1,120 matches
-
fac. înaintez cu Totul, Ca o piramidă în expansiune lent intrând în Cer, ca însuși sufletul meu în Sufletul, Spre a-mi recunoaște și aduna în El, Laolaltă secretele. De nenumărat, necontenind A se înmulți prin cele ce se scad, necontenind A se împuțina prin cele ce se adaugă, A socotit Dumnezeu numărarea zădărnicie. Poveste Am ajuns să petrec o jale amestecată cu nedumerire. Rudele mele odihnesc prin cimitire la sute de kilometri distanță. Dușii sunt mai mulți decât rămașii care
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
e mult mai important decît adresantul său. Ierunca și Monica Lovinescu ar părea excepții, dar priviți mai cu atenție: în conținutul scrisului lor urme criterioniste nu se prea văd, iar înțepăturile lor la adresa unor Sadoveanu, Arghezi, sau George Călinescu nu contenesc. Momentul anilor '60 e mult mai complex. El se întemeiază pe încrederea imensă și trufașă în propria originalitate, fără îndoială. Dar se validează pe sine și altfel: prin saluturi către lumea antebelică, prin generoasa integrare a "reînnoiților" și "oropsiților" din
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Berthelot (Burtălău). Astfel îl porecliseră soldații noștri totdeauna gata de ghidușii. Își purta demn această „poreclă”. Bietul animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Astfel este participarea (μετουσία) la bunătățile divine, care face mai mare și mai capabil (δεχτιχότερον) pe cel în care ele se realizează, aducând o creștere a forței și a măreției celui care o primește, astfel încât cel hrănit crește și nu contenește nicicând să crească. Izvorul bunurilor carnală (de aici și traducerea lui Behr de care ne-am ocupat mai spre sfârșitul acestui capitol), dar și în sensul pozitiv al dorinței pentru Dumnezeu. Sfântul Grigorie poate utiliza chiar și un cuvânt ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Pălăria de paie (de orez, de grâu, graminee, sfoară de Manilla) trece drept un fel de emblemă a vacanței. Devenită celebră, mai ales prin utilizarea ei ca accent de culoare în personalizarea unor eroi de film, pălăria de paie nu contenește să fascineze. Din America Latină până în China, oameni de toate vârstele poartă această pavăză împotriva soarelui, fiecare înfrumusețând-o după cât îl duce... fantezia. Preluate în lumea spectacolului, acestea s-au bucurat de succes în rândul gondolierilor din Veneția, dar și al
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
remaniere. Deocamdată, lui Valeriu Pop i-a revenit însărcinarea, ca ministru de Justiție, să încheie concordatul cu Vaticanul pe baza unei documentații dinainte pregătite. Vizită la Romă și tratativele duse acolo au fost încununate de succes și omul nostru nu contenește să noteze în jurnal felicitările primite din partea lui Iorga, a regelui și a altora, desi personalități precum Onisifor Ghibu își manifestau împotrivirea. Dar Pop e încîntat pentru ceea ce obținuse, notînd bucuros și cu morgă faptul că Iorga "mă felicită pentru
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
îl mai aud/ se grăbesc să-l uite" (Praful și pulberea). Alteori, din-tr-o răfuiala cu destinul, hîrtia nu reține, calmă, decît reverberația unei metafore concise: "mănușă aceea/ demult aruncată/ în fiecare zi/ o ridic" (Sînt prigoniri ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care să acopere adecvat temele mari, neclătinate de vreo intenție ironică, si un discurs supravegheat să genereze expresivități din sfera sublimului: "parfumul
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
omului, aspiră la pragul de sus al revelației religioase. Astfel ne explicăm acest inspirat și folositor compendiu al vieții și operei lui Iisus cel devenit prin înviere Hristos, personaj istoric și totodată transcendent despre care de două mii de ani nu contenim să ne punem întrebări. Iisus este o carte de reculegere și învățătură directă, accesibilă tuturor, hrănindu-se din cele patru evanghelii canonice, împărtăsindu-se din Cuvântul și Faptă Mântuitorului. De-a lungul a 33 de capitole însuflețite de participativa smerenie și
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Dumitru Avakian S-a spus cu numeroase prilejuri, nu vom conteni să o repetăm, mai mult decât diplomații de profesie, artiștii noștri rămân în continuare adevărații ambasadori ai țării. Ambasadori de bună voință, ambasadori de "imagine", cum ne place să ne exprimăm în ultima vreme. Astfel sunt folosiți. Mulți o acceptă
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
cînd se exercită în sine? De ce aseitatea ei? La ce bun, totuși, mascarada retoponimizării Rusiei, constituindu-se, altminteri, într-un registru cartografic al victimelor staliniene? Indică oare, ea, la Stalin, un neronian cabotinism? Cît despre eventualitatea unei ipocrizii pioase (ce contenește, eo ipso, de a mai fi ipocrizie, fiind un tartuffian omagiu adus virtuții ultragiate), ea este improbabilă din partea acestui vrednic asasin. El, Stalin, nu-i Plantagenetul care făcuse penitență cînd cu uciderea lui Becket, la Canterbury, în altar, de care
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
și Iugoslavia susținînd politică NATO față de regimul Milosevici. Dar nici unul dintre aceste cotidiane nu propune cititorilor săi o analiză precisă a eventualelor consecințe pentru țara noastră dacă reprezentanții puterii ar avea acum o atitudine neutră față de acest conflict. ADEVĂRUL nu contenește cu atacurile la adresa oficialităților și, în special, împotriva ministrului de Externe, a ministrului Apărării și a președintelui, acuzîndu-i că fac jocul Alianței Nord Atlantice care bombardează o țară suverană. * În COTIDIANUL, Ion Cristoiu i-a comparat pe soldații americani din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
ai fi vrut sa ma naști stea/ și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin/ lume/ licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți./ Pentru cîntec și moarte m-ai născut mama/ învesmîntat în viitorul meu de stele căzătoare/ n-am contenit să-mi hrănesc propriul gol/ și să mingii pămîntul de sub pleoape./ De ce m-ai născut de carne, mama/ cînd aș fi putut repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare" (Intrarea în miracol). Byron, Shelley, Lermontov
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
tinde la imaginea unui personaj, exprimat la persoana întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice. Afectînd debarasarea de literatură, Cezar Petrescu nu contenește a face literatura, implicîndu-si declarațiile dur-expiatoare în structurile acesteia: "Ce odios îți voi fi părînd! Am însă o scuză, mica Georgetta. Era datoria mea să-ți arăt în toată monstruozitatea cine și ce am fost pînă acum că să înțelegi
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
de locul neprimitor. Trecu pe curte. Dacă ar fi găsit puteri, nu s-ar fi oprit din deasupra satelor fără a se opri. Își potoli setea în unda urmărirea salvării ce-l luase pe Constantinidis. unui pârâu. Noaptea nu-și conteni zborul până târziu. Neputința nu și-o ierta. Se sculă într-un târziu și se Se odihni pe creanga unui pom de la marginea îndreptă prin întunericul nopții spre cimitirul unde drumului ce ducea spre locuri neștiute. fusese îngropată „cucoana”. Razele
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
Vezi să nu aibă și turbare, zise celălalt cu teamă, mai grea. pregătindu-și la rând o lopată. Avea nevoie de odihna trupului obosit de-atâta cale, Pepita nici nu simți cum se înfipse în coarnele furcii. dar nu-și conteni zborul toată noaptea. Dimineața un nou Schelălăi de durere, în vreme ce deasupra capului se oraș se ivi în depărtare. Mai fusese în orașul acesta. Era abătu lopata vecinului înfricoșat, curmându-i urletul. aproape de casa lor. Sângele țâșni. Recunoscu gara orașului, parcul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
înflori ; Când luna-ncet se va ivi De dupa munții ce par temple , Ca pe furiș să te contemple ; Atunci eu voi veni din hau Să priveghez la capul tău, Și peste pleoapele lăsate Voi țese visuri minunate... » XVI Și glasul conteni. În zare Cuvânt după cuvânt muri. EA, tresărind, în jur privi... O neștiută-nfiorare Urca spre rumenul obraz; Tristețea inima-i destrăma, O fură-un dor, o soarbe-o teamă Se pierde-n negrăit extaz ; Fierbinte-i gingașul răsuflet, Simțirea-i
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
XII Atunci , străjerul colindând În jurul zidurilor grele , La miezul nopții , lângă ele , Din toaca lui de țuci sunând , Sub geamul fetei s-a oprit Cu pieptul năpădit de teamă , Iar mină cu ciocan de -arama Bătaia-n țuci și-a contenit , Si in tăcerea uriașă , Auzul lui parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă-a mai trecut Și iar nimic ; din zarea toată Doar
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Editura Univers. Bazarul unui poet e un titlu inspirat pentru această culegere de reflecții, mini povestioare, izbucniri lirice, confesiuni discrete, observații politice și creionări de pictor - toate născute din contemplarea unui univers colorat, de o vitalitate acută, căruia Andersen nu contenește să-i soarbă voluptuos pitorescul: Orientul. Memoriile de călătorie ale danezului către această margine de Europă și de lume, Grecia și țările dunărene, datează de la jumătatea veacului trecut. Ele par însă mai degrabă anistorice, pentru că sensibilitatea în primul rînd artistică
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
Nicolae Manolescu Arghezianismul este, înainte de toate, în proză, ca și în poezie, un stil. Recitesc Manualul de morală practică, ediția de la Albatros, 1997, care o reia întocmai pe aceea ieșeană de la Pygmalion, 1946, și nu contenesc să mă uimesc de cîtă strălucire țîșnește din opacitatea limbii lui Arghezi, orbindu-te și făcînd să-ți pară indiferent tot ce se află dincolo de ea. (Trebuie să mărturisesc că am prins gustul oximoronului, vădit în fraza dinainte, de la maestrul
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
pare că epuizează posibilitățile imaginației naturale, că introspecția devine insuficientă, își stimulează capacitățile mentale cu mescalină (Cunoașterea prin Vârtejuri, Nefericit miracol, Infinitul turbulent). Dar nici drogul nu-i oferă cunoașterea pe care o aștepta, îl plictisește. În schimb, n-a contenit să scrie poezie. Poemele lui Michaux sunt scrise cu aceeași bucurie a copilului care se joacă. Construiește cuvinte, suprimă mărcile gramaticale, modifică verbele sau le elimină și folosește repetiția până la exces: "Vânt/ vânt suflă peste Araho/ Vânt// Ananiă Iniji/ Annan
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
sau Kierkegaard'. Fraza apare într-un articol despre un roman al Norei Iuga. Un car de locuri comune se răstoarnă la cea mai mică provocare. Cartea e și perfect făcută, dar și rebelă, chiar și eretică... Și paradoxurile nu mai contenesc pînă la terminarea cronicii. La Noaptea de sînziene de Mircea Eliade se încearcă o apropiere pe măsura autorului, apropierea supremă, cea care pe toți ne înfioară. Este vorba, bineînțeles, de Mihai Eminescu ' ce atinge se transformă în aur. Totul curge
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
învins după ultima tentativă. Ea a respins gloria facilă, pentru calea justă... Când părăsește scena goală, sala, pustie și ea, începe să aplaude cu frenezie: de peste tot, de la galeria populară, de la balcoanele lumii bune, de la parter, ropote puternice nu mai contenesc. M-a înfiorat!... Deși conflictul etern dintre bine și rău este atât de ieftin, estetic vorbind... (Morala, ca inamică). De câte ori pătrund în culisele unui teatru de la noi, nu pot să nu mă gândesc la un bordel. Totul e atât de
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de unul singur. Ionel așteaptă cât așteaptă, privindu-l cum râde; pe urmă, întreabă, iritat: ,,Ce râzi, monșer?!"... Mitică nu mai contenește. El dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică îndreaptă spre el degetul arătător... deși nu e ceva clar... Ionel
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]