1,488 matches
-
Casandrele nu au fost nicicând prea populare. El avea întotdeauna ochii ațintiți asupra a ceea ce urma a se întâmpla a doua zi; ziua de mâine era cea care îi determina conduita. Talleyrand a părăsit biserica după ce a jucat în Adunarea Constituantă un rol considerabil, iar Mirabeau, pe patul de moarte, i-a încredințat sarcina de a face cunoscute, de la tribună, ultimele sale gânduri. Când a început domnia Terorii, el se afla în misiune, în Anglia. Fiind expulzat, a fugit dintr-o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nimic nici entuziasmul de la începutul revoluției, nici seducția exercitată de geniul împăratului și nici favorurile arătate de monarhia restaurată nu l-a făcut să devieze de la această conduită. În politica internă idealul său s-a suprapus peste cel al Adunării Constituante; el avea în vedere o monarhie liberală și constituțională. În exterior, a urmărit, având certitudinea alianței cu Anglia, stabilirea unui echilibru european, capabil a-i lăsa Franței locul cuvenit între celelalte națiuni, fapt considerat de el a fi unica garanție
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și diplomat german, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine al Reichului German în intervalul iunie 1910-decembrie 1912. 32 Jérôme Pétion de Villeneuve (1756-1794). Avocat și revoluționar francez, deputat al Stării al III-a apoi al iacobinilor în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om politic francez. Avocat, apoi deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă și deputat iacobin în Convenția Națională. În timpul Directoratului, a avut o activitate diplomatică susținută care s-a finalizat cu anexarea de către Franța a Belgiei și a malului stâng al Rinului și cu invazia francezilor în Elveția (1798). După lovitura de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
din partea tuturor cetățenilor, cât posibilitatea acestei cunoașteri, pe care fiecare o poate dobândi fie singur, fie cu ajutorul tehnicienilor. Legi constituționale și Legi ordinare. Controlul constituționalități Legii. Del Vecchio face distincții și corelații În hermeneutica sa de excepție; astfel: Între activitatea constituantă și activitatea legislativă ordinară; relațiile dintre cutumă (consuetudine) și lege cu dinamica lor de detaliu. Toate Îi servesc autorului de a contura teoretic (conceptual) ce este Știința Dreptului. 3. Dreptul Subiectiv În viziunea lui Giorgio Del Vecchio - fidel peste tot
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
definitiv economia ruinată de trei ani de război: paralizarea căilor de comunicație, distrugerile și jafurile făcute de Albi agravează dificultățile legate de aprovizionare și fac ca 70% dintre muncitori să devină șomeri»”. Datorită regimului de teroare, bolșevicii salvează revoluția: Adunarea constituantă este imediat dizolvată (în ianuarie 1918, bolșevicii obținuseră 25% din voturi); Constituția adoptată în iulie 1918 de către Congresul sovietelor de suprareprezentare muncitorească trece executivul în mâinile Consiliului comisarilor poporului, care se confundă cu Biroul Politic al Partidului Bolșevic, devenit Partid
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bancurile».” În plan politic comuniștii au adoptat legi care să le servească interesele. Astfel, „la 25 februarie 1948, Adunarea Deputaților, aleasă la 19 noiembrie 1946, s-a autodizolvat, în vederea organizării de noi alegeri, pentru Marea Adunare Națională, cu caracter de constituantă. [...] Obiectivul fundamental al Marii Adunări Naționale era adoptarea unei noi Constituții. Încă din primul articol se stabilea noua formă de stat: «Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran». [...] Desigur că o asemenea precizare avea un caracter
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dată propunerea de numire a unui ministru, prin analogie cu nepromulgarea o singură dată a unei legi. Este exclusă posibilitatea ca premierul să reitereze prima propunere. "Curtea constată că pentru evitarea apariției unui blocaj instituțional în procesul de legiferare, legiuitorul constituant a prevăzut în articolul 77, alin.(2), din Legea Fundamentală dreptul președintelui de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi inainte de promulgare, o singură dată", au argumentat judecătorii constituționali, în motivarea deciziei. Curtea a mai apreciat că soluția respectivă are
Decizia CCR care îi permite lui Băsescu să îi respingă pe Biro și Manda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79045_a_80370]
-
Iorgulescu. În plus secretarul general al LPF nu are dreptul să ocupe acest post. Îi vom soma să convoace Adunarea Generală pentru a alege un reprezentant legal. Noi am contestat că alegătorii lui Gino Iorgulescu nu erau, de fapt, membrii constituanți ai Ligii".
Bombă la LPF: CAB nu îl recunoaște pe Iorgulescu președinte by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74304_a_75629]
-
o stare de incertitudine juridică din cauza posibilității reale de intervenții succesive și dese din partea puterii executive. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații, prevederea art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție dă expresie preocupării speciale a legiuitorului constituant, care a stabilit că statutul funcționarilor publici - învestit cu exercițiul autorității publice - trebuie reglementat prin lege organică, deci și raportul de serviciu al acestora, care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale și în ale cărui aspecte esențiale
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
privind constituirea și desfășurarea activității asociațiilor. Impunerea prin lege a unui număr minim de membri pentru constituirea unui sindicat se încadrează în condițiile pe care legea le poate impune potrivit art. 9 din Constituție. Stabilirea unui număr minim de membri constituanți se impune pentru a asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și a intereselor membrilor săi. ... 10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
din 2 octombrie 2001, pronunțată în Cauza Stankov și Organizația Macedoneană Unită Ilinden împotriva Bulgariei, paragraful 84) (paragraful 21 din Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 22 ianuarie 2019). ... 17. În ceea privește condiția existenței unui număr minim de membri constituanți ai sindicatului, Curtea a reținut că aceasta „se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi“. De asemenea, a arătat că „aprecierea oportunității unui
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
România. În plus, prin adoptarea lor, statului nu i se poate imputa că și-a încălcat obligația de a asigura protecția concurenței loiale, impusă de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Prin impunerea acestei din urmă obligații, puterea constituantă a impus statului ca, în mod activ, să împiedice, de exemplu, ca unii operatori economici să împiedice prin mijloace arbitrare ca alți actori economici să poată activa în anumite sectoare economice. Dar prevederile criticate au fost adoptate de către stat
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
din Constituție, potrivit căruia „(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. (2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome“. Rang constituțional, deci, au doar Guvernul și ministerele, puterea constituantă lăsând la discreția acestora sau, după caz, a Parlamentului puterea de a aprecia oportunitatea înființării de alte organe de specialitate sau, după caz, de autorități administrative autonome. ... 39. Prin urmare, autoritățile administrative autonome reprezintă organe de specialitate ale administrației publice
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
împrejurări și a acordat, în principiu, statului prerogativa ca, în atari situații, să se folosească și de alte modalități decât cele standard, ale prelevării de impozite și taxe, pentru a face față situației excepționale. Dar, o dată în plus, puterea constituantă a impus statului, în art. 56 alin. (3) din Constituție, două exigențe menite să îl protejeze pe cetățean de eventuala exercitare abuzivă a prerogativei acordate, și anume ca sarcina fiscală, distinctă de simplele impozite și taxe, să fie impusă doar
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
scopul constituirii acestui fond se vor și cheltui, în fapt, exclusiv pentru a servi nevoile acestor beneficiari. ... 55. În concluzie, art. 56 alin. (3) și art. 139 alin. (3) din Legea fundamentală reprezintă garanții precis determinate oferite de către puterea constituantă unor subiecți precis delimitați față de eventuale abuzuri ale statului. Astfel, art. 56 alin. (3) din Constituție îi asigură doar pe cetățenii care, în mod uzual, sunt ținuți de îndatorirea de a achita sarcini fiscale pentru funcționarea firească a statului
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
de competența instanțelor judecătorești. ... 17. În final, autorul arată că prin prevederile criticate se ajunge la situația în care statul român își încalcă obligația prevăzută de art. 50 din Constituție. Cu referire la această critică, Curtea reține că, într-adevăr, puterea constituantă a impus statului să ofere un tratament special persoanelor cu handicap prin raportare la toți titularii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituție, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. În art. 50 teza
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
un tratament special persoanelor cu handicap prin raportare la toți titularii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, potrivit art. 50 teza întâi din Constituție, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială“. În art. 50 teza a doua din Constituție, puterea constituantă a indicat și modalitatea efectivă prin care statul trebuie să asigure îndeplinirea acestui obiectiv, respectiv „Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
acest sens, Curtea a constatat că dispozițiile art. 131 alin. (3) din Constituție prevăd că parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată și că acestea conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, „în condițiile legii“. Astfel, legiuitorul constituant a prevăzut, cu titlu generic, reglementarea prin lege a desfășurării activității de urmărire penală. În aplicarea acestor dispoziții constituționale au fost elaborate prevederile Codului de procedură penală referitoare la desfășurarea urmăririi penale, precum și dispozițiile procesual penale cuprinse în legi
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
norma juridică aplicabilă unei situații ce, aparent, nu își găsește reglementare juridică“, Biroul permanent al Senatului apreciază că, întrucât Constituția nu stabilește motivele și condițiile în care membrii birourilor permanente, inclusiv președinții acestora, pot fi revocați, „rezultă că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a lăsa la latitudinea fiecărei Camere reglementarea motivelor și a condițiilor în care se poate proceda la revocarea membrilor birourilor permanente, în care sunt incluși și președinții Camerelor“. ... 24. În fine, raportat la argumentul privind principiul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
se poate pune semnul egalității între un grup de persoane care exercită suveranitatea în nume propriu conform art. 2 alin. (2) din Constituție și Parlamentul României care își exercită competențele constituționale și regulamentare prin decizia unei majorități parlamentare“. Întrucât legiuitorul constituant a prevăzut că mandatele tuturor membrilor birourilor permanente, deci inclusiv ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, pot înceta ca urmare a revocării, înseamnă că legiuitorul constituant însuși a prevăzut posibilitatea încetării unui mandat constituțional înainte de termen, de unde
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
își exercită competențele constituționale și regulamentare prin decizia unei majorități parlamentare“. Întrucât legiuitorul constituant a prevăzut că mandatele tuturor membrilor birourilor permanente, deci inclusiv ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, pot înceta ca urmare a revocării, înseamnă că legiuitorul constituant însuși a prevăzut posibilitatea încetării unui mandat constituțional înainte de termen, de unde rezultă că nu se pot aplica în cazul de față considerentele din deciziile Curții Constituționale nr. 175 din 26 martie 2014 și nr. 58 din 26 ianuarie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
statutul special al polițistului, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a deveni polițist, nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de muncă, drepturile și obligațiile polițiștilor și altele. Textul criticat reprezintă și o încălcare a voinței legiuitorului constituant de transparență a reglementării ce are ca obiect statutul polițistului, deoarece ministrul afacerilor interne, ca organ al puterii executive desemnat să execute dispozițiile de lege criticate, a emis Ordinul nr. 140/2016 pe care, cu rea-credință, nu l-a publicat, încălcând
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]