de pildă separația puterilor, respectul drepturilor omului, constituie de mult un îndreptar pentru cvaziunanimitatea țărilor lumii. Nu trebuie uitat, însă, că în lume există diferite ideologii, sisteme de gândire, credințe religioase etc. ceea ce face ca un concept uniform de "constituționalism democratic" ridicat la rangul de "standard" să nu fie acceptat cu ușurință (fiind considerat un model străin) sau în cel mai bun caz să fie "deturnat" și interpretat în sensul ideologiilor politice sau teoriilor care domină gândirea politică și organizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că dispersarea autorității ar destabiliza modelul centralizat stabilit de legitimitatea conceptualistă și de către dreptul internațional prin noțiunea de suveranitate internă. Ei se pronunță pentru reconsiderarea unor concepte și pentru luarea în considerare a ideii că anumite idealuri normative, democrația și constituționalismul, ar trebui să fie extinse dincolo de granițele statelor națiuni, așa cum acestea în mod tradițional au fost instituționalizate și concepute 4. În prezent, după părerea noastră, dreptul internațional se înfățișează ca un corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
acesta a fost respins în Franța și Olanda. Așa cum se apreciază în general, la nivelul opiniei publice britanice, se manifestă opoziție nu numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare la constituții și constituționalism găsim într-un articol publicat de revista European Public Law11. Pretextul analizei și aprecierilor autorului este, din coincidență, "care, ca multe coincidențe, nu este în întregime coincidență", contextul creat de succesul londonez al piesei lui Tom Luscombe "Planul Schuman" ("The

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Science/208_a_439

două principii derivate, și anume acela al controlului constituționalității legilor, exercitat prin Curtea Constituțională (art. 140 din Constituție) și principiul controlului jurisdicțional al acțiunii administrației publice<footnote I. Deleanu, Drept constituțional și instituții politice, București, 1991; F.B. Vasilescu, Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, Colecția juridică, București, 1998. footnote>. Egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legilor și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, este un principiu prin care se stabilește că nimeni nu este mai presus de lege și, de aceea

Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ (2012) [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

urmarea nemijlocită a fost închiderea portului de la Kle[c]k. Nu se poate contesta că împăratul Austriei are o coardă cavalerească în inima sa, pe care, atingînd-o, ești sigur că va întrebuința influența personală, cît-o mai poate avea în vreme constituționalismului, în favoarea echității. Acest cavalerism - și nu interesele raselor domnitoare din Austria - va fi dictat închiderea portului de la Kleck, prin urmare inaugurarea unei echitabile neutralități față cu mâna de viteji cari se luptă peste Dunăre pentru liberarea lor. Liberarea și cosolidarea

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
el. Departe de noi de a crede în spontaneitatea comediei de la Bosfor. Toată constituția turcească nu-i decât pactul de alianță așezat de turci între ei și tot ce nu e slav în Turcia. Se inaugurează acolo un soi de constituționalism austriecesc, în care turcul va juca rolul beamterilor austriecești, grecul rolul evreului austriecesc iar popoarele de baștină ale Peninsulei Balcanice sunt chemate a alimenta pseudoparlamentarismul turco evreiesc până ce vor ajunge în stare de a-și scutura cojocul în foc de

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Adunarea are încredere. Dar și noului guvern îi va fi permis de a-și realiza liber și fără instrucții politica sa, căci politica esterioară nu se poate conduce cu instrucții parlamentare. Acesta-i uzul constituțional, precum se interpretează pretutindenea unde constituționalismul e privit de un espedient practic. Vă voi spune și de ce-am răspuns d-lui deputat. Am răspuns fiindcă știu că pentru Ungaria nu va fi o mângâiere dacă istoria va scrie " a lui Tisza a fost cabinetul care

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528

cu atât mai prețioasă cu cât dialogul interparlamentar generează confruntări între parlamente tradiționale și parlamente care sunt de recentă democrație. Dialogul parlamentar inițiat sub forma unor protocoale bilaterale de cooperare și programe de asistență a contribuit la o difuzare a constituționalismului din țările europene chiar în condiții de realități politice și statale fundamental diferite. Senatul, instituție cu rădăcini în Roma republicană, reprezintă Camera superioară care participă activ la formarea unei Europe unite, la dezvoltarea relațiilor internaționale de pace, democrație și progres

Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
Corola-publishinghouse/Science/219_a_361

Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură

Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex

Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
Corola-publishinghouse/Science/219_a_360

Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură

Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex

Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

Editura de Vest, Timișoara, 2003; Istoria Transilvaniei, vol. II, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005 (coautor). Ioan Stanomir este licențiat În drept și litere, Universitatea București. Doctor În drept, Universitatea din București. Domenii de interes: imaginarul comunist, istoria ideilor politice și constituționalismul comparat. Volume publicate: Reacțiune și conservatorism, Nemira, București, 2000; Nașterea constituției. Limbaj și drept În Principate, până la 1866, Nemira, București, 2004; Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual, Nemira, București, 2004; O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
profil intelectual, Nemira, București, 2004; O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Polirom, Iași, 2004 (coautor); Explorări În comunismul românesc, 2 vol., Polirom, Iași, 2004-2005 (coautor); Libertate, lege și drept. O istorie a constituționalismului românesc, Polirom, Iași, 2005. Stăncuța Todea a absolvit Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca În 2003. Masterat În istorie contemporană, 2004. Doctorand În istorie contemporană, 2005. Cristian Vasile a absolvit Facultatea de Istorie (1998) și Facultatea de științe Politice (2002), Universitatea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]