50 matches
-
de bază. În cazul punctului a), judecătoria are dreptul, după împrejurări, să stabilească cheltuelile execuției continuative în sarcina urmăritului sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, cheltuielile execuției continuative le suporta urmăritul. Dacă urmăritorul cere a se ordona execuție continuativa înainte de a fi efectuat execuția ordonată anterior, în acest caz, desi execuția continuativa se poate ordona, totuși cheltuielile cererii de execuție nu se pot stabili în sarcina urmăritului. Articolul 118 În cazul art. 114, dacă în privința împărțirii prețului de cumpărare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
cheltuelile execuției continuative în sarcina urmăritului sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, cheltuielile execuției continuative le suporta urmăritul. Dacă urmăritorul cere a se ordona execuție continuativa înainte de a fi efectuat execuția ordonată anterior, în acest caz, desi execuția continuativa se poate ordona, totuși cheltuielile cererii de execuție nu se pot stabili în sarcina urmăritului. Articolul 118 În cazul art. 114, dacă în privința împărțirii prețului de cumpărare n'a intervenit nicio învoiala de comun acord, judecătoria competența pentru efectuarea execuției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
ca spațiu nelocalizat, propice multiplicării spațiilor publice corespunzător multiplelor identități culturale și sociale. într-o altă abordare, Doru Pop<ref id=”4”>Doru Pop, Mass media și democrația, Polirom, Iași, 2001. </ref> identifică pentru mass-media: funcția informativă; funcția corelativă; funcția continuativă; funcția de divertisment și amuzament; funcția mobilizatoare. Noile sisteme media sunt diverse și livrează cantități copleșitoare de informații, pentru consultarea cărora cetățenii depun minimum de efort. Rămân, desigur, toate interogațiile cu privire la capacitatea indivizilor de a filtra informația primită astfel încât să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
două semnificații” - modalitatea și aspectul; motivarea ar sta în absența indicilor gramaticali la verbele de aspect. În noua ediție a Gramaticii Academiei (2005) , verbele de aspect sunt discutate ca mijloace de exprimare a categoriei Aspectului în cele trei ipostaze: Incoativ/Continuativ/Terminativ. (vol.I, pp.457-467). Cu acest statut, verbele de aspect "la nivel semantic realizează oredicația enunțiativă", Idem, p.457 în structura predicatului complex cu „ operator aspectual ( Ion începe să învețe.) ” (vol.II, p.255 ș.u.) Verbele de mod
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suprapune opoziției temporale viitorul I - imperfectiv/viitor II (anterior) - perfectiv: Voi cânta/Voi fi cântat. Celelalte moduri, datorită conținutului lor semantic, rămân înafara opoziției aspectuale. Opoziția perfectiv-imperfectiv stă în legătură și cu alte opoziții, precum momentan - durativ, iterativ (frecventativ), incoativ - continuativ - terminativ etc. interpretate, direct, mai ales în studii de lingvistică generală sau indirect, prin categoria verbelor (semiauxiliare, auxiliare) de aspect, tot ca manifestări ale categoriei aspectului, deși aceste opoziții au fost înscrise și într-o altă categorie gramaticală: mod al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurare sau momente, etape în desfășurarea acțiunii verbale în planul enunțului - obiect al comunicării lingvistice. Acțiunea se poate înscrie în opoziția: (a) singularitate: a citi (b) pluralitate: a reciti sau (a) iminent: stă să adoarmă (b) incoativ: a adormi (c) continuativ: a dormi (d) terminativ: a termina de dormit Fiind o categorie gramaticală al cărei plan semantic se caracterizează prin solidaritate cu componenta temporală, în planul expresiei, aspectul subiectiv se manifestă prin aceleași morfeme prin care se exprimă opozițiile temporale, considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a ridica nivelul de trai al oamenilor Voi conlucră cu nouă majoritate parlamentară și cu noul Guvern ... • schemă rezultativa. După cum se observă din schemă de predicație, timpul verbal predominant este viitorul, ceea ce atrage fie o aspectualizare incoativa, fie o aspectualizare continuativa. Prezenta actantului-pacient pact ne determină să alegem prima variantă, adică a unui nou început. Dar marcatorul auxiliar "voi" poate fi interpretat ca modalitate volitiva virtualizantă (Greimas 1983: 81). • schemă analitică finală este guvernată de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lupta împotriva corupției", "Biserică, Școala, Armata"); * beneficiari impliciți: cetățenii români • schemă de predicație se axează pe un proces acțional dominant constructiv β. • schemă rezultativa. Proiectat pe axa viitorului, procesul acțional are o aspectualizare incoativa, dar în același timp o aspectualizare continuativa pe plan internațional ("există un consens deplin între opțiunea mea politică și opțiunile tuturor partidelor în ceea ce privește intrarea României în NATO și UE") și pe plan național, prin structura conceptuală a cuvântului "reazem", asociat Bisericii, Școlii și Armatei, care implică o
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cine este omul" și a modalității actualizante (pouvoir faire) în sintagma "cine este în măsură". În ceea ce privește aspectualizarea, se observă o anume ambiguitate în cadrul procesului identitar. Astfel putem avea o aspectualizare incoativa, unde "cine" este Emil Constantinescu, dar și o aspectualizare continuativa, unde "cine" este Ion Iliescu. Dacă ne raportăm la agentul-cetățean, vom observa o modalitate epistemică ( a judeca). • schemă analitică finală are un statut cauzativ evolutiv datorită frazei "sunteți chemați să judecați", construită pe diateza pasivă, iar verbele "a chema" și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
continuarea firească a schemei de predicație anterioare μ(α), deoarece oferă o motivație ("pacea țării", "liniștea fiecăruia") pentru prima parte (μ = Sunteți chemați să judecați). • schemă rezultativa. Acțiunea de a vota implică timpul viitor și în funcție de vot putem avea aspectualizarea continuativa (Ion Iliescu) sau aspectualizarea incoativa (Emil Constantinescu). • schemă analitică finală. Evenimentul are un statut cauzativ evolutiv, deoarece Ion Iliescu este cel care determină acțiunea de a vota. SAC 6 = "Eu sunt astfel." • schemă de interpretare este construită pe un singur
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
oferă implicit un nume acelui pronume relativ-interogativ cine care intră în procesul identitar (α). •schemă rezultativa este structurată pe timpul prezent, dar care include și axa trecutului, deoarece orice identitate trebuie consolidată pe acțiuni înfăptuite. Astfel, cu siguranta aspectualizarea va fi continuativa, în ceea ce privește atributele lui Ion Iliescu. •schemă analitică finală este un eveniment static, deoarece prezintă un portret moral, dar care va avea în structura de adâncime un statut acțional. 2. PLANUL 2 = CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
identitar (α) de apartenență. Dar unul dintre termenii identitari a intrat deja într-un proces acțional (β s-a acceptat deja, cu un program bine stabilit). • schemă rezultativa. Schemă de predicație prin cele două procese este axată pe o aspectualizare continuativa, începută în trecut (vezi β) și care trece prin axa prezentului (α reprezint). Concluzia firească ar fi că timp de patru ani (1992-1996), Emil Constantinescu a fost președintele României, fapt care situațional este eronat. Vom analiza această strategie discursiva în cadrul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a.) * element perceptual: Corneliu Coposu (SAC 4.a.) • schemă de predicație este centrată pe un proces cognitiv (μ: a-și aminti, a vedea, a se ruga). • schemă rezultativa este axată pe evenimente din trecut, dar care conceptual au o aspectualizare continuativa. • schemă analitică finală este un eveniment static. 3. PLANUL 2 = CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință Dacă luăm ca punct de plecare în construcția celui de-al
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ca: 1) imanent (a fi pe punctul de a...), începînd (a se porni să...), insistîndu-se pe limita inițială pentru exprimarea aspectului incoativ, 2) desfășurîndu-se (a fi în curs de a...) sau progresînd (...din ce în ce mai repede, mai tare etc.), pentru exprimarea aspectului continuativ și 3) terminîndu-se (a isprăvi de a...), marcînd limita finală pentru exprimarea aspectului terminativ sau rezultativ. Prin actualizarea actanților sau a circumstanțelor cu ajutorul determinărilor, se poate modifica tipul procesului, specificînd aspectul semelfactiv (sau singulativ) ori aspectul iterativ. Astfel, românescul el
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
auditiv ("Aude ori de câte ori/de fiecare dată când poartă aparatul auditiv, altfel nu"). (44) Simte doar mirosurile puternice ("Simte mirosurile puternice, în alte condiții, simțul olfactiv nu funcționează"). * Trăsătura divizibil, conform căreia se pot disting trei faze ale unui proces - incoativă, continuativă și terminativă -, caracterizează doar verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
serie de trăsături care îl includ în categoria centrelor: nu permite să fie modificat de alți constituenți și nici nu ia complemente; nu rezistă sub elipsă (- Mai citește? / - *Mai). Într-un exemplu ca (81), valoarea aspectuală indusă de mai este [continuativ]; aspectul continuativ se asociază cu o proiecție ASPcontinuative (Cinque 1999: 76);mai se generează deci în centrul ASP0continuative. (81) Ion mai citește vreo două pagini și apoi pleacă. Atunci când verbul tranzitează proiecția ASPPcontinuative din câmpul ASPECT, are loc procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsături care îl includ în categoria centrelor: nu permite să fie modificat de alți constituenți și nici nu ia complemente; nu rezistă sub elipsă (- Mai citește? / - *Mai). Într-un exemplu ca (81), valoarea aspectuală indusă de mai este [continuativ]; aspectul continuativ se asociază cu o proiecție ASPcontinuative (Cinque 1999: 76);mai se generează deci în centrul ASP0continuative. (81) Ion mai citește vreo două pagini și apoi pleacă. Atunci când verbul tranzitează proiecția ASPPcontinuative din câmpul ASPECT, are loc procesul de încorporare prin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pagini și apoi pleacă. Atunci când verbul tranzitează proiecția ASPPcontinuative din câmpul ASPECT, are loc procesul de încorporare prin adjuncția la stânga verbului a centrului adverbial mai. Aceste etape ale derivării sunt surprinse în reprezentările din (82). (82) a. ASPPcontinuative qp ASP'continuative qp ASP0continuative .... VOICEP qp VP VOICE' 4 ... mai citește b. ASPcontinuativeP (VP la [Spec, ASPPcontinuative]) qp VP ASPcontinuative' 4 qp citește ASP0continuative .... VOICEP qp tVP VOICE' ... mai c. ASPcontinuativeP (încorporare prin adjuncție la stânga) qp VP ASPcontinuative' 4 qp mai+citește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
extremitatea stângă a nucleului flexionar, precedând astfel pronumele clitice și auxiliarele (128a', b'), opțiune care a fost analizată ca formă de linearizare postciclică (Nicolae 2013d: cap. IV). În structurile a, b și a', b' mai are aceeași interpretare aspectuală (aditivă, continuativă): (128) a. le maivăd a'. maile văd (româna nonstandard) b. le-am maivăzut b'. maile-am văzut (româna nonstandard) În structura subjonctivului (prezent), mai se comportă la fel ca mai sus: precedă verbul lexical și este precedat de cliticele pronominale (129a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
129b) (opțiune nonstandard), opțiuni echivalente sub raportul interpretării. În schimb, foarte relevant pentru statutul lui să este că mai nu se poate lineariza la stânga lui să (129c); secvența "mai să" este gramaticală, însă mai își pierde sensul aspectual aditiv sau continuativ, fiind echivalent în această combinație cu adverbul aproape (129d). Imposibilitatea semiadverbului mai de a se lineariza la stânga lui să (129c) indică faptul că să este situat în afara domeniului flexionar, fiind deci plasat în domeniul imediat superior, domeniul C. (129) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită preferă de exemplu, pentru valoarea continuativă, unele construcții cu adverb în locul celor cu verb de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă și așteaptă", "se apucă și cîntă"; a lua și a da apar mai ales la imperativ "ia și mănâncă", "dă-i și vorbește
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
De aceea un raport și conex sau mai bine o trecere de la realitate la negație, care reprezintă toată realitatea ca pe un cuant, și schema unei realități, ca o cantitate de ceva, întru cât acesta împle timpul, este tocmai producerea continuativă și uniformă a acestuia în timp, plecând în timp de la o simțire care are un grad oarecare până la disparițiunea acesteia, sau suindu-se viceversa încet-încet de la negație până la mărimea ei. 3. Schema substanței este persistența unui real în timp, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are reflexe puternice și la nivelul construcției discursive, în cazul poeziei această construcție reprezentînd de fapt însăși substanța bazei ontologice. Din perspectivă culturologică, se poate astfel constata că producțiile spiritului, succesive sau simultane, sînt, în princi-piu, de două feluri: 1) continuative, prin creația spiritului univoc și comun și 2) alternative, prin creația spiritului plurivoc și diversificat. În fiecare dintre aceste două domenii spirituale sînt valorificate alte aspecte ale limbii și sînt actualizate alte funcții ale ei. Producțiile continuative (științifice) pun limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
două feluri: 1) continuative, prin creația spiritului univoc și comun și 2) alternative, prin creația spiritului plurivoc și diversificat. În fiecare dintre aceste două domenii spirituale sînt valorificate alte aspecte ale limbii și sînt actualizate alte funcții ale ei. Producțiile continuative (științifice) pun limbii anumite exigențe, manifestate în modul cel mai evident la nivel lexical, prin utilizarea termenilor, a unor cuvinte selecționate, riguros definite, de obicei cu semnificație unică și, de aceea, și cu desemnare unică 355. În aceste condiții, polisemia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]