242 matches
-
ul (din franțuzescul "libéralisme") este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi. Liberalii îmbrățișează o gamă largă de opinii. În funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă. ul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea, și liberalismul social, care
Liberalism () [Corola-website/Science/297803_a_299132]
-
de la Statele Unite la Indonezia ilustrează acest punct. În al doilea rând, definițiile presupun că toate grupurile de interese vor avea un cuvânt de spus asupra acestei chestiuni, în timp ce în realitate unele nu au. Nu putem presupune că există perfecționare în constituționalism, sau un scepticism în stil european îndreptat asupra politicienilor, sau chiar un grad înalt de instruire în multe țări în care locuitorii au a face cu corupția aproape regulat. Adesea, în astfel de țări, propaganda liderilor care sunt ei înșiși
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
e putrejunea bizantină a puilor de fanarioți care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituționalismului, în pretextarea diferitelor libertăți publice, a civilizației și a altor mofturi pentru a acoperi unica tendență a acelei negre mulțimi de liberali care nu caută, nu visează decât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade. O mulțime de oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altele că combatem împresurarea prerogativelor puterii executive de cătră Camere, combatem violarea legii fundamentale prin înțelegeri, după convenințele momentului, între miniștri și reprezentanții din Adunări, spre a se eschiva responsabilitatea miniștrilor, adăpostiți în dosul Corpurilor legiuitoare. Care este îndealtmintrelea înțelesul constituționalismului dacă nu neatârnarea puterilor statului și responsabilitatea fiecăreia din ele? Și care e înțelesul unei Camere legiuitoare dacă ea face pe sub mână tot ce-i cere ministrul și-l acoperă cu figura ei, ea care n-are nici o responsabilitate? Înainte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Să nu crează cineva că aceste aspre mustrări le adresăm d-lui Sturdza noi, nu; i le adresează organul unui frate mai mare de la Mazar Pașa, i le adresează organul aceluia împreună cu care d. Sturdza se făcuse apărătorul înflăcărat al constituționalismului și în acelaș timp detractorul aprig al monopolului de tutunuri. Pe când dd. Sturdza și Vernescu erau stâlpii companiei de la Mazar Pașa, monopolul era groaza lumii, nenorocirea țării, un jaf, o tâlhărie; și d. Sturdza, care se pricepe la socoteală și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de altă parte nu se poate tăgădui că incap[acitatea] erijată în titlu de merit, neștiința brevetată ca titlu de recomandație n-ar fi ajuns nici să stăpânească atât de deplin în țara noastră fără sfîșiarea în partiz[ani], fără constituționalismul pripit {EminescuOpX 431} exagerat și în cele mai multe [cazuri] pretestat numai, al căruia scop propriu este ca toți, câți nu știu a se ocup[a] [cu] ceva serios și nici avere au, să ajungă a se hrăni vremelnic ["DIM. GHICA. NOBLESSE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului despre care trebuie să ne Întrebăm dacă posedă omogenitatea pe care suntem, poate, tentați să i-o atribuim a priori. Franța și Statele Unite: legicentrism versus constituționalism? După acceptarea ideii de drepturi legate de umanitatea omului, era nevoie să i se ofere acestuia mijloacele de a-și păstra autonomia. Și, pe deasupra, să se convină că autonomia este acea trăsătură a naturii umane care constituie cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de conștiință și a cultului și, În general, chestiunii religioase, importanță al cărei ecou Îl regăsim În majoritatea Declarațiilor americane (Massachusetts, Virginia, Pennsylvania, Carolina de Nord etc.). În plus, Locke atribuie guvernării civile limite stricte (este ceea ce a fost numit, constituționalismul său), Întrucât aceasta trebuie să le garanteze oamenilor posibilitatea de a se bucura de drepturile lor naturale și, dacă se Îndepărtează de obiectivele sale legitime, cei guvernați au dreptul să o reorganizeze. În felul acesta, sunt mai ușor de determinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
toate, o semnificație politică: fără a-și pierde universalitatea, ea se adresează În primul rând cetățeanului francez. De o parte, avem legicentrismul francez, bazat pe „construcția rousseauistă a Înțelepciunii și infailibilității legii” (Vedel, 1992, p. 641), iar de cealaltă ă constituționalismul american, a cărui principală grijă este să asigure protecția „Împotriva tuturor uzurpărilor puterilor legislative sau executive” (Madison, citat de Lacorne, 1993, p. 18). Putem conchide,Împreună cu Marcel Gauchet, că declarația franceză este fondatoarea unei ordini politice, pe când cea americană nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
le și aplicăm” (Lacorne, 1993, p. 17). Aplicarea Înseamnă că trebuie să ne interesăm de realitățile concrete din societățile moderne. O comparație rapidă Între Franța și Statele Unite poate fi revelatoare. Vom regăsi aici opoziția, menționată anterior, Între legicentrismul francez și constituționalismul american. În primul caz, se enunță pur și simplu principii generale, fără a crea mijloace de control al constituționalității legilor (chiar dacă acestea fuseseră prevăzute În 1791). În al doilea caz (deși controlul constituționalității a fost instituit mai târziu decât se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de sine, mai cu seamă însă în Austria, unde Constituția n-a pornit din inițiativa popoarelor, ci este o renunțare făcută de bunăvoie de Coroană în favorul ideilor liberale și - desigur fără intenție - în defavorul naționalităților mai mici, cari prin constituționalism sunt date în exploatarea exclusivă a politicianilor germano-evrei și maghiari. {EminescuOpXII 329} Un articol din foaia militară "Wehrzeitung " se și rostește în înțelesul subordinațiunii necondiționate la ordinele șefului suprem al armatei, care e împăratul. Iată ce zice organul militar: Răspunsul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu delegații aleși ai colegiurilor, ci artileristul, cu tunul, infanteristul, cu baioneta. E curios și caracteristic pentru starea în care se află spiritele din țară că ne vedem nevoiți a espune asemenea lucruri elementare, a arăta că toată lupta între constituționalism și absolutism este o luptă pentru determinarea voinței statului. Cine o determină sub absolutism? Regele cu Consiliul său de Stat. Cine sub constituționalism? Toți cetățenii. Cine sub feudalism? Clasele istorice. Unde nu e vorba de voință, nu poate fi nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din țară că ne vedem nevoiți a espune asemenea lucruri elementare, a arăta că toată lupta între constituționalism și absolutism este o luptă pentru determinarea voinței statului. Cine o determină sub absolutism? Regele cu Consiliul său de Stat. Cine sub constituționalism? Toți cetățenii. Cine sub feudalism? Clasele istorice. Unde nu e vorba de voință, nu poate fi nici vorba de alegere. Mai e oare îndoială că în privirea judecătorilor nu poate fi vorba de voința națională, care stă codificată și emanată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
opuse la guvernul țării. [29 decembrie 1881] ["ÎN PARLAMENTUL GERMANIEI... "] În Parlamentul Germaniei principele de Bismarck, referindu-se adeseori la opinia împăratului și zicând că pe aceasta o reprezintă, a dat de-o opoziție vie din partea partidului liberal, care înțelegea constituționalismul cu totul într-alt chip. Opoziția liberală susținea că opinia împăratului nu intră deloc în discuția Parlamentului și că acest din urmă nu are a face decât cu miniștrii răspunzători și cu cancelariul, asemenea răspunzător. Această idee apuseană de constituționalism
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
constituționalismul cu totul într-alt chip. Opoziția liberală susținea că opinia împăratului nu intră deloc în discuția Parlamentului și că acest din urmă nu are a face decât cu miniștrii răspunzători și cu cancelariul, asemenea răspunzător. Această idee apuseană de constituționalism nu convine însă principelui Bismarck, care-n actuala stare de lucruri din Germania nu crede a putea concede Parlamentului un drept de cenzură absolut. El are necesitate de-o mai mare putere de autoritate în fața Parlamentului, fiind convins înlăuntrul său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
convine însă principelui Bismarck, care-n actuala stare de lucruri din Germania nu crede a putea concede Parlamentului un drept de cenzură absolut. El are necesitate de-o mai mare putere de autoritate în fața Parlamentului, fiind convins înlăuntrul său că constituționalismul exercitat în Germania astfel cum se exercită în alte țări ar fi de natură a compromite viitorul ei economic și politic. Ca urmare a acestor vederi, pe cari le împărtășește și împăratul, foaia oficială a Imperiului și a Prusiei publică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reflecție asupra articolului nostru din 9 martie: Organul dreptei, "Timpul", de la 9 curent, publică o revistă de o importanță și de o gravitate excepțională, căci conține niște aluziuni prea transparente la adresa capului statului și-și permite a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului. Pe urmă "Presa" se întreabă la ce se rezumă în realitate ideea fundamentală a autorului articolului nostru și tot dânsa răspunde: depărtarea de la putere a guvernului actual și înlocuirea lui prin opoziția de la "Timpul". În adevăr, daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capului statului nu i-ar incumba decât un rol cu totul pasiv. Și, după ce pune astfel de teorii înainte, "Presa" ne impută nouă că "am fi făcut aluziuni prea transparente la adresa capului statului, permițîndu-ne chiar de a da lecțiuni de constituționalism M. Sale Domnitorului". Trop de zele, vom răspunde mai întîi, și daca aluziile au fost prea transparente, ele au încetat de a mai fi aluzii și în adevăr nu ascundem că articolul nostru conținea mai mult decât o aluzie, conținea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Austria știe a guverna și i-ar câștiga simpatiile popoarelor orientale în caz când acestea ar fi să aleagă între două supremații eventuale. Avem atâtea {EminescuOpXI 124} dovezi că cestiunile de drept public, de suveranitate națională, de politică esterioară, de constituționalism mai nu preocupă pe naționalități. Ceea ce cer ele este ca învățămîntul să fie pe cât se poate în limba națională, ca autoritățile să primească și să dea curs reclamațiunilor asemenea în limba cea pricepută de populațiuni, în fine ca nici una din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din marele partid, rezervîndu-și pe cel de Interne și prezidenția. Cu toată hotărârea încordată a vânătorilor de portofoliuri, d. Brătianu, pe cât aflăm, va păstra pe d. V. Boerescu; cât despre d. Cogălniceanu, se crede că va fi jertfit pe altarul constituționalismului, pentru a se împăca furia votatorilor. Nu se știe ce va urma apoi daca majoritatea nu va fi mulțumită numai cu eliminarea d-lui Cogălniceanu; oricum, mai ales după votarea împrumutului de 34 de milioane și în vederea trecerii administrației căilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să îngrijaște serios de viitorul țării aceșteia. {EminescuOpXI 144} Rezerva noastră mai provenea și din convicțiunea că, mai curând sau mai târziu, capul statului va ști a feri armata de loviturile demagogiei, căci aci nu mai poate fi cestiune de constituționalism, Domnitorul fiind capul suprem al armatei. Nu vom enumera aci toate faptele din trecut cari constituie atâtea lovituri serioase date instituțiunei noastre militare, ci ne vom ocupa de una singură, care este și cea mai recentă. Ministrul de rezbel, după ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
responsabilitatea ce-i incumbă prin voturi servile; alegătorul să nu fie stânjinit de a-și exercita dreptul lui printr-un sistem de presiuni morale și materiale, de amenințări și promisiuni de funcții și favori. Dacă însă, de la alegător începînd, tot constituționalismul se mărginește la păzirea esterioară de formalități goale, pe când în fond tot spiritul Constituției e falsificat, toate garanțiile ei înlăturate, atunci nu mai poate fi vorbă de guvern parlamentar. Atunci avem a face c-o societate organizată de esploatație care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de fier, lefuri create pentru deosebiții Stătești, Bilcești și Costinești, ba însuși bătrânul maistru, din meșter subțire al sfănțuirii pieții prin subscripții, s-au mai îngroșat în cogemite pensionar reversibil cu tot tacâmul. Aceasta ca un fel de abecedar al constituționalismului în România, pus anume pe răzoare, in usum Delphini, pentru a i se demonstra viitorului moștenitor al tronului cum se joacă pe la noi de-a Constituția. A doua pagină a abecedarului va forma a treizeci și opta sau a treizeci și noua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]