1,368 matches
-
Rus în 1812 ca rezultat al Tratatului Ruso-Turc de la București; Întrucât la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus și înființarea unor state separate; Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Țării, adunarea constituanta moldoveneasca aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent; Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituanta a votat unirea Moldovei cu Regatul României; Întrucât Statele Unite, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și restul statelor aliate au aprobat și au recunoscut
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1476515673.html [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus și înființarea unor state separate; Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Țării, adunarea constituanta moldoveneasca aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent; Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituanta a votat unirea Moldovei cu Regatul României; Întrucât Statele Unite, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și restul statelor aliate au aprobat și au recunoscut în mod explicit reunirea Moldovei cu România în Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920; Întrucât
SENATUL SUA SUSŢINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1476515673.html [Corola-blog/BlogPost/377022_a_378351]
-
exclusiv țara noastră. Solicitarea Bisericii Ortodoxe Române, de atunci, de a fi declarată prin Legea Cultelor - Biserică Națională - a stârnit vii împotriviri din partea celorlalte Biserici și culte recunoscute de stat, însă trebuie menționat că demersurile reprezentanților Bisericii Ortodoxe pe lângă Adunarea Constituantă s-au concretizat în solicitarea declarării deplinei autonomii a Bisericii față de stat, iar prin dec1ararea ei ca Biserică Națională acest principiu al autonomiei depline nu s-ar fi încălcat sub nici o formă, ci s-ar fi păstrat în mod nealterat
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
dintre care 396 de deputați (387 aleși și 9 desemnați de minoritățile naționale) și 119 senatori (118 reprezentând o formațiune politică și unul, independent). Durata mandatului acestui Parlament a fost de doi ani, în perioada 1990-1992, el funcționând ca Adunare Constituantă. Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima oară, în ședințe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două Camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu — președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]
-
genului de compozitorul propus istoriei sub binemeritata emblemă de „părinte-patriarh al simfoniei”. În cea de a treia dintre simfoniile compuse înaintea intrării lui Haydn la curtea prinților Esterhazy, relevante pentru interpretare au fost concizia și finalizarea splendidului contrapunct al fugii - constituantă a părții finale. Cea de a 8-a, anunțând stilul clasic vienez, a pus în valoare și elementele de sorginte italiană evidente în Andantele rezervat exclusiv corzilor. Finalul cu program, subîntitulat „Furtuna”, a fost realizat cu forță sugestivă. În Simfonia
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
și competență. El ne reprezintă ca națiune. Domnule Președinte, Participanții la lucrările celui de-al III-lea Congres al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, reprezentanți ai filialelor de pe cuprinsul întregii Românii, vă cer să transformați de urgență Parlamentul în Adunare Constituantă care să adopte o Constituție Monarhică și asfel să se restaureze monarhia. Este interesul național prioritar al României, condamnate de aproape 70 de ani la exterminarea valorilor materiale și spirituale cu care Bunul Dumnezeu a hărăzit această Țară. La 68
Monarhiștii, cerere revoluționară adresată lui Iohannis by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103409_a_104701]
-
urmare, Legea nr. 77/2016 nu se aplică unui efect viitor al unei situații juridice născute anterior, ci înseși situației juridice trecute atașându-i un veritabil nou efect. Faptul că principiul neretroactivității legii civile a fost statuat prin voința legiuitorului constituant în chiar textul Constituției, nu îi permite legiuitorului ordinar să îi modifice voința manifestată chiar prin norme imperative, pentru a modifica situații juridice din trecut. 37. Prin analizarea dispozițiilor Legii nr. 77/2016 se ajunge la concluzia că aceasta modifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
6. Revizuirea Constituției este un proces firesc în contextul modificării continue a realităților vieții sociale, însă aceasta nu poate fi realizată decât cu respectarea limitelor formale și materiale prevăzute de Legea fundamentală. Așa cum s-a precizat în doctrină, limitarea puterii constituante derivate de către cea originară "permite, în primul rând, o mai mare stabilitate a Constituției, iar, în al doilea rând, reprezintă încă o dovadă a faptului că prin legea fundamentală sunt consfințite valorile esențiale ale unei societăți, unele dintre acestea fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
mare stabilitate a Constituției, iar, în al doilea rând, reprezintă încă o dovadă a faptului că prin legea fundamentală sunt consfințite valorile esențiale ale unei societăți, unele dintre acestea fiind atât de importante încât limitează în acțiunea sa chiar puterea constituantă derivată"*2). În acest context, este de subliniat că limitele materiale ale revizuirii se impun indiferent care dintre subiectele de drept prevăzute de art. 150 din Constituție ar fi inițiatorul acesteia. *2) Elena-Simina Tănăsescu, Articolul 152. Limitele revizuirii, în Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
cu prevederea, în cuprinsul art. 1 alin. (2), propus la art. I pct. 2 din proiect, a posibilității modificării, prin referendum național, a formei de guvernământ. O astfel de soluție legislativă este însă inacceptabilă, întrucât depășește limitele stabilite de legiuitorul constituant originar. Avem în vedere că, așa cum s-a subliniat în doctrină, este de domeniul evidenței "că o constituție nu este doar o regulă fundamentală, ci că ea se bazează pe o serie de principii intangibile, în absența cărora ea își
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în ședința din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziției privind prezumția dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
-a, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 204. *6) Idem. În sistemul constituțional actual este "instituționalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și Guvern".* 7) Prin normele propuse, însă, concepția legiuitorului constituant este radical modificată, Președintele României conducând "Autoritatea Executivă a statului român" și răspunzând "în fața poporului pentru buna funcționare a Guvernului și a tuturor instituțiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului", astfel cum prevede art. 80 alin. (1) și (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
signature of official veterinarian)(4) ................................................... (numele cu majuscule și titlul) (nom en lettres majuscules, qualification et titre) (name în capital letters, qualification and title) ──────────── 1) Facultativ/Facultatif/Opțional 2): n - numărul de unități care formează eșantionul; n - nombre d'unites constituant l'echantillon; n - number of units comprising the sample; m - valoare-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat ca satisfăcător dacă numărul bacteriilor în totalitatea unităților de eșantion nu depășește valoarea lui m. m - valeur-seuil pour le nombre de bacteries
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144792_a_146121]
-
statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012). 23. În ceea ce privește alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
2009, că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție , poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
periodice și corecte, precum și prin referendum". Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în titlul I al Legii nr. 35/2008 . Așadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfă��urare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție . Legea nr. 35
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
în structura sau compoziția politică a Guvernului. Această interpretare a dispozițiilor art. 85 alin. (3) din Constituție nu poate fi primită. Norma constituțională nu distinge în sensul menționat în sesizare, întrucât ipoteza aplicării acesteia este foarte clar definită de legiuitorul constituant, ceea ce exclude necesitatea realizării vreunei distincții. Astfel, art. 85 alin. (3) din Constituție se aplică în situația "remanierii guvernamentale". Or, interimatul se asigură întotdeauna de către un membru al Guvernului, și nu de către o persoană aflată în afara listei aprobate de Parlament
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
de zile și atribuțiile altui membru al Guvernului care "se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106" sau "este în imposibilitatea de a-și exercită atribuțiile". Termenul de cel mult 45 de zile a fost instituit de legiuitorul constituant tocmai pentru a permite realizarea procedurilor legate de numirea noului sau noilor miniștri, în legătură cu aceste proceduri fiind incidente dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție. În concluzie, Curtea reține că dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție nu sunt aplicabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
al art. 107 din Constituție reglementează interimatul funcției de prim-ministru, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că regulile instituite de alin. (3) cu privire la primul-ministru se aplică "în mod corespunzător" și miniștrilor. Această sintagmă a fost introdusă de legiuitorul constituant tocmai pentru a arăta că dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție trebuie adaptate având în vedere situația miniștrilor, care pot fi revocați de Președintele României, spre deosebire de primul-ministru, în privința căruia art. 107 alin. (2) din Constituție prevede în mod expres
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217659_a_218988]
-
Origins of Symbols, Mythologies & Folklore, Vol. 1, Bracken Books, London, UK, 1996 • CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, 3 Vol., Editura Artemis, București, România, 1995 • COLE, Herbert, Heraldry, Decoration and Floral Forms, Bracken Books, London, UK, 1988 • COMITETUL ADUNĂRII CONSTITUANTE, Constituția României, Editura Lumina Lex, București, România, 1998 • CRANE, Walter, The Decorative Ilustration of Books, Senate, London, UK, 1988 • DOGARU, Maria, Din heraldica României, Editura JIF, București, România, 1994 • FLOREA, Corneliu, Jurnal de lagăr liber, Editura Lumina, Oradea, România, 1992
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
urni? La ce folos? Dar nici să continuăm la infinit protestele nu are rost. Măcar să băgăm la cap că legile, CONSTITUȚIA, sunt prost redactate. Soluția este unică. Referendumul inițiat de Președinte ar trebui să ceară acceptul pentru convocarea unei adunări constituante care, separat de actuala legislatură CONSTITUȚIONALĂ să gândească o nouă constituție care să cuprindă și posibilitatea de a fi imediat aplicată. Altfel suntem la discreția dictatorială a celor care au obținut o majoritate absolut relativă. În speță 19 % incluzând și
URAAA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1486906610.html [Corola-blog/BlogPost/354152_a_355481]
-
de emigrația rusă și protejate de statul cehoslovac în perioada interbelică (de exemplu Biserica Rusă de la Marienbad). După lovitura comunistă de stat din februarie 1948, Klement Gottwald, primul secretar al PC Cehoslovac a declarat la 10 martie în Adunarea Națională Constituantă: “Voi, milioane și milioane de oameni simpli de la sate și orașe, trebuie să vă salvați țara de o altă bătălie de la Lipony și de o altă înfrângere de la Muntele Alb. În aceste zile, Liga Baronilor a fost zdrobită și în
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484551960.html [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
valutei și a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde funcționarea însăși a sistemului economic, astfel încât autonomia juridică a agenților economici în activitatea de comerț exterior nu se poate realiza decât cu respectarea acestor obligații. Legiuitorul constituant a prevăzut chiar la art. 134 alin. (2) lit. b) că statul este obligat să asigure "protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară". (Decizia nr. 113 din 22 iulie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136373_a_137702]
-
juridică, este existența unei lucrări de utilitate publică, declarată potrivit legii, precum și plata unei despăgubiri, condiții fără de care nu s-ar putea realiza exproprierea. Distinct față de reglementarea instituției juridice a exproprierii, în art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, legiuitorul constituant a interzis în mod expres naționalizarea și orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri (spre exemplu, confiscări), însă în mod circumstanțiat, și anume doar dacă astfel de măsuri sunt dispuse exclusiv pe baza unor criterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]