267 matches
-
vie pentru simțul intern. Perioada e un întreg organic, în care membrele au între ele un raport intern corect, care raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asta auditorului o gingașă adiere de simțământ, căci el lasă ca prin viața gîndirei să transpară încă și ceva sufletesc, care de sine deja îndestulează simțul estetic. Ondolațiunea de ton însă cu care e a se declama proza atârnă de la construcțiunea periodei. Espresiunea ritmică va fi cu atât mai grea cu cât se va dezvolta și perioada mai lungă și mai într-un suflet, și cu cât va fi totodată mai plastică întreaga formațiune a espresiunei. Căci cu mulțimea membrelor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celor mai mari rarități. Complecta împlinire a legilor accentului logic nu ni dă decât o corectă declamațiune prozaică. Frumusețea declamațiunei prozaice însă se-ncepe abia cu acel profund simț pentru arte care prin ondolațiunea ritmică-i comunică întregului corp al construcțiunei un spirit ideal, ce plutește deasupra înțele[ge]rei simple și care nu se descopere decât iar numai simțului artistic și pentru care e anume calculată. 2. RITMUL POEZIEI În linia a doua ni apare ritmul în poezie, unde ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmelor albine slăbănoage, cari nu prea au putere de muncă. În teorie părerea nu este rea, dar în practică nu merită o considerare deosebită, pentru că albinele, lungind chilioarele, știu să facă loc pentru progenituri, deși nu e de tăgăduit că construcțiuni proaspete în cuibul de clocire a albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucra la arcă Noe, ajutat de 100 oameni, pe zi, diavolul dărâma într-o noapte, deci perduse Noe speranța să mai termine arca, până ce spiritul sfânt n-a insuflat lui Noe să bată o scândură răsunătoare. Făcând aceasta și lemnele construcțiunii desfăcute de diavol, la baterea uneia numai din scânduri, prin un divin impuls s-au împreunat unele cu altele, tocmai cum Noe cu ajutorii săi le împreunase. Așadar, în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe și a binefacerii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în obligațiuni înadins confecționate ale orașului Brăila, emise pe cursul de 85 la sută, purtând 8 la sută dobândă și 4 la sută amortisment. Lucrările deci încep în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care supraveghează lucrarea, propune modificări în construcțiune, recunoscute și admise și de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în 1873. Din mai încă, colonelul Peiu, care supraveghează lucrarea, propune modificări în construcțiune, recunoscute și admise și de consiliul tecnic de cari antreprenorii erau obligați a ține seamă. Ei însă nu se supun și se împrotivesc oricării ameliorări a construcțiunii. Colonelul Peiu respinge o cantitate însemnată de material prost și nepotrivit cu condițiile contractului. Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea și întrebuințează acel material de proastă calitate. La 1875 se constată că, din lungimea totală a cheiului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bine, onorabililor, oare asta nu-i socoteala lui Nastratin? Ce fel de negustorie e asta? Apoi dreptul companiei de-a exploata linia 90 de ani și de-a se folosi de portul Chiustenge nu constituie tocmai plata actuală a costului construcțiunii? Costul construcției pe de-o parte, dreptul de esploatare și de port pe de alta nu formează două sume ce se pot aduna la un loc, ci două sume în raport. Daca presupunem că costul liniei de 6000000, iar drepturile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o asemenea lucrare de lux, când cele două gări ale Bucureștilor, cari ne pun în comunicație cu toată rețeaua noastră, stau în legătură întreolaltă. De ce folos? De nici unul. Însă există o societate care nu-și poate desface acțiile. Societatea de construcțiune, pretinsă română, ce-ar vrea să puie mâna pe vro afacere grasă, care să-i urce creditul ei și al Mobiliarei corespunzătoare. și 'nainte de toate, ce urgență are lucrarea aceasta? Niciuna. D. ministru știe că podurile de peste Argeș (Cosmești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în stare a da urme de pricepere. Acest exordiu ni s-a părut necesar pentru a indica cititorilor noua tentativă de spoliare a acestor oameni. Dunărea e o cale de apă gata, care n-are nevoie de nici o cheltuială de construcțiune, o cale cum numai Dumnezeu a putut-o face. Pe trei guri puternice ea se varsă în mare. Două din acele guri sunt cu totul pe teritoriu român; pe una lucrează Comisia Europeană pentru a o ține în stare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și prin faimoasele raporturi duble, unul public ș' altul secret, al. d-lui Văcărescu... Ce se cuvine d-lor miniștri Dumitru Ghica, Boerescu ș. c. l. sub adiministrarea cărora s-au făcut mișeliile în traseuri, în proiecte, în planuri, în construcțiune și în toate celelalte uriașe și rușinoase hoții atât de bine cunoscute și dureros plătite de țară? ("Romînul", 24 și 25 aprilie 1875). ... D. Boerescu, ministru, deputat și membru al mai multor societăți financiare și comerciale; d. Dumitru Ghica, deputat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Articolul 3 Imobilele naționalizate trec în proprietatea Statului că bunuri ale întregului popor, fără nici o despăgubire și libere de orice sarcini sau drepturi reale de orice fel. Articolul 4 Prin imobile în sensul prezentului decret se înțeleg atît terenul cu construcțiunile, cît și instalațiile aferente, cu întreg utilajul existent pentru întreținerea imobilului. Articolul 5 Imobilele proprietatea soțului, soției sau copiilor minori se considera că aparținînd unui singur proprietar în ce priveste aplicațiunea prezentului decret. Articolul 6 Prin efectul prezentului decret, Statul
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Cazărmii 5. 1568. Cavali C-tin adm. girant pentru M. Finanțelor, 35 apartamente, București, cal. Călărași 1-3, str. 30 Decembrie 112-114, str. Lipscani 86, 88, 90. 1569. Carlo Cora prin Emilia Oppler, 4 apartamente, București, N. Titulescu 89. 1570. Construcțiunea Sf. Gheorghe S.A.R., 36 apartamente, București, str. Lipscani 102. 1571. Chiriță Vali și Alexandrina, 3 apartamente, București, str. Zefirului 8. 1572. Ceausu Șerban, 8 apartamente, Florești, Ilfov. București, str. Litovoi Voievod 48. 1573. Cosma C-tin și Paraschiva, 8 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Dunărea"1111 în apropierea Vadului Oii, denumit astfel deoarece prin acel loc "treceau oile care veneau pentru pășunat din Transilvania în Dobrogea"1112. După unirea Dobrogei cu România, "orașul a perdut caracterul oriental (...) Stradele sunt largi, binișor întreținute și iluminate (...) Construcțiunile au început a se ridica din nou (...) Totul reînviază în acest oraș"1113. În aceste condiții, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Hărșova existau peste 1 000 de clădiri de locuit. La Hârșova au fost înființate, după 1878, două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au afectat 2 580 lei pentru cult și instrucțiune publică"1247. De asemenea, se menționa faptul că "din escedentul de 21 301 lei, 7 301 lei s-au alocat la budgetul drumurilor (...) iar 14 000 lei s-a destinat pentru construcțiunea unui edifici mare, model, pentru școlele publice"1248. Referitor la bugetul drumurilor se menționa că "veniturile budgetului drumurilor sunt afectate pentru lucrări publice cari trebuesc a continua să transforme orașiul"1249. Bugetul orașului Hârșova cuprindea venituri în valoare de 14
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
capitolul venituri suma de 28 256 lei, iar cheltuielile prevăzute în buget se ridicau la 18 588 de lei. Pentru "instrucțiune și cult" era prevăzută suma de 3 168 de lei1257. O sumă de 5 000 lei era alocată "pentru construcțiunea unui edificiu comunal", iar 2 500 lei erau destinați, împreună cu fondurile allocate deja, "pentru crearea unui bulevard ce va străbate orașiul de la un capăt la altul înlocuind actuala șiosea construită anul trecut"1258. Bugetul orașului Cuzgun cuprindea la capitolul venituri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuprindea la capitolul venituri suma de 7 736 de lei, în timp ce, cheltuielile prevăzute erau de 4 268 de lei. Astfel, era prevăzută suma de 1 570 lei "pentru instrucțiune și cult", iar suma de 1 898 de lei era destinată "construcțiunii unui nou edificiu pentru școlă, cel clădit anul trecut trebuind a servi Primăriei"1259. În privința funcționării administrațiilor comunelor rurale, documentul din ianuarie 1881 evidenția următorul fapt: "Consiliele comunale nu mai sunt la începutul carierii lor. Au cunosciință deja de mijlocele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
abus nu este tolerat de administrațiune"1264. Deși inițial nu existau suficienți notari bine pregătiți profesional, "avem deja printre notari multe persone care au dobândit stima și iubirea locuitorilor"1265. Bugetele comunelor rurale din plasa Constanța aveau prevăzute fonduri destinate "construcțiunii nouilor edifice de primărie (...) edifice mari, cât s-au putut mai frumose, putând la timpul oportun servi (...) și pentru locale de școlă"1266. În acest sens, o mențiune specială era făcută pentru comunele Murfatlar, Omurcea și Hasancea care "au edificiele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
meritorii a administratorului plășii"1267. În plasa Hârșova "edificiele de primărie sunt nuoi și în bună stare la: Topolog, Urumbei, Ostrov, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu. Frumosele localuri din: Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu s-au construit anul trecut" fiind "construcțiuni ce pot servi de model veri în ce comună rurală"1268. În plasa Medgidia "comuna ce are cel mai mare venit este Rasova". Bugetul acestei comunea avea "un escedent de 1 400 lei" din care o mare parte au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mahometane în fie-care plasă"1282. Procesul de înființare a școlilor din județ a început "încă din ianuarie 1879" iar "în aprilie același an s-a înființat un revisorat special pentru școle"1283. În aceste condiții, "se luaseră deja disposițiuni pentru construcțiunea edificielor necesare și multe erau în lucru"1284, astfel că, în ianuarie 1881, "avem 37 școle de băeți și fete în tot județul și anume: două în Constanța, două în Mangalia, trei spre dece în Silistra Nouă, nouă în Megidie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În localitățile Aliman și Gârlița din plasa Silistra Nouă și Vlahkioi din plasa Medgidia, lucrările de construcție a școlilor începuseră și se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor începe cu primele zile de primăvară"1291. În orașele Hârșova și Mangalia existau câte două școli, o școală de băieți și una de fete. În orașul Ostrov, în "edificiul terminat anul trecut" funcționa și școala de băieți și cea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era acordată de către Constantin Ciocâltan drumurilor, deoarece "ele se află aproape în stare primitivă"1357. În acest sens, prefectul prezenta situația drumurilor județene ce făceau legătura între localitățile Constanța-Babadag, Constanța-Mangalia și Ostrov-Medgidia. Toate aceste tronsoane de drum "se află în construcțiune" dar "lucrările efectuate până acum sunt mici"1358. Dificultăților financiare li se adăugau cele legate de "personalul tehnic (...) insuficient"1359. În aceste condiții, "lucrările anul acesta nu se vor putea esecuta de cât în trei puncte și anume la Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
257 de locuitori, din care: 1 334 români, 1 455 turci, 140 greci, 110 bulgari, 65 italieni și 40 tătari 1399. La 9 februarie 1897 consiliul comunal al orașului Cernavodă a luat în dezbatere și a adoptat "regulamentul pentru alinieri, construcțiuni, reparațiuni și împrejmuiri al orașului Cernavodă"1400. Adoptarea acestui document a imprimat un ritm mai alert dezvoltării edilitare a orașului Cernavodă oferind cadrul legal pentru sistematizarea străzilor și impunând o serie de obligații cetățenilor orașului în privința luptei împotriva incendiilor, îndepărtării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perioadă au fost adoptate legi vizând o rapidă modernizare a statului și dezvoltarea industriei, a căilor ferate și a mijloacelor de comunicație moderne. Una dintre cele mai importante legi de acest fel a fost legea pentru înființarea de edificii și construcțiuni publice, adoptată în anul 1882. Aceasta a permis realizarea a importante edificii publice civile și militare 1602. De altfel, o prioritate a procesului de modernizare a fost dezvoltarea unei infrastructuri moderne prin construirea de căi ferate, drumuri, porturi. În conformitate cu deviza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]