45 matches
-
afla-voi putere ca să mă-nec în cuvântul Cuvântului? când ce e puternic e slab și ce-i slab e puternic; cum voi afla eu puterea slăbiciunii neistovite? Eternule, Eternule, în valuri de aur necontenitul poem curge veșnic, semințele vieții contagiază neantul; tot locul e patria Verbului; eu nu hărăzire cerșesc, ci puterea de-a fi mai nevolnic; în miezul Cuvântului e patria mea, cea întinsă cât tot Universul, Cu ochii de iarbă eu văd uitate seminții rătăcitoare, ciudatele luntrii și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-și lasă cititorul la fel ca înainte e o carte ratată."83 Pagini de meditație pe tema morții și a sinuciderii îl singularizează printre filosofiile care se doresc reconfortante pentru om, pentru că nihilismul lui Cioran tulbură și dărâma speranțe, el contagiază cu obsesiile lui, dar are și puterea de a ne transmite curajul, de a ne face sa conștientizam faptul că suntem muritori. Scrise în scop terapeutic sau nu, cărțile lui Cioran, paradoxal tonice, nu sunt ratate, pentru că nu îl lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sistem mereu augmentativ, care tinde să se lărgească, presant, insațiabil, orientat în mod compulsiv să implice pe cât posibil și alți actori ai corpului civil. În acest sens nu este doar un act izolat ci un proces care tinde să crească, contagiind sau, încă mai rău, degradând și deformând întregul sistem. 2. A doua caracteristică e constituită din faptul că în corupție se realizează o legătură stabilă între corupt și cel ce corupe. Ocazia relației între cei doi sau mai mulți protagoniști
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
da fără să-mpedice mișcarea generală, și toate se nălța. Mandea nu le scăpam din ochiometru și parcă mă ridicam rimat cu iele. Îți zic că la prima intenție n-am captat ce iera șozurile alea, da Încă d-atunci Îmi contagiau bunăstarea. M-am gândit p-ormă că poate aveau far propiu, fincă se făcuse d-acu târziu, da nu le pierdeam dân ochi canci. Primu de l-am ochit - și tre să aceptăm că ie ciudat, pencă nu-i iera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mare. Acest din urmă era fiul de suflet al lui Mircea; el copilărise la Curtea de Argeș și la Târgoviște, el avea aceeași tendință de a uni creștinătatea în contra Semilunei; c-un cuvânt avea o idee superioară individualității sale. Ceilalți toți sunt contagiați de spiritul ambițios al veacului lor. Dar cât de falșă e toată înfățișarea "Romînului", cu boierii lui reacționari și liberali din vremea aceea, se vede de-acolo că tocmai documentele lui Vlad Dracul și Vlad Țepeș conțin numirea a mulțime
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu numai un atac la bazele gândirii materialiste, dar o descriere plină de patos a omului nesigur de existență, nesigur de propria sa unitate, avid de probele divinității, ale zeilor, visător, puternic, din tagma post-romanticilor nemți, de care s-a contagiat - era să scriu: îmbolnăvit! - și Eminescu. Da, am crezut în cariera literară, în cea de romancier, ca posibilă în spațiul culturii române, cu o consecvență care pe nu puțini i-a uimit. Mi se va răspunde: - Ei, și ce-i
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fi totdeauna un „teren interzis”, „toxic” și, oricât ar părea de „depășit” și „reacționar” ceea ce am să spun, dar necesitatea „turnului de fildeș” se face simțită încă o dată, acea „evaziune estetică”, la care încă, la noi sau aiurea, unii ricanează, contagiați încă de „militantism”, de pulsiuni filantropice sclipind sub variate etichete, ce își arogă sufixul în ism, vrând să joace pe „popa”, dar și pe „conducător”! În acest sens, deși până azi „estetismul” grupului nostru de cinci e ridiculizat uneori, el
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reînviat însă de orgoliul poetic uman, cel care își asumă existența, întreaga Existență, îmbătat de bucuria lucidității de a fi, Gând și Stăpân al Realității vizibile și invizibile. Ne cerem iertare de majuscularea atâtor substantive pretențioase, o facem însă tocmai contagiați de Maestrul nostru, de bucuria de a „filozofa precum dansezi”, de uimireaa, da, de uimire de a fi și de uimirea de a ști că suntem! Dar, spre deosebire de Maestrul nostru, noi credem încă în Zei sau, mai bine zis: le
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din acest sat, nu-i mai mergeau sculele. Venea la ceasul prânzului la mine În odaie ca să mă vadă mâncând din tocana cu ceapă multă pregătită țărănește de băbuța Îngri jitoare a școlii, uitându-se cu jind la sănătoasa și contagi oasa mea poftă de mâncare, cum o am și astăzi, și fugind apoi repede În casă la el să guste din bucatele nevestii cu un apetit de Împrumut și cu o grimasă de dispeptic chinuit de râgâieli și de arsuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acestui patruzecioptism. Dar efectele lui rămân, și critica lui Caragiale, acum, se îndreaptă asupra acestor efecte. Este interesant cum se oglindește în opera lui Caragiale infuziunea "civilizației" noi în diferitele pături sociale. Și aceasta apare clar, dacă observăm cum se contagiază diferitele personaje de limbajul cel nou, simbolul formelor noi, neasimilate cu adevărat. Această infuzie, de care vorbim, și care vine de sus, de la conducători, se face pe lângă altele, mai cu seamă prin politică, prin propaganda principiilor patruzecioptiste în presă mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acolo el vorbește curat românește și numai ici și colo întrebuințează câte un cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El vorbește curat, dar, de pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
monșerul meu" etc. Veta însă, care se vede că n-a învățat la pension, că nu citește romane, care e romanțioasă într-un chip foarte practic - ea vorbește curat românește, ca și Chiriac în ipostazul lui de calfă, dar e contagiată și ea de limbajul nou, presură ici și colo câte o expresie nouă, căci Veta, deși nu face politică, ci gospodărie în marginea Bucureștilor, suferă și ea influența anturajului ei: a lui Jupân Dumitrache, a lui Chiriac, a Ziței. Așadar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
grecești și ale mișcării de eliberare a Greciei. Ideile Revoluției Franceze se răspândesc încă de la început în burghezia grecească din București, din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi și alte cauze pentru care Muntenia este de la început mai "înaintată" decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
detaliere a consecințelor socializatoare ale morfologiei voinței sociale se află în M. Larionescu (1996, 14-18). O altă dimensiune a moștenirii culturale germane, din direcția filosofiei kantiene și husserliene, privește opțiunea fenomenologică asumată de D. Gusti, nu însă înainte de a o „contagia” cu influențe pozitiviste franceze și românești. Educația sa l-a sensibilizat față de cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al XIX-lea și cea a lui Ed. Husserl (1859-1938) de la începutul secolului al XX-lea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
i se poate aplica bunului scutier. El nu se joacă de-a țăranul rotofei, realist, hăzos, leal, hâtru, ci chiar este așa. Se arată așa cum este, nu "se face", nici nu se preface. Și totuși, vorba lui Unamuno, Sancho se contagiază de mirajul quijotesc: se visează și se vrea guvernator al vreunei insule. Iarăși personal, cred că, din alt punct de vedere a sistemic a episodul cu insula Barataria nu este o farsă rizibila decât în aparență; în susbstantă, prin sfaturile
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
a mai apară prin arme diamantinul uman dar, nu la a crede în el. Idealul quijotesc este nemuritor, așa cum o dovedesc vorbele profunde și patetice ale lui Sancho Pânză: no se muera, Señor... Într-un fel, diamantinul trece asupra scutierului contagiat de sublim. Dacă este așa, Sancho devine primul personaj al românului sau în orice caz unicul capabil de transfer intersistemic, adică de răscumpărare și depășire. Nu putem să insistăm asupra urmărilor interpretării sistemice asupra celorlalte personaje. Schimbările sunt surprinzătoare. De
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
asupra zonei. Din program nu au lipsit cele tipice „clasei creative” cum ar fi ateliere de bricolaj, ștanduri de marfuri „creative” sau discuții și prezentări despre patrimoniu. Acestea din urmă constituie un tip de evenimente ce are rolul de a contagia prin estetică optimistă și inofensivitatea tipică celălalt tip, reprezentat de cele trei evenimente foarte problematice de mai sus. Caracterul profund politic al acestora este mascat de boemia și avangardismul celorlalte. „Workshopul” cu Poliția Română - despre „cum să te ferești de
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
000 locuitori. Chiar dacă Primul război mondial nu a cauzat gripă, totuși mișcările masive de trupe au ajutat la extinderea lui. Cercetătorii cred că sistemele imunitare ale soldaților au fost debilitate datorită tensiunii luptelor, atacurilor chimice, mărind probabilitatea de a se contagia boală. Cantiatea de călători soldați și modernizarea sistemului de transport a făcut posibil propagarea pandemiei într-un evantai mare de comunități. Medicamentele pe care le-au adoptat bolnavii erau casnice, ceai de mușețel, etc. În 1977-1978 a avut loc o
Gripă spaniolă () [Corola-website/Science/304030_a_305359]
-
rece nu pot fi așteptate recolte. Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la
Ciuperci comestibile () [Corola-website/Science/335061_a_336390]
-
va reveni, dar de astă dată rochia îi va fi umedă, persistența vizibilă a apei în care s-a zvârlit și înnecat. Când se va reîntoarce, ea va avea o pată de sânge pe buze, semn al morții care o contagiază pe Rebekka, ale cărei mâini se vor murdări - aici referirea la Lady Macbeth e evidentă! Între ele se instaurează o relație tragică ale cărei efecte vor capăta o semnificație neliniștitoare când Beate va descoperi că e ferecată în casa lui
Rosmersholm, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Andriy Zhodak by George Banu, corespondență de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105650_a_106942]