9,983 matches
-
de față, nu a fost adoptată o astfel de reglementare legală. Prin urmare, prevederile legale referitoare la competențele judecătorului delegat sunt în vigoare, aplicarea acestora fiind doar suspendată. În aceste condiții, Curtea constată că este competentă să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 . Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, instanța de contencios constituțional observă că s-a mai pronunțat, dintr-o perspectivă similară și prin raportare la același prevederi din Legea fundamentală. În acest sens sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228073_a_229402]
-
1) lit. f)." ... În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că a mai examinat constituționalitatea dispozițiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 , în raport cu critici similare, vizând faptul că sancțiunile aplicate de comisia de disciplină din cadrul locului de deținere sunt puse în executare înainte de a rămâne definitive. În acest sens este, de exemplu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229243_a_230572]
-
v) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunțat, exemplu fiind Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011. Cu acel prilej
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Curtea constată că efectele juridice ale normelor supuse controlului de constituționalitate continuă să se producă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Curtea constată că efectele juridice ale normelor supuse controlului de constituționalitate continuă să se producă și în prezent, în virtutea principiului "tempus regit actum", astfel că urmează a se pronunța asupra constituționalității lor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prilej
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Curtea constată că efectele juridice ale normelor supuse controlului de constituționalitate continuă să se producă și în prezent, în virtutea principiului "tempus regit actum", astfel că urmează a se pronunța asupra constituționalității lor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prilej cu care s-a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale de referință. Astfel, prin Decizia nr. 130 din 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
de constituționalitate continuă să se producă și în prezent, în virtutea principiului "tempus regit actum", astfel că urmează a se pronunța asupra constituționalității lor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prilej cu care s-a statuat că acestea nu contravin normelor constituționale de referință. Astfel, prin Decizia nr. 130 din 20 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, sau prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238340_a_239669]
-
-se cerința art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căreia "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere", astfel că nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. În ceea ce privește critica vizând încălcarea principiului neretroactivității legii, Curtea reține că prevederile de lege criticate nu afectează însăși existența dreptului la pensie dobândit potrivit legii ori dreptul la muncă exercitat în temeiul unui contract individual de muncă, ci reglementează condițiile exercitării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233443_a_234772]
-
de contencios european a drepturilor omului. Aceste susțineri nu pot fi reținute, dat fiind faptul că, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în cap. III din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională verifică în cadrul controlului de constituționalitate conformitatea legilor și a ordonanțelor Guvernului cu dispozițiile și principiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
în art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. 17. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 171 alin. (1) și ale art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 435 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 29 iulie 2015, Decizia nr. 720 din 29 octombrie 2015 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
rânduri, raportându-se la art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, că dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele sale fiind stabilite de lege. 19. În acest context, Curtea a statuat că reglementarea supusă controlului de constituționalitate, prin care se instituie un termen de prescripție de 3 ani în materia conflictelor de muncă având ca obiect plata drepturilor salariale neacordate, are ca justificare asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice și necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271301_a_272630]
-
nr. 19/2000 , și noțiunea de "vechime în magistratură", definită de art. 85 din Legea nr. 303/2004 . Avocatul Poporului apreciază că nu este întemeiata critică formulată de autorul excepției. În acest sens amintește că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, "referitoare la perioada necontributiva care este asimilată stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, se aplică asiguraților care au urmat cursurile de zi ale învățământului universitar și celor care au satisfăcut serviciul militar", or, arată că "o astfel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169384_a_170713]
-
constituțională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în vechimea în magistratură. Curtea constată, în același timp, că din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate, autorul acesteia nu critică textele de lege supuse controlului de constituționalitate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește acestor texte de lege. În consecință, față de dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169384_a_170713]
-
critică textele de lege supuse controlului de constituționalitate pentru cuprinsul lor, ci pentru ceea ce lipsește acestor texte de lege. În consecință, față de dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completă prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă că inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169384_a_170713]
-
sunt invocate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 137/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 14 martie 2006. Cu acel prilej a reținut că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188061_a_189390]
-
Se apreciază totodată că prin dispozițiile atacate este exclusă posibilitatea aplicării art. 207 din Codul penal în cazul săvârșirii infracțiunii de ultraj. 1. În legătură cu primul aspect, s-a solicitat Curții Constituționale că, în temeiul art. 20 din Constituție, să examineze constituționalitatea prevederilor art. 239 alin. 1 din Codul penal în raport cu textele incidente din actele internaționale referitoare la dreptul și libertatea de exprimare, la care România este parte. Art. 10 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
derivă din însăși legitimitatea existenței autorității. Prin urmare, tratamentul juridic diferit aplicat unor condiții diferite este justificat și admisibil tocmai de necesitatea că egalitatea în fața legii să nu creeze stări privilegiate sau discriminatorii. Acestea sunt argumentele care stau la baza constituționalității prevederilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. 3. O altă critică formulată în susținerea excepției constă în faptul că persoanele care săvârșesc infracțiunea de ultraj prin insultă sau calomnie nu pot face proba verității afirmațiilor sau a imputațiilor, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
public lezat ori în afara acestui timp, dar în legătură cu faptele îndeplinite în exercițiul funcțiunii. ... Toate aceste elemente constituie situații de fapt a caror stabilire aparține competenței organelor de urmărire penală și, după caz, a instanțelor de judecată, neavând nici o implicație în privința constituționalității textului de lege. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
4) și ale art. 72 alin. (3) lit. f), în această perioadă nu pot fi modificate legi organice. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind nefondată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat asupra constituționalității prevederilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 decembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 3.534/2000, Tribunalul București - Secția a II-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
și regimul executării acestora;" ... Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă. Prevederile Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și, în esență, cu aceeași motivare că și în cauză de față. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 148 din 7 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
aplicare a legii la cazul concret dedus judecății, aspecte care intră în competența de soluționare a instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se poate pronunța numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Având în vedere acest argumente, Curtea urmează a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258145_a_259474]
-
în limita creanței, nu poate fi reținută critica potrivit căreia această procedură paralizează întreaga activitate a agentului economic. Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, care s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui text de lege prin Decizia nr. 178/2004 , respingând excepția ca neîntemeiată. Guvernul arată că executarea silită se înfățișează ca o activitate complexă, cu caracter mixt, în care distingem o latură jurisdicțională, reprezentată prin activitatea instanței de executare, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 454 din Codul de procedură civilă a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 178/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Curtea Constituțională respingând excepția ca neîntemeiată. Cu acel prilej, s-a reținut că "poprirea reprezintă o formă de executare a creanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."; - Art. 44 alin. (2) teza întâi: "(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Examinând textul de lege supus controlului de constituționalitate, comparativ cu dispozițiile constituționale invocate, Curtea constată că între acestea nu există elemente de incompatibilitate. Textul de lege criticat acordă, în mod firesc, creditorilor ipotecari sau titulari ai unei alte garanții reale imobiliare ori ai unui drept de retenție posibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
poate fi justificată nici că o modalitate de "expropriere", permisă de art. 41 alin. (3) din Constituție, deoarece privatizarea băncilor nu constituie un caz de "utilitate publică", iar legea nu a prevăzut "o dreaptă și prealabilă despăgubire" de care depinde constituționalitatea unei asemenea măsuri; - prin prevederile art. 3 "se aduce o gravă încălcare a dreptului de proprietate, ceea ce va afecta cei peste 10 milioane de acționari ai actualelor societăți de investiții financiare rezultate din transformarea Fondurilor Proprietății Private". În concluzie, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]