2,215 matches
-
Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era comuniste-ajunsese rectorul facultății de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci nu avea nicio contingență cu tehnică, și pe la Ruleta, și luau de unde era mai ieftin. Diferența de preț în timp ce profesori de o reală valoare și morală și era foarte mică, adică de fapt nu prea era de loc, concurența profesională zăceau în închisori ca
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd în contragere de sunete
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd în contragere de sunete (două cuvinte se încrucișează
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
de gestionat o monedă unică pentru 18 state când parlamentele suverane refuză să aplice politice stabilite de instituțiile UE. Profesorul Christopher Sims, un expert american în politica monetară, spune că ar sfătui Grecia, Portugalia și Spania să pregătească planuri de contingență pentru părăsirea zonei euro.
Laureții Nobel desființează austeritatea și politica economică a UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22199_a_23524]
-
capăt ambițiile și visele, iar bărbații de priceput că nu-i de glumit cu tenacitatea unei femei. Simpla împărțire pe care o operează între cititorii ei, bărbați și femei, e naivă. Cînd citim, ideal este să putem trece dincolo de asemenea contingențe, chiar dacă ele ne vor influența într-o anumită măsură totdeauna percepțiile. Cărți precum Adorabila româncă nu fac însă decît să ne încurajeze aceste contingențe, să ne convingă că nu merită să ne schimbăm. Acesta este poate motivul cel mai serios
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
cititorii ei, bărbați și femei, e naivă. Cînd citim, ideal este să putem trece dincolo de asemenea contingențe, chiar dacă ele ne vor influența într-o anumită măsură totdeauna percepțiile. Cărți precum Adorabila româncă nu fac însă decît să ne încurajeze aceste contingențe, să ne convingă că nu merită să ne schimbăm. Acesta este poate motivul cel mai serios pentru care literatura de consum, din care volumașul lui Isou face parte, nu e decît maculatură. Isidore Isou, Adorabila româncă, traducere din franceză de
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
garantează un fel de opacitate a cîmpului, îl închide influențelor din exterior și implicit elimină tocmai acei factori contingenți (ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară", însemnările de jurnal ale lui Ilie Constantin, în care la un moment dat autorul comentează scrisoarea primită de la un editor francez, care
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
a oferit suportul - alibi teoretic care justifică și încurajează astfel de atitudini. Să observ că acest literaturo-centrism e o stare de fapt generalizată, practic, în lume, peste tot avînd preeminență acei cugetători care creează și în spațiul literaturii sau au contingență cu ea. Dar e adevărat, poate, că mai ales la noi, constatăm lipsa de stimă acordată lucrărilor fundamentale. Nu din această eroare de receptivitate sîntem, din păcate, o cultură mai ales lirică, căreia îi lipsesc cărțile de sinteză, instrumente de
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
eseuri, amintiri, articole ale unei autoare cunoscute: Mariana Șora. "Micile proze" sînt adunate în mulți ani, toate avînd în comun "un anumit mod de alcătuire, mai bine zis o anumită modalitate a dezbaterii: un ton jucăuș, aparent ușurel, nu fără contingențe cu filozofarea, avînd deci o "subțirime" și o configurație asemenea unor figuri de artă plastică făcute dintr-o rețea de sîrme" (p. 5). Articolele sînt diverse, reflecțiile neocolind problemele estetice cum ar fi actualitatea în artă (cu atît mai mult
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
și universali, chipul lor este prezent și viu, real și valabil azi ca și ieri și mâine și cât va fi lumea. Sfinții Părinți ai Bisericii s-au ridicat peste locul și peste timpul în care au trăit, au depășit contingențele care ne constrâng pe noi a fi ceva doar azi și aici, s-au eliberat de creativitatea momentului vieții pământești, supraviețuiesc aevea, ca mari realizatori de viață superioară, care nu stă sub semnul unui timp și nu este roabă condițiilor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
tărîm al imanenței care își refuză orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă oricărui principiu director. O imanență solară, uscată, "ca un ceas solar în memoria deșertului". Avem a face cu un "realism" lăuntric al viziunii ce reduce totul la tirania contingenței, la infinitul aparențelor, la o exaltare nemijlocită în raport cu ele. Intemperanța verbală, postura "eruptivă" a subiectului, nesațiul emisiilor sale ce se prezintă în suprapuneri simultaneiste divulgă un cult al obiectelor în sens generic, a căror năvală nu e depășită de vreun
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
împliniri care de regulă indică o instituție, un colectiv de specialiști, un aparat tehnic de referință. Nesedus, prin natura preocupărilor sale, de tulburătoarele probleme pe care arta sonoră le suscită tocmai prin conținutul inefabil al limbajului său, prin fascinantele ei contingențe cu filosofia, cu tot ceea ce ține de misterul existenței, cu tot ce transgresează realul, Viorel Cosma a rămas credincios, cu o fertilă constanță, principiului de a examina acest domeniu în lumina datelor cuprinse în partitură, în scrieri despre artă, în
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
virilă a tânărului amant. Când acesta reia partida îl va obliga pe Andrew să poarte bijuteriile soției, devirilizare simbolică și compensatorie. Ca și în piesele lui Harold Pinter, personajele pierd referințele sociale, scena pe care evoluează se desprinde de orice contingență, devine una "metafizică". Cât de bine rimează acest univers cu cel dramatic al lui Harold Pinter din Caretaker (1960) sau Homecoming (1965)! Însă piesa lui Pinter care se apropie cel mai mult de cea a lui Shaffer este Betrayal (1978
Romancierul și actorul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6935_a_8260]
-
sînt obligate să verifice modul de folosire a bunurilor importate cu scutire de taxe vamale și, în caz de abateri, să ia măsurile corespunzătoare. Articolul 26 Prin decret prezidențial se pot acorda reduceri sau scutiri de taxe vamale ori institui contingențe de marfuri scutite de taxe vamale sau se poate suspenda temporar, partial sau total, aplicarea acestor taxe la importul anumitor mărfuri. Secțiunea 4 Societăți mixte cu sediul în Republică Socialistă România Articolul 27 Societățile mixte cu sediul în Republică Socialistă
LEGE nr. 30 din 22 decembrie 1978 Codul vamal al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106520_a_107849]
-
de lucru cu privire la aplicarea regimului vamal; i) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege. ... Articolul 66 Se instituie Comisia vamală care are ca atribuții elaborarea propunerilor privind: aprobarea de reduceri ori scutiri de taxe vamale pentru mărfurile importate; stabilirea de contingențe de marfuri scutite de plata taxelor vamale; suspendarea temporară, parțială ori totală, a aplicării taxelor vamale la importul mărfurilor, potrivit prevederilor prezentului Cod. Modul de organizare și funcționare a Comisiei vamale se stabilește prin Regulamentul vamal. Articolul 67 Ministerele și
LEGE nr. 30 din 22 decembrie 1978 Codul vamal al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106520_a_107849]
-
apărute în a doua jumătate a secolului trecut, abordează organizația dintr-o perspectivă mai complexă, holistă, ținând seama de indivizi, grupuri, relații, cultură organizațională, procese organizaționale, mediu organizațional etc. Între ele, cele mai cunoscute sunt teoriile resurselor umane și teoriile contingenței. Resursele umane (adaptarea la natura umană) Deși au fost mai mulți cercetători care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii, cel mai citat este, poate, Douglas McGregor, care în 1960 a publicat lucrarea The Human Side of Enterprise în care abordează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de aceștia la fel de normală, de naturală ca odihna sau relaxarea. McGregor consideră că asumpțiile Teoriei X nu sunt valabile în cele mai multe situații, așa că trebuie utilizate cel mai adesea cele ale Teoriei Y, și anume abordarea pozitivă referitoare la subordonați. Teoriile contingenței (adaptării la context, interdependenței) Această abordare teoretică consideră că nu există o modalitate perfectă, o rețetă sigură pentru conducerea oamenilor într-o organizație. Ceea ce într-un context funcționează poate să se dovedească „falimentar” în altul. Soluția optimă de obținere a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru conducerea oamenilor într-o organizație. Ceea ce într-un context funcționează poate să se dovedească „falimentar” în altul. Soluția optimă de obținere a performanței trebuie adaptată deci la contextul organizației, grupului de lucru, mediului extern organizației. Teoria lui Fiedler a contingenței stilurilor de conducere, consideră stilul de conducere ca determinant al controlului situațional și al performanței. El consideră că managerii trebuie să-și adapteze stilurile de conducere și comportamentul la context, adică la membrii grupului și la situație. Aceasta este o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru patru accentul stilului de conducere al liderului se recomandă să cadă pe sarcină, iar în celelalte patru, pe relațiile cu subordonații (Fiedler, 1967, apud Luissier și Achua, 2004, p. 144). Teoria „path-goal” („cale-obiective”) a conducerii este parte a teoriilor contingenței și presupune același principiu al adaptării stilului de conducere la context, cu deosebirea că se raportează la angajați în special prin prisma motivației acestora de a îndeplini scopurile organizației și a posibilităților de a face acest lucru presupunând mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie să răspunzi nevoilor lor (umane). Contribuția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nevoilor umane (în cazul concret al ierarhiei în cinci trepte a lui Abraham Maslow) cu diverse forme concrete de motivare la care pot apela organizațiile, în ideea de a integra nevoile indivizilor și pe cele ale organizațiilor. Din perspectiva teoriilor contingenței, Morgan consideră organizațiile ca fiind organisme vii care se adaptează la mediu,care sunt împărțite în specii, în categorii și care luptă pentru supraviețuire. Celelalte metafore (creiere, culturi, sisteme politice, închisori ale psihicului, fluxuri și procese de transformare, instrumente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale adaptării la contextul situațional sunt stilurile sau modelele de conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști care consideră că stilul de conducere poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de conducere descrise în manuale, de obicei pornind de la diverse teorii și/sau cercetări. De asemenea, sunt și suprapuneri și uneori amestecuri și/sau simplificări ale criteriilor. Pentru a descrie modelele de conducere, consider ca fiind esențiale: 1) teoriile (teoria contingenței, comportamentală etc.); 2) contextul (grupul/caracteristicile celor ce le urmează, presiunea timpului, tipul de decizie etc.); 3) scopul în care sunt folosite modelele; - prescriptive (spun liderilor ce model să folosească într-o situație dată); - descriptive (liderii aleg modelul pe baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și, oricum, incomplet) socializat pentru a putea comunica și trăi printre oameni (Giddens, 1989, pp. 60-61). Pentru o lectură mai detaliată a teoriilor moderne pot fi consultate lucrările publicate de M. Zlate (2004) sau M. Vlăsceanu (1993, 2003). Termenul contingency (contingență) poate fi tradus și prin „interdependență” și se referă la dependența unor elemente de altele, aici a stilului de conducere de situație. Pentru mai multe detalii despre nevoi și piramida nevoilor vezi subcapitolul 4.4. „Procesul de motivare în organzații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
economice, realizarea sa presupune traversarea unui ansamblu de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]