4,590 matches
-
Constantin Țoiu Despre viața și caracterul lui I. Agricola - traducere, prefață și note de N .I. Niculiță, ediția din 1958, apărută la Editura Științifică - Tacit, făcând elogiul socrului său destinat să fie consul al Britaniei, dă o descriere teritoriului Angliei de astăzi, conferind țării lui Shakespeare actul de identitate suprem, din partea celui mai mare istoric al lumii. Pentru strămoașa noastră Dacia traiana , din păcate, nu există o mărturie de o asemenea anvergură. Ca și cum
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
acestuia apăreau afișe și grafitti cu îndemnuri la rebeliune. în pofida oricărei evidențe, ultimul iulio-claudin se îmbăta însă cu apă rece și credea că poate domina situația. Contrar oricărei norme constituționale el a preluat singur consulatul, înlăturându-i fără explicații pe consulii în funcție. Era convins că simpla sa apariție în fața rebelilor îi va determina pe aceștia să se căiască și că, a doua zi, va putea cânta în mijlocul fericirii generale un imn al victoriei pe care începuse să-l compună. Numai
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
ascultate doleanțele. Din păcate, acestea suferă astăzi și ele de sindromul conducătorilor. Dacă cel care scrie aceste rânduri ar fi avut mai multe șanse să fie considerat cu ceva mai sus decât media alegătorilor (fost deținut politic, doctor inginer și consul general onorific al României în SUA, Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale, profesor onorific la câteva universități), iar cauzele pentru care s-a străduit nu au fost pentru un câștig personal, ne putem închipui câtă importantă I se
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de oameni politici și preoți, iar în timpul Imperiului, așadar, și în cazul de față - suveranului, imperator și pontifex maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
happened Julius Constantius’ second wife, a lady from an affluent Bithynian family, had been delivered at Constantinople of the infant Julian and, not many months later, died” - p. 60: „Julius Constantius, tatăl lui Iulian, a fost onorat cu funcția (!) de consul, (sic!) în anul (!) 335. Cu câțiva ani înainte /lipsă traducere a cuvintelor „this happened” - n.n./, ce-a (sic!) / în loc de „cea” - n.n./ de-a doua soție a lui Julius Constantius, o doamnă dintr-o familie bitiană (sic!) /în loc de „bithyniană” - n.n./ influentă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
afinitate cu remarca despre Iulian din Breviarium-ul lui Festus. Autorul anonim al Epitomei despre împărați, scriere de la sfârșitul secolului al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office at the beginning of 361 were both Constantius’men” - p. 122: „Ambii consuli, care și-au început slujba la începutul lui 361, au fost oamenii lui Constantius”; corect ar fi fost: „Consulii care au intrat în funcție la începutul lui 361 erau, ambii, oamenii lui Constantius”; p. 85: „From his youth Julian had
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office at the beginning of 361 were both Constantius’men” - p. 122: „Ambii consuli, care și-au început slujba la începutul lui 361, au fost oamenii lui Constantius”; corect ar fi fost: „Consulii care au intrat în funcție la începutul lui 361 erau, ambii, oamenii lui Constantius”; p. 85: „From his youth Julian had realized the strength which Christianity derived from ecclesiastical organization” - p. 174: „Din tinerețe /traducere incompletă - n.n./, Iulian conștientizase puterea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2: „Gelasius of Cyzicus” - p. 25, nota 3: „Galesius (sic!) din Cyzicus” în loc de „Gelasius de Cyzicus” etc. p. 5, 10, 74: „the Theodosian Code” - p. 30 („Codul lui Teodosius”), 39, 155 („Codul Teodosian”); p. 5: „A panegyric, delivered by the consul Claudius Mamertinus on the first day of January 362” - p. 30: „Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic!) în prima zi din ianuarie 362” pentru „Un elogiu /se putea și „panegiric”, existent în română/ ținut de consulul Claudius Mamertinus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
etc. p. 5, 10, 74: „the Theodosian Code” - p. 30 („Codul lui Teodosius”), 39, 155 („Codul Teodosian”); p. 5: „A panegyric, delivered by the consul Claudius Mamertinus on the first day of January 362” - p. 30: „Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic!) în prima zi din ianuarie 362” pentru „Un elogiu /se putea și „panegiric”, existent în română/ ținut de consulul Claudius Mamertinus în prima zi a lui ianuarie 362”; p. 28: „copies of the panegyrics” - p. 74: „còpii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
by the consul Claudius Mamertinus on the first day of January 362” - p. 30: „Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic!) în prima zi din ianuarie 362” pentru „Un elogiu /se putea și „panegiric”, existent în română/ ținut de consulul Claudius Mamertinus în prima zi a lui ianuarie 362”; p. 28: „copies of the panegyrics” - p. 74: „còpii ale elogiilor” pentru „còpii ale panegiricelor”; p. 10: „these documents /the edicts of Julian - n.n./ are a sure guide to the evolution
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele, mai ales, par a fi o adevărată pacoste pentru cele două tălmăcitoare, pentru că sunt puse sau nepuse exact acolo unde nu trebuie - vezi, de exemplu, p. 30 („Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic!) în prima zi din ianuarie 362”), 83 („Frecvența invaziilor barbare, (sic!) în Gallia în anul 355, (sic!) a determinat o creștere...”), 85, 113, 129 („e posibil, (sic!) să fi început”; „să aștepte sosirea armatei lui Nevitta, (sic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
înaintea regentei: „Viețuind cu Depravarea (sic!) este Isus”), 222 etc.; dezacordurile se întâlnesc la tot pasul - vezi, de exemplu, p. 100 („o hoardă de franci de pe țărmul stâng al râului provocau (sic!) un dezastru de proporții în Gallia”), 144 („Mamertinus, consulul desemnat pentru 362 și autorul elogiul (sic!) în latină către Iulian”), 152 („ofițer măreț (!) a (sic!) visteriei”), 155 („corectarea marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul răsplății și a (sic!) opiniei oamenilor»”), 195 („revigoratorul consiliilor și a (sic!) statului”), 198 („El și-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
materialele ortodontice, sau un Îngâmfat octogenar?’ Ca să nu risc, cum ar spune probabil unii, am alăturat Însă și părerea unor ortodonți faimoși. ACTIVITĂȚI POLITICO-SOCIALE ND: Claudiu, ce poți arata cititorilor despre activitățile tale social-politice? Este evident că ai fost numit consul general onorific al României În urmă unor activități românești și că ai fost medaliat de Statele Unite pentru activitățile tale americane. Arată-ne mai Întâi despre activitățile tale românești. CGM: Vreau să precizez din capul locului că nu am fost vreodată
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Columna lui Traian’ și ‘Roma În timpul lui Augustus,’ și nu au venit decât 20 de oameni, am decis dizolvarea tacită a asociației. Interesant este că primesc și astăzi, din când În când, reviste din țară nu pe adresa mea de Consul General al țării, ci pe cea de Președinte al asociației menționate.... Altfel, an de an am participat la reuniuni precum ROMFEST, România și Românii În Știința Contemporană, Forumul Presei Române de Pretutindeni... Mai sunt Încă Director pentru SUA și Canada
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate”. De 15 ianuarie 2014, la Cernăuți, Poetul nostru Național Mihai Eminescu a fost omagiat de Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic (proaspăt laureat al Premiului ,,Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților săi: ,,cunoașterea corectă a vieții și a operei eminesciene ne poate zidi frumos, vertical, ca un turn de mănăstire ștefaniană”), Dragoș Olaru, Lesea Luțik (președinta Societății Huțulilor din Lvov, care a afirmat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a semnat, astfel, într-un cadru festiv, Carta Timișoarei, de susținere a municipiului în cursa pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii din anul 2021. Carta a fost semnată de primarul Nicolae Robu, precum și de invitați la eveniment, printre care consuli, primari din regiune, din țară și din străinătate, scrie Mediafax. „În 20 decembrie 1989, Timișoara devenea primul oraș liber de comunism. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost un act de curaj care a dus la pierderea unui număr important
Timișoara, intrată oficial în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 [Corola-blog/BlogPost/93847_a_95139]
-
în urma unei note trimise spre aprobare Centralei din București să fi fost trimis la Petrovăț pe Mlava să tragă cu urechea și apoi să raporteze ce mai vor și vlahii deputatului sârb Slobodan Perici. O altă faptă a ingeniosului nostru consul (vreau să îl rog să citească printre rânduri opiniile de față și să priceapă că despre activitatea sa subversivă se cunosc mult mai multe!) se referă la sugestiile pe care le-a dat către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
ei și pe cine reprezintă. Aș vrea după constituirea noului CNMNR pe fruntea celor care au trudit pentru biserica, istoria, literatura, învățământul și mass-media românilor să nu fie așezată coroana de spini a lui Iisus, ci lamura solidarității, iar domnul consul Nițu să întoarcă armele către cei care vor să distrugă limba română. Așa să-i ajute Dumnezeu! Prof.dr. Florian COPCEA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
în orice altă țară din lume, probabil ar fi existat numeroase curse aeriene charter cu diverși miniștri, politicieni, ziariști care ar fi rezolvat cu siguranță problema în favoarea cetățenilor săi.” Din informațiile pe care le deținem, chiar astăzi 20.01.2015, Consulul General al României la Torino, Dl. Tiberiu Mugurel Dinu participă la un proces în cadrul căruia Statul Italian judecă un caz asemănător celui dezbătut în emisiunea noastră, iar domnia sa s-a constituit tutore, fiind prezent personal în incinta tribunalului unde se
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
noastră, iar domnia sa s-a constituit tutore, fiind prezent personal în incinta tribunalului unde se judecă cazul cu ușile închise. Ne întrebăm oare dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în cazul Divile-Trandafir finalitatea ar fi fost aceeași? Oare domnul Consul va reuși să salveze cazul judecat în prezent? Dacă domnul Consul va reuși să rezolve această situație, oare nu ar merita să fie numit în funcția de Ambasador al României în Italia? Urmăriți aici Poze și video cu cei doi
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
incinta tribunalului unde se judecă cazul cu ușile închise. Ne întrebăm oare dacă s-ar fi întâmplat acest lucru în cazul Divile-Trandafir finalitatea ar fi fost aceeași? Oare domnul Consul va reuși să salveze cazul judecat în prezent? Dacă domnul Consul va reuși să rezolve această situație, oare nu ar merita să fie numit în funcția de Ambasador al României în Italia? Urmăriți aici Poze și video cu cei doi copii, Lucia Daniele și Angelo Andrea, îndepărtați autoritățile italiane de proprii
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
În zilele de 24 și 25 noiembrie, la Palermo s-au înregistrat ploi și vânturi violente, ceea ce ar fi putut grăbi sfârșitul său. Hotelierul Salvatore Ragusa era conștient că Bălcescu se apropia inevitabil de moarte, fapt pentru care a chemat consulul otoman și pe un preot de la biserica Sfântul Nicolae al grecilor, în prezența cărora și-a scris testamentul pe care l-a semnat. Tot acum, el a declarat că nu are decât 30 fr. în dinari, diferite obiecte de îmbrăcăminte
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
granitul întreg. Locul instalării a fost găsit tot de catalan. Se cazase la hotel și se ocupa cu exportul, mai ales ciment de la Medgidia. Bani. Bani buni. în toate buzunarele "turiștilor", reveniți în funcții foarte înalte. Nu i-am povestit consulului astfel de amănunte. După câteva zile de diligențe, nereușind, cum i se ceruse, o amânare a datoriilor, a venit la mine cu vestea bună: un secretar de la Ministerul Transporturilor sosise neanunțat la Alicante, însoțit de reprezentantul unei societăți "private" de navigație
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Degeaba! Sînt Domn ce se irită Și-ți îmbrîncește trupul, în silă, la buldogi! Căci sufletul de-o lună ne-nduplecat și mort e. Baston de trestioară voi învîrti mereu, Rîzînd de-acest spectacol ce n-o să-l mai suporte Nici consulii cetății, nici scalvii din escorte. Și nasul ți-l va rupe prepelicarul meu!
Ranchiuna unei nopți de vară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11516_a_12841]
-
perechile, cu masca unui zeu viclean pe față, scandează hexametri, între platani, vechile versuri ale lui Ovidiu, (tomitanul de nevoie) și, tot râzând de ele, le învață. Cum se învață și iubirea. În Criptoportico, în Uccelliera. Stupid sunt de tandri. Consul se crede libertul. Cum scrie-n cartea sa, expertul, în dragoste, care o păți apoi, el dezghețând bucăți de vin din amintirea Urbei, dintr-un sloi. Printre tufișuri, rozmarin și spin, imperială e grădina, Domus augustana, Ce gol, presimți, ce
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]