39 matches
-
la ea. În acest context, exercițiile ce premerg elementul de interdisciplinaritate sunt foarte importante deoarece ele stau la baza realizării unei ore interactive în care ambientul, cogniția, coparticiparea, eficiența, strategia reușesc să creeze limanul între științific și literar. În această contextualitate, bucuria elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută, trăsături ce fac deliciul unor lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Vulpea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
rolul pe care Îl joacă contextul În rezolvarea ambiguităților semantice și În Înțelegerea structurii lingvistice. Ei fac referire la expresiile deictice sau indexicale care, pentru a avea semnificație, trebuie ancorate Într-un anumit context spațio-temporal; acestea sunt numite expresii contextuale. Contextualitatea include expresiile deictice, implicatura (prin care se obține un adaos de informație care este inferată pe baza unor presupoziții de fundal, neexprimate) și anafora (referirea la informațiile exprimate anterior În discurs). Prin stilul de comunicare formală, se evită ambiguitatea, incluzându
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se folosesc cuvinte, În general substantive, mai rare, care impun un efort de căutare a semnificației lexicale). Stilul contextual, pe de altă parte, este mai interactiv și presupune implicare, reacții imediate ale actanților față de evenimente și modificările contextuale. Nivelul de contextualitate al unei expresii depinde de „cerințele situației, dar este și un element de alegere personală, după cum emițătorul preferă acuratețea În dauna flexibilității, detașarea În dauna implicării,...”<ref id=”93”>Ibid., p. 5referință </ref>. Autorii disting două categorii de cuvinte ale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele, prepozițiile și articolele care formează, din perspectivă logică, predicatele. Gradul de contextualitate este influențat și de elemente non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și mai complex element al contextului care influențează direct comunicarea; acolo unde trebuie să se Înțeleagă exact mesajul transmis (la Încheierea contractelor, În justiție, În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și mai complex element al contextului care influențează direct comunicarea; acolo unde trebuie să se Înțeleagă exact mesajul transmis (la Încheierea contractelor, În justiție, În tratatele internaționale ș.a.) gradul de contextualitate va fi foarte redus; din acest punct de vedere, se apreciază că, Într-o situație slab dependentă de context, povara comunicării cade pe umerii producătorului, În timp ce Într-una puternic dependentă de context, comunicarea este interactivă, implicând atât producătorul cât și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În semantică, microuniversul este perceput drept un ansamblu semantic ce generează diferite discursuri în care se materializează sintagmatic prin izotopie. În organizarea semantică a discursului, microuniversul nu admite decît intertextualitate și sincretism semiotic, spre deosebire de "universul discursului" care vizează constituirea unei contextualități globale a enunțurilor. V. dialogism, obiect al discursului, schematizare, univers al discursului. GRIZE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. CC MINIMALIZARE. Între maximele conversaționale identificate de pragmaticieni, a fost identificată și cea a minimalizării, pe care L. R. Horn, în lucrările publicate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă tendință critică care a căpătat ulterior o importanță aparte prin impactul pe care l-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai ales la nivel teologic, și aici intervine discuția despre vocaționalitate, în zilele noastre. Este evident că nu se mai poate vorbi în termeni tari, în sens absolut, despre vocaționalitate, conceptul fiind relativizat. Dar se poate vorbi despre oportunitate și contextualitate. Tinerii care aleg să devină preoți sau optează pentru monahie vor fi făcând acest lucru pentru că simt o chemare și o misie specială (procentul acestor nativi, ca să-i numesc astfel, poate că este de 50%, concluzionez eu într-o viziune
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
manieră extrem de negativă, aducând acuze chiar și celor care se solidarizează cu opera științifică a savantului. Subliniez științifică, pentru că nimeni în perioada postbelică și postrevoluționară (după 18) nu mai creditează scrierile antisemite paulesciene, considerate unanim ca fiind determinate conjunctural, în contextualitatea epocii în care a trăit și care nu mai au absolu t nici o relevanță astăzi. Ceea ce vexează, oneros aș putea spune, memoria lui Paulescu este modul derizoriu în care un elev al unei școli de medicină în care s-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în cadrul demersului propus în lucrarea de față elemente precum: * orientarea spre o finalitate; * asumarea subiectivității atât în prezentarea anumitor informații din mai multe existente, cât și în manifestarea atitudinii 41 personale față de informațiile transmise; * interactivitatea, raportarea la feedback-ul interlocutorului; * contextualitatea ancorarea într-o situație de comunicare, cu toate datele ei particulare de ordin personal, interpersonal, social, cultural, religios, politic etc.; * cotextualitatea raportarea la discursuri anterioare/ulterioare reperabile în întregul actului comunicativ; * organizarea transfrastică, guvernată de reguli gramaticale, logice, pragmatice etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în prezent" e repetat invocată) o scufundare în contextele istorice concrete. D. Kellner se explică pe îndelete, dilatînd Introducerea, inventariază opiniile "productive" și ne propune "cîteva ținte" pentru studiile culturale, sperînd să închege sinteze de teorie socială critică. Fiindcă, repetăm, contextualitatea e chiar obsesia semnatarului lucrării. De unde și abundentele referințe la rasă, clasă, etnicitate, sexualitate, multiculturalism ș.a. Cum imaginea are un rol-cheie în strategiile epocii, critica-diagnostic pe care o visează și vizează Kellner devine o pedagogie media. "Artefactele complexe" pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Am înțeles domnule Spiridon, că renunțați la varianta “eliberării în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după un schimb amabil de zâmbete cu maiorul C. Matei ”. Foarte bine, e dreptul dvs . Se poate renunța și la beciurile Procuraturii militare . În contextualitatea propriei pledoarii, proiectul “14 decembrie 1989” pare a fi amenințat din toate părțile cu disoluția iminentă . Trecerea de la cultul Hekatei, (otrăvuri întunecate) la metanoia (spovedanie), ați dori-o foarte aproape . Simt că e târziu Până la urmă, “Timpul” se va “cristian-iza
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
între ele. Cu toate acestea, conceptul de personalitate cu trăsături accentuate de un anumit tip sau mixte - respectiv, cel mai uzitat astăzi, de personalitate dificilă - favorizează definirea mai riguroasă a tulburărilor de personalitate, adăugând deficitului adaptativ persistent și atributul de contextualitate. Sistemul DSM - elaborat de Asociația Psihiatrică Americană - situează tulburările de personalitate pe o altă axă diagnostică, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Kraepelin, Kretschmer și Cleckley. Ea a fost fundamentată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ritualitatea dicțiunii, la Ion Vădan se simte încă pulsul frenetic al imaginarului, trăgând această lirică de tihnă nostalgică în vârtejuri dramatice și amenințând cu un expresionism de subtext hieratica de suprafață." - Al. Cistelecan Definitorie pentru poezia lui Ion Vădan, e contextualitatea paradoxală, în regim spasmodic, violent, a unor clișee de exprimare din limbajul comun. Tratamentul e, întotdeauna, același: mai întâi, poetul materializează ceea ce nouă ne apare ca find demonetizat, o formă fixă de exprimare doar pentru a supune apoi noua imagine
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]