126,156 matches
-
ți sunt pe plac, că nu “polemizezi” decât cu opiniile aprobatoare, nu mă mai deranjam. Să ai o viață frumoasă, verde...și să descoperi cândva și sentimentul istoriei. Fără el, fără timp, oamenii se transformă în altceva. În produse de consum, mai mult sau mai putin adaptabile și valorizate, ale societății care îi devorează. Stimate tusicutine nu că m-aș da în vint după scrierile domnului Bucurenci, dar trebuie să recunoaștem că face un lucru bun: Pune niște probleme interesante într-
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
cancer pulmonar și, dacă s-ar dovedi că pacientul a fost fumător, tratamentul ar urma să se facă în arest preventiv. Fumător, din câte știu, nu s-a nascut nimeni. În 2003, a primit o condamnare de 3 ani pentru consum de droguri. A fost eliberat după 2 ani și a lansat imediat, împreună cu colegul său, un album-protest față de sistemul judiciar din România, aceasta menghina în care destinele unor tineri cu probleme sunt prinse nediferențiat alături de cele ale violatorilor, ale tâlharilor
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
drastic. N-o fi legea românească cea mai bună, nici poliția română cea mai modernă dar în afara discuțiilor interminabile despre “sistemul bolnav”, “incompetență autorităților”, etc. legea trebuie aplicată. A avut mai multă “marfă” decât prevede legea - a făcut trafic, nu consum; drept urmare trebuie să facă pușcărie. Pedeapsa maximă pentru că e recidivist. Punct! Cred că se impune o analogie a sistemului actual, de sorginte cripto-comunist, la sistemul trecut, cu maternitatea la Moscova. Până aici sunt de acord! Bine că mai vede cineva
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
nas propriile citate, n-ai de unde să știi asta) îmi confirmă că dl P. a procedat, in ce te privește, corect. trebuie să fii ceva ca să meriți ceva deasupra răspunsului tip pamflet. în altă categorie, totuși. pentru un brand de consum, ajunge. altfel te trezesti raspunzandu-le unor debili mintal care, pentru că pot înjură, înjură. (nu e cazul tău.) ori unor copchii tembeluti, cu bloguri. dragoș, chiar nu are sens, zău. întoarce-te pe treaptă ta, prietene, visul s-a terminat
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
restul anului. Mai zice și că nu crede în Moș Crăciun, dar crede în MasterCard. Și zice toate lucrurile astea cu un rânjet pe față. Pe undeva, îți vine să-i dai dreptate. Sărbătorile de iarnă au destule neajunsuri: supralicitează consumul, produc inflație, poluează și, nu în ultimul rând, îngrașă. Teoretic, ai putea fi de acord cu cei care nu le iubesc, dar ceea ce nu le poți ierta este rânjetul cu care le desființează fără drept de apel. Ție poate că
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
Libre la TVR. Octavian Stancioiu Având în vedere puterea de manipulare a mass-media, cred ca e obligatorie apariția de reclame sociale cu privire la natură/ecologie. Așa cum ni se transmite de câteva ori pe zi că - scuzați cacofonia, dar e de dragul citatului - “Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătății”, tot așa ar trebui să fie difuzată informația cum că, daca ne batem joc de natură, atuncea ne ia și ea la mișto’, a.i. o să putem organiza excursii în deșertul din sudul țării și vom
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
că cea din Frame, la ce bun poeții într-o țară de medici, avocați și ingineri?... Cărțile lui Ioan Floră se găsesc la Cărturești, cateva poezii puteți citi aici. am observat că ești interesat de ceea ce crede ,,societatea această de consum care te-a produs”- după cum tu spui- despre tine. ei bine, după o privire indiferență, fără prejudecăți, ba chiar căutând un tanar competent în tine, îți spun că arăți a semidoct. poate nu o să consideri că acest cuvânt e o
Cica poetic locuieste omul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83035_a_84360]
-
și pentru prezentarea antrenantă. S-a simțit și “mâna” lui Valentin Protopopescu acolo și asta a fost un plus. Totuși mi s-a părut puțin exagerată manieră de a-l “vulgariza“, de a-l prezenta sub forma unui bun de consum pentru că, până la urmă, Eliade este recuperat de către publicul mediu mai mult prin prisma beletristicii decât a operei științifice, în rest el rămânând la de fel de inaccesibil că și Brâncuși. Cât despre referirea la Jurnalul lui Sebastian e o chestie
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
Adoptată de țările semnatare ale Declarației de la Rio de Janeiro din 1992, Agenda 21 este un program de acțiuni pentru secolul XXI, acțiuni orientate către obținerea dezvoltării durabile, ceea ce înseamnă lupta contra sărăciei și excluderii sociale, producția de bunuri de consum și de servicii durabile, precum și protecția mediului înconjurător. Înainte de enunțarea principiilor Brundtland, precum și de formularea Agendei 21, gravitatea chestiunilor ambientale pe care le confruntă omenirea în dezvoltare fusese revelata prin anii 1960. Cartea cercetătoarei ambientaliste americane Rachel Carson (1907-1964), cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la diferite concursuri pentru consumatori, unul dintre personaje se plânge: "...nu mai am nici unde să le pun. Debaraua e plină... Dar viața mea e cam goală." Explicația, banală, se ivește, prin vocea domnului Niculescu: "Trăim într-o societate de consum care ne oferă mai ales produse de consum. Dar ceea ce este esențial pentru spirit, nu se află în galantare." Venirea în America, așadar, nu a schimbat decât coordonatele exterioare ale vieții personajelor, interiorul rămânând la fel de pustiu ca înaintea plecării. Fuga
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
se plânge: "...nu mai am nici unde să le pun. Debaraua e plină... Dar viața mea e cam goală." Explicația, banală, se ivește, prin vocea domnului Niculescu: "Trăim într-o societate de consum care ne oferă mai ales produse de consum. Dar ceea ce este esențial pentru spirit, nu se află în galantare." Venirea în America, așadar, nu a schimbat decât coordonatele exterioare ale vieții personajelor, interiorul rămânând la fel de pustiu ca înaintea plecării. Fuga din țară se dovedește a fi fost doar
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp. Poate că poezia va dispărea și ea, la rîndu-i. Nu știu... Iar tînăra noastră literatură va fi dată uitării. În acest context, în contextul fenomenului globalizării
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
plin de haz, scris cu mare siguranță stilistica, ultrareusit din punct de vedere al psihologiei personajelor, ușor patetic, românul trăiește la nivelul tuturor cerințelor actuale: e o carte deopotrivă amuzantă, ca și provocatoare de meditație, comentariu mușcător la adresa societății de consum (merită amintită satiră la adresa modernei "medicine cu două viteze", cu servicii inutile pentru cei care plătesc bine și "aer, mult aer" pentru săraci), cu paradoxala nepotrivire între bunăstarea materială și goliciunea sentimental-spirituala, care nu se rezolvă decât dacă omul, cum
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Puțini sunt cei care rămân astăzi în afara proceselor industriale automatizate. Cât de mult ar costa automobilele dacă nu s-ar folosi tehnologii robotizate? Mai putem trăi fără pilot automat, www și e-mail? Și asta doar în zona "bunurilor de larg consum" ale ciberneticii. Într-un plan mai elevat se discută de previziune/decizie, cercetare operațională și teoria jocurilor strategice cu nesfârșite aplicații în economie și arta războiului. Pe o altă direcție, conceptualizarea feed-back-ului stabilește legătura cu biologia și neurologia. În sfârșit
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
a Raței moarte", o zi de la care orice viață fără sens poate să capete un sens... Sigur, e veche rețeta, dar cînd ea capătă prospețime, rezultatul merită să fie degustat cu plăcere, și nu expediat snob pe raftul "comediilor de consum fără prea mare originalitate". Filmul știe să fie misogin cu farmec și autoironie. Antologic e, în acest sens, montajul de felurite figuri feminine și a reacțiilor aferente, la aflarea veștii că "eroul" le părăsește! Nimic mai meschin sau mai grotesc
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
și documente din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat după modelele străine și cu forma adaptată derivării românești. Cuvîntul ridică și o problemă semantică: englezescul consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul mai curând
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
specializat cu sensul de "mișcare de apărare a consumatorilor", fiind dublat de un calc cu același sens, consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
tînăr ... moare de plictiseală și de consumism" (cotidianul.ro 2000); "o societate pervertită de lux și consumism" (virtualia.org); "Consumismul românesc" - eseu umoristic de H. Gârbea etc. Din exemple se poate deduce existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
eseurile și studiile aprofundate, realiste, asupra poeziei universale actuale. Astfel Horia Ion Groza, într-un articol intitulat Problemele poeziei americane contemporane pot fi și pro-blemele poeziei noastre, identifică mișcarea de scădere a numărului de cititori de poezie, invers proporțional cu "consumul de poezie" sub forma cursurilor de creative writing, în cadrul cărora e ușor de menținut statutul de poet prin cantitatea (și nu calitatea) publicată, precum și prin popularitatea atinsă printre studenți. Ei bine, acesta instituționalizare a discursului poetic american este ea însăși
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
E drept că se și făceau lucruri trainice, din materiale durabile (pendula mea de la 1906 și deșteptătorul CFR au îngropat nu știu cîte ceasuri electronice, de pildă, iar fețele de masă din zestrea bunicii le folosesc și azi). Societatea de consum, cu ambalajele ei fățoase și reclame atrăgătoare, a schimbat noțiunea timpului: chiar și așa-zisele "bunuri de folosință îndelungată" sunt garantate maximum 5 ani și, odată stricate, nu prea mai merită să le repari. Lumea se mișcă mai mult, - își
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
își iau copiii, cîinele, cîte o plantă de apartament și pleacă fără să se uite în urmă. Cred că e bine așa. Singurul lucru cu care eu una nu mă pot împăca e ce se întîmplă în societatea românească de consum cu obiectul carte. Majoritatea volumelor cumpărate de mine începînd din anii '60 au deja paginile îngălbenite, friabile și tiparul pălit. Colecțiile "Romanului secoluluii XX", "Clasicii literaturii universale", "Meridiane" și BPT-urile, edițiile princeps din romanele lui Marin Preda, Buzura, Ștefan
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
lui Buzzati, autorul s-a apărat mereu: nu el, ci viața îl imită pe Kafka. Devenit dependent de o aberantă patimă, năpădit de absurd, într-un amurg lăuntric comparabil cu pustiul din Deșertul tătarilor, dar și cu pustiul epocii de consum - Italia marelui boom postbelic și al dolcei vita - personajul lui Buzzati experimentează vestita nostalgie de la boue, sau, cum observă în postfață Smaranda Cosmin, "în accepție dostoievskiană, curiozitatea, deopotrivă masochistă, de a proba până unde poate coborî sufletul omenesc și câte
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
excitate la culme, natura se estompează, ținută la respect de arhitecturile fantaste ale granitului și asfaltului. Mă liniștesc de �a dori" privind intens un măr, mirosindu-l, observând structura lui sofisticată: o planetă în miniatură. Mă liniștesc de boala civilizației: consumul, incitația la producerea dorințelor - coji goale, munți în forme false fără nici un conținut, decât o vanitate pasageră a unor minți avide de câștig rapid. Și totuși... o pereche de pantofi de lac dallinieni, pe care s-au pictat flori și
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
calea auditivă nu se dovedește a fi nicidecum o simplă formă ce a supraviețuit, ci mai degrabă o formă viabilă de receptare, nu numai a textelor clasice literare, ci și a celor documentate istoric sau a literaturii pentru copii. Acest consum audio are propriile "forme de sociabilitate" (R. Chartier) care diferă cu totul de actul recitativ din societățile de lectură, saloane sau amfiteatre conform obiceiurilor din Germania de la 1800. Noua ascultare se produce individual și asocial prin intermediul căștilor audio și al
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Chartier) care diferă cu totul de actul recitativ din societățile de lectură, saloane sau amfiteatre conform obiceiurilor din Germania de la 1800. Noua ascultare se produce individual și asocial prin intermediul căștilor audio și al difuzoarelor și nu reprezintă altceva decât clasicul consum de muzică devenit fond sonor pentru locuitorii metropolelor. Nu se mai înființează grupuri sociale în sensul așteptărilor pe care le aveau Herder și romanticii în ceea ce privește prezentarea orală a creației poetice. Alături de acest mod de abordare își găsesc aprecierea și vechile
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]